de Razvan Iorga | apr. 18, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Soldați americani sosiți în Republica Moldova pentru un exercițiu militar comun din 2016. Foto credit: Balkan Insight
Partidul Democrat din Moldova speră că introducerea unui serviciu militar profesionist pe bază de contract va pregăti mai bine țara să facă față provocărilor regionale ale Rusiei, scrie Balkan Insight într-un amplu reportaj despre capabilitățile de apărare ale Republicii Moldova, scrie portalul Balkan Insight într-un articol preluat și publicat de EvZ Moldova.
Dar, fără planuri imediate de creștere a cheltuielilor de apărare, ideea ar putea fi mai mult despre votul alegătorilor decât o reformă reală, spun scepticii.
Moldova va organiza alegerile parlamentare în această toamnă, iar Partidul Democrat pro-occidental dorește să se mențină la putere.
Promisiunile de abordare a problemelor din armată, una dintre cele mai de încredere instituții publice, ar putea aduce beneficii electorale.
Dar democrații spun că este vorba despre reformă.
„Vrem să creăm o armată modernă, mai bine dotată tehnic și financiar, cu militari profesioniști”, anunța președintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, pe data de 20 martie.
„Mii de tineri și familiile lor vor fi scutiți de povara recrutării obligatorii care a avut loc până acum”, a mai spus el.
Cetățenii moldoveni cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani sunt obligați, în prezent, să facă un an de armată. Există scutiri pentru motive medicale sau educaționale, dar mita este un fenomen larg răspândit pentru a primi aceste scutiri.
Plahotniuc susține că reforma va eradica această problemă, precum și că va îmbunătăți perspectiva de carieră militară a tinerilor moldoveni. Trecerea la o armată profesionistă va începe în această toamnă și va dura până în 2020.
Având în vedere operațiunile militare ale Rusiei în Ucraina vecină, mulți moldoveni sunt de acord că guvernul ar trebui să îmbunătățească calitatea armatei moldovenești ce numără circa 6.500 de soldați. NATO a sfătuit constant R. Moldova să facă acest lucru.
Dar chiar dacă recunoaște că Moldova are nevoie de forțe armate mai eficiente, unii experți militari resping propunerea lui Plahotniuc ca fiind nerealistă.
Partidul pare că nu a decis încă cum să finanțeze această reformă potențială. PD a precizat că încă lucrează asupra cifrelor. De asemenea, nu este clar cum va acoperi bugetul de stat costul acestei reforme.
În anul 2016, ultimul an pentru care sunt disponibile date, Moldova a avut cel mai mic buget de apărare pentru orice țară din regiune (0,4% din PIB-ul său), potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, care gestionează o bază de date privind cheltuielile militare globale .
În acest an, Moldova a bugetat pentru armată circa 628,9 milioane de lei (aproximativ 31 milioane de euro), cu 10% mai mult față de 2017, însă majoritatea acestor bani acoperă doar salarii, hrana și echipamentele de bază, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Nu există fonduri pentru arme noi sau muniții.
„Profesionalizarea armatei naționale necesită resurse financiare enorme pentru instruirea acestor profesioniști și să-și plătească salariile”, a comentat Rosian Vasiloi, expert în politica de securitate la think tank-ul IDIS Viitorul.
În prezent, militarii angajați prin contract primesc circa 4.000 – 5.000 lei (aproximativ 200-250 de euro) pe lună în timpul unui an de serviciu.
„Acest lucru nu este suficient pentru a încuraja tinerii să devină militari profesioniști”, a adăugat Vasiloi.
Lipsa finanțării militare îi determină pe generalul Valeriu Troenco, care a fost ministru al Apărării din 2014 până în 2015, să spună că afirmațiile lui Plahotniuc „sunt doar din motive politice și nu în interesul real al reformării armatei”.
Pentru a moderniza forțele armate, statul ar trebui să plătească pentru mai mult decât scoaterea obligativității armatei și să se transforme într-o armată bazată pe contract, spun unii experți. Armele armatei sunt vechi – mai ales din perioada sovietică – și în stare proastă, spun ei.
Dacă armata rămâne la mărimea actuală, cel puțin 1% din PIB-ul Moldovei (aproximativ 6,1 miliarde de euro în 2016) va trebui alocat militarilor timp de cinci până la șapte ani, pentru a se vedea rezultatele, a declarat pentru fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, pentru BIRN.
Aceasta ar însemna cel puțin o dublare a bugetului actual de apărare al Republicii Moldova.
Stimulente de securitate
Pentru a justifica orice creștere a cheltuielilor din domeniul apărării pentru o reformă militară radicală, profesioniștii și politicienii pro-NATO ar putea să indice Rusia și operațiunile sale din Ucraina.
Într-un sondaj din 2017 realizat de Institutul Republican Internațional (IRI), cu sediul în SUA, 28% din cei 1.514 respondenți au identificat Rusia drept cea mai mare amenințare pentru Moldova.
Circa 1.200-1.500 de trupe rusești sunt staționate peste râul Nistru în regiunea separatistă a Transnistriei, care ar trebui să protejeze o un depozit de muniție din epoca sovietică. Moscova deține, de asemenea, aproximativ circa 400 de militari din cadrul forțelor de menținere a păcii în regiune pentru a monitoriza situația dintre Tiraspol și Chișinău de mai bine de 25 de ani.
Totuși, preocupările Chișinăului se concentrează nu numai pe trupele Rusiei în Transnistria, ci și pe forțele separatiste.
Generalul Troenco consideră că regiunea, susținută de Moscova, depășește de două ori forțele armate ale Republicii Moldova, atât în ceea ce privește numărul de soldați, cât și cea a echipamentului de luptă.
În cadrul unei conferințe din 27 martie la Chișinău, colonelul Radu Burduja, secretarul general al ministerului apărării din R. Moldova, a afirmat că forțele transnistrene și-au majorat exercițiile militare cu 40%, din ianuarie până în martie, față de aceeași perioadă din 2017.
Potrivit estimărilor făcute de expertul Rosian Vasiloi, în acest an au avut loc deja 13 exerciții de luptă. Ultimul exercițiu a avut loc la 4 aprilie.
Per ansamblu, astfel de exerciții, au implicat manevre de luptă antitanc și antiaeriene, a declarat colonelul Burduja. Anterior, în 2017 trupele ruse și transnistrene au executat trecerea cu blindatele pe partea controlată de Republica Moldova a râului Nistru.
Provocare politică
Dar orice impulsionare a construirii unei armate profesionale pentru a contracara aceste amenințări ar putea duce la o altă dispută între Partidul Democrat și comandantul-șef al Armatei Republicii Moldova, președintele Igor Dodon.
Dodon, care se opune cu fermitate aderării la NATO, nu a abordat încă în mod specific propunerea de renunțare la serviciul militar obligatoriu, dar el își exprimă în mod deschis simpatia față de Rusia.
În ziua în care Plahotniuc și-a anunțat propunerea, președintele Dodon s-a întâlnit cu ambasadorul Rusiei în Republica Moldova pentru a recunoaște rolul Moscovei în discuțiile asupra Transnistriei și pentru a deplânge relațiile deteriorate dintre Chișinău și Moscova.
Dodon, cu toate acestea, a fost suspendat de trei ori din funcție, iar opțiunile sale de blocare a oricărei reforme aduse de NATO s-ar putea dovedi limitate.
Între timp, fără o creștere a cheltuielilor pentru apărare, armata Moldovei va căuta „iubirea de țară și nu a banilor”, la fel ca și până acum, pentru a-și face datoria, a spus Marinuța.
de Isac Mihai | apr. 15, 2018 | Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, UE, UE, Uncategorized @ro
Turcia, dominată de starea de urgență
Parlamentul de la Ankara va vota săptămâna viitoare prelungirea stării de urgenţă cu încă trei luni, relatează surse politice de la Ankara, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Guvernul turc susţine că este nevoie de starea de urgenţă pentru a combate terorismul, în special acţiuni ale mişcării clericului Fethullah Gulen, acuzat de Ankara că a organizat lovitura de stat eşuată din 2016.
Armă politică
Postul de televiziune NTV şi ziarul pro-guvernamental Sabah au anunţat vineri că membrii Consiliului Naţional de Securitate şi cabinetul de miniştri urmează să se reunească săptămâna viitoare pentru a recomanda prelungirea stării de urgenţă, care va fi apoi supusă la vot miercuri în parlamentul unicameral turc, controlat de AKP, partidul președintelyu Recep Tayyip Erdogan.
Circa 50.000 de persoane au fost arestate şi peste 150.000 au fost demise din funcţie prin decrete sau ordine emise în cadrul stării de urgenţă. Aproape zilnic alte persoane sunt arestate pentru acuzaţii de terorism, în baza legislației care a intrat în vigoare după ce starea de urgenţă a fost instituită.
Îngrijorare occidentală
Mulţi dintre cei arestaţi sau demişi sunt bănuiţi că ar avea legături cu mişcarea Gulen, serviciile speciale de la Ankara declanșând diferite operațiuni secrete în urma cărora peste 100 de persoane acuzate au fost aduse în Turcia din diferite state. Aliaţii occidentali ai Turciei, inclusiv state membre UE și NATO, şi-au exprimat în numeroase rânduri îngrijorarea, mai ales cu privire la arestarea a zeci de angajaţi din domeniul mass-media.
‘Statele Unite invită guvernul turc să pună capăt stării de urgenţă prelungite, să-i elibereze pe cei reţinuţi în mod arbitrar şi să ia măsuri concrete pentru a proteja statul de drept’, a declarat la Viena diplomatul american Michele Siders, adresându-se Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare (OSCE) în Europa. (V.D.)
de Isac Mihai | apr. 14, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Razboi energetic, Știri, Turcia, UE, UE
USS Harry S. Truman, unul din simbolurile puterii militare americane, in drum spre Siria
Rusia își umflă mușchii în Siria. În 280 de caractere, Trump amenință pe Twitter cu rachete „smart”. Rusia amenință că doboară și distruge rachetele, lansatoarele (nave și submarine), tot! Franța amenință. Marea Britanie amenință. Israelul amenință. Arabia Saudită amenință. Iranul amenință. ONU se arată îngrijorată! Analiști internaționali vorbesc de pericolul unei noi conflagrații mondiale. Poate ultima! Dar, obișnuiți cu felul în care se mișcă toate lucrurile în țară, românii o să rateze și „al Treilea Război Mondial”.
Pentru românul de rând, evoluția subiectelor de ordin politic, economic, social și științific pe plan internațional este inexistentă. Așa că, în ultimele trei decenii, România a întârziat la democratizarea societății, la Unirea cu „republica” Moldova, la aderarea la NATO, la aderarea la UE, la reformarea eficientă a sistemului de Educație și a sistemului de Sănătate, la reforma Justiției și la construirea unei rețele de transport eficiente (șosele, autostrăzi, căi ferate). Lista poate continua pe multe pagini.
Pentru că s-a obișnuit ca trenul București-Brașov să vină cu o întârziere cât suma tuturor întârzierilor din Japonia într-un an și pentru că nu-l mai deranjează că face cu autobuzul mai mult decât i-ar lua să meargă pe jos până la destinație, românul consideră că, și în restul lumii, se întâmplă la fel.
Un singur lucru se mișcă mai repede în România: Internetul. Pornind de aici, s-ar putea trage concluzia că românii au acces mai rapid la informații concludente, ceea ce ar trebui să îi transforme într-unii dintre cei mai ancorați în realitate și conștienți locuitori ai Planetei.
Realitatea este cu totul alta. O simplă consultare a instrumentului Google Trends (Tendințe), demonstrează care este interesul utilizatorului român de Internet. Astfel, cele mai căutate subiecte de joi, 12 aprilie, au fost legate de jucătorul de fotbal Buffon și despre un reporter BBC care a căzut într-o piscină. Urmează un alt subiect de fotbal (Michael Oliver) și unul despre Spotlight-Bucharest International Light Festival. Pe locul al cincilea, se situează căutările despre raportul despre Justiție, redactat de GRECO, acesta fiind singurul subiect mai important, care a prezentat interes. În schimb, pe locul al șaselea, vine în forță tulburarea bipolară de care suferă cântăreața Mariah Carey.
Subiectul Siria nu intră în acest top. Nici căutările legate de eventualitatea amplificării războiului. Cu o singură precizare. A existat o amplificare maximă a interesului despre Siria, în jurul orei 03.00 AM (!?).
Între timp, distrugătorul american USS Donald Cook se află la 100 de kilometri de portul sirian Tartus, unde există și o bază logistică a Marinei Federației Ruse. Alături de acesta, ar urma să sosească, în scurt timp, și distrugătorul USS Porter. Din Norfolk, Virginia, începe deplasarea spre zona Mediteranei a portavionul USS Harry S. Truman, însoţit de crucişătorul USS Normandy, distrugătoarele USS Arleigh Burke, USS Bulkeley, USS Forrest Sherman şi USS Farragut. Potrivit US Navy, în prima parte a marșului, grupul naval american va fi însoțit de fregata germană FGS Heschen. De asemenea, la finalul marșului spre estul Mediteranei, ar urma să se alăture și distrugătoarele USS Jason Dunham şi USS Sullivans.
Tot în apropierea Siriei se află și fregata franceză Aquitaine, care, asemenea multor nave militare NATO, a fost ținta hărțuielilor aviației ruse. Potrivit presei de la Londra, submarine britanice sunt deja în drum spre regiune. Iar Arabia Saudită și-a exprimat disponibilitatea de a participa la eventuale lovituri punitive împotriva regimului Assad. Dintre toți actorii zonali, Israelul este singurul care tace și face. În ciuda avertizărilor lansate de la Kremlin, forțele armate israeliene își văd liniștite de propria agendă și lovesc pe neașteptate ținte iraniene și Hezbollah din Siria.
În schimb, la București, la Cluj, la Iași, la Timișoara, la Constanța și, cel mai important, în județul fruntaș Teleorman, „buricul” culturii politice și civilizației românești neo-tractoriste este liniște și pace. Lumea urmărește cu sufletul la gură adevăratul război, cel de la Exatlon, unde Kiriță a țipat la Belbiță. (Marius Alin BÂTCĂ)
de Isac Mihai | apr. 12, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Statutul peninsulei Crimeea, unul din punctele divergente în relațiile dintre Federația Rusă și Ucraina
Serviciul de pază a frontierei de stat din Ucraina a avertizat că va reţine toate navele care navighează spre sau dinspre peninsula anexată Crimeea, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Anunțul vine pe fondul intensificării eforturilor Ucrainei de a își moderniza flota, inclusiv prin acceptarea ultimei donații din partea Statelor Unite constând din două nave pentru misiuni de patrulare de tip Islands.
Avertismentul autorităților ucrainene a fost lansat la câteva săptămâni după ce serviciul a reţinut o navă cu pavilion rusesc, căpitanul acesteia fiind plasat în custodia organelor de drept din Ucraina. Acest gest de forță al părții ucrainene vine ca răspuns la intensificarea cazurilor în care navele sub pavilion străin vizitează porturile din Crimeea, încălcând astfel legislația Ucrainei, care consideră Crimeea zonă temporar ocupată.
Acuzații dure
Rusia a acuzat grănicerii ucraineni că au deturnat nava de pescuit crimeeană în 25 martie, după ce Kievul i-a acuzat pe cei 10 membri ai echipajului navei că au traversat ilegal frontiera Ucrainei.
La câteva zile după ce a fost acuzat de traversarea ilegală a frontierei de către procurori ucraineni, căpitanul vasului rusesc, Vladimir Gorbenko, a fost dus la un tribunal din oraşul ucrainean Herson, în apropiere de Crimeea. “Ar putea fi formulate acuzaţii foarte grave împotriva pârâtului, deşi nu este clar pe moment care vor fi acestea”, a susţinut avocatul lui Gorbenko, Dmitri Şcerbin, pentru agenţia rusă de ştiri de stat TASS.
Serviciul ucrainean de protecţie a frontierei a precizat într-o declaraţie publicată ulterior pe Internet că asigură toate proviziile necesare echipajului navei, inclusiv alimente, medicamente şi acces la avocaţi.
Sancțiuni ucrainene
“Agenţiile de aplicare a legii vor reacţiona imediat la încălcări ale normelor de intrare şi ieşire din şi în teritoriul ocupat”, a declarat Oleg Slobodian, purtător de cuvânt al Serviciului ucrainean de protecţie a frontierei, într-un interviu acordat recent Obozrevatel, citat de mass-media internațională.
Anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014 a fost contracarată cu mai multe seturi de sancţiuni occidentale, iar Kievul continuă să numească Crimeea un teritoriu ocupat temporar.
Navele din clasa Island, folosite de SUA în operațiunile NAVY SEALs și de intelligence
Nave specializate pentru Ucraina
Statele Unite ale Americii vor furniza Ucrainei, cu titlu gratuit, două nave pentru misiuni de patrulare de tip Islands, partea ucraineană urmând să suporte doar cheltuielile de transport şi pentru pregătirea echipajelor, se arată într-un recent comunicat al Forţelor Navale Ucrainene, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Anunțul vine la câteva săptămâni după ce autoritățile SUA au anunțat că vor livra Kiev-ului sisteme de armament Javelin, în pofida protestelor Federației Ruse. Ucraina se așteaptă ca gestul SUA să fie copiat și de alte state membre NATO, Kiev-ul beneficiind deja de unele donații de armament și muniții de război, inclusiv din partea Poloniei și Lituaniei.
Asistență americană
Această asistenţă este furnizată Kievului în cadrul unui acord existent între guvernele Ucrainei și SUA, mai semnalează sursa citată. După semnarea contractului dintre cele două părți, va începe transferul navelor şi formarea personalului care îşi va desfăşura activitatea pe aceste nave, se mai arată în comunicat.
Menționăm că acest transfer de tehnologie a fost anunțat încă din 2017, când prim-adjunctul comandantului Forţelor Navale Ucrainene, Andri Tarasov, a declarat că Ucraina a intrat în etapa finală a negocierilor pentru obţinerea unor nave de război utilizate anterior de către ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Capacități de luptă neschimbate
Acesta consideră că există perspective clare ca partea ucraineană să primească de la alte ţări ”nave utilizate anterior, dar care au termenul de folosire expirat sau au fost înlocuite cu alte nave cu potenţial mai mare”. „Demersurile în acest sens sunt destul de eficiente şi există unele rezultate. Nu voi dezvălui nuanţele, însă voi menţiona doar că am ajuns în etapa finală a negocierilor privind obţinerea de nave de patrulare de tip Islands din Statele Unite ale Americii” a explicat Tarasov, citat de mass-media de la Kiev.
Oficialul ucrainean a dat asigurări că aceste nave sunt complet gata de luptă. „Este bine ca oamenii să înţeleagă corect: aceasta nu sunt nave second-hand. Navele primite din ţările NATO au fost ţinute în condiţii care să permită ca toate capacităţile lor de luptă să rămână neschimbate” a precizat Tarasov.
Nave multifuncționale
Nave de patrulare de tip Islands sunt folosite de Paza de Coastă a SUA în operațiuni anti-drog, apărarea zonelor economice exclusive, operațiuni de căutare-salvare, acțiuni anti-teroriste, operațiuni de intelligence, fiind dotate cu sisteme avansate de supraveghere electronice și radar.
Nave din această clasă sunt desfășurate pe teatrul de operațiuni din Orientul Mijlociu, sprijinind acțiunile de lupă ale flotei militare americane din această regiune, luând parte la majoritatea operațiunilor din ultimii ani, precum Iraqi Freedom și Enduring Freedom. Ele pot fi dotate cu diferite sisteme avansate de armament, inclusiv pentru susținerea forțelor speciale, precum NAVY SEALS.
Diplomație militară
Un număr de nave din această clasă au fost livrate de către SUA, tot cu titlu gratuit, și către alte state din zona Mării Negre, precum Republica Georgia, care a primit două astfel de unități în septembrie 2016. Nave similare au mai primit Costa Rica, Panama și Pakistan.
Livrarea către Kiev a acestor nave este doar o etapă din sprijinul militar pe care Ucraina îl va primi în domeniul protecției apelor teritoriale. Asistența americană este capitală pentru marina Ucrainei, grav afectată de criza din Crimeea, când mii de soldați și ofițeri au dezertat în favoarea Federației Ruse, iar o parte importantă a navelor au fost confiscate de Kremlin, inclusiv singurul zubmarin al Ucrainei.
Surse militare de la Kiev au declarat anterior că SUA va finanța construcția unor sisteme avansate radar pe coasta ucraineană a Mării Negre, precum și a unor baze logistice și de antrenament, investiții estimate la câteva zeci de milioane de dolari. Sursele citate au mai declarat că navele vor avea baza principală în portul Odessa, urmând să fie folosite în operațiunile de apărare a apelor teritoriale și zonei economice exclusive a Ucrainei, inclusiv împotriva Federației Ruse. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | apr. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Principal, Știri, Uncategorized @ro
Statele NATO de la Marea Baltică cer suplimentarea forțelor Alianței din regiune cu sisteme Patriot
Preşedinta estoniană Kersti Kaljulaid a cerut desfăşurarea de soldaţi americani şi de sisteme de rachete Patriot pe teritoriul său, declarând pentru AFP că acest lucru este necesar pentru a face „plauzibilă” disuasiunea în faţa Rusiei, relatează mass-media din fosta republică sovietică, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această solicitare vine pe fondul exercițiilor militare ruse de la Marea Baltică, Letonia, un alt stat membru NATO, fiind nevoită să își închidă o parte din spațiul aerian.
Forță de disuasiune plauzibilă
Într-un interviu care a coincis cu vizita sa la Casa Albă, lidera conservatoare a estimat că desfăşurarea de oameni şi materiale americane ar întări efectivele NATO care deja staţionează la faţa locului. Un mod de a reacţiona la atitudinea din ce în ce mai belicoasă a Moscovei.
„Vrem să ne asigurăm că atât teritoriile NATO, cât şi soldaţii NATO sunt bine protejaţi”, a explicat Kaljulaid. „Trebuie să ne asigurăm că există o apărare aeriană şi un sprijin aerian pentru aceste trupe, dacă este cazul. Avem nevoie ca forţa noastră de disuasiune să fie plauzibilă”, a adăugat ea.
Discuțiile continuă
Kersti Kaljulaid a precizat că subiectul nu a fost abordat în timpul întrevederii sale de marţi cu preşedintele american Donald Trump – de obicei puţin favorabil desfăşurării de resurse militare americane în străinătate – dar că discuţiile între cele două ţări continuă. Potrivit preşedintei estoniene, ministrul american al apărării Jim Mattis şi vicepreşedintele Mike Pence sunt principalii interlocutori în această problemă.
Menționăm că NATO a desfăşurat în Estonia soldaţi britanici, francezi şi danezi, însă potrivit preşedintei estoniene sosirea de soldaţi americani ar conferi o altă dimensiune.
„Am prefera un acord bilateral pentru utilizarea permanentă de soldaţi pe bază de rotaţie. Ar fi foarte util pentru calmarea spiritelor încinse”, a explicat ea. „Unii cred că NATO are nevoie de mult timp pentru a acţiona, însă cu SUA ar putea fi mai repede”, a continuat Kersti Kaljulaid.
Soldaţi americani participă deja la forţa NATO „Enhanced forward presence”, însă aceasta este poziţionată în Polonia.
Temeri istorice
Anexarea Crimeii de către Rusia, în 2014, şi susţinerea acordată de Moscova separatiştilor din estul Ucrainei au reanimat temerile statelor baltice cu privire la potenţialele veleităţi ale Moscovei la adresa lor. Având în prezent o populaţie cumulată de numai şase milioane de persoane, cele trei republici baltice – Estonia, Lituania şi Letonia – au fost anexate de Uniunea Sovietică în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ele au fost eliberate în urma destrămării acesteia, în 1991, şi au aderat la UE şi NATO în 2004.
Recent, Rusia a lansat manevre militare în Marea Baltică, ce au stârnit îngrijorarea Suediei şi au perturbat zborurile comerciale ale Letoniei.
Represalii ruse
„Acest gen de activitate este mai degrabă fără precedent”, a subliniat Kersti Kaljulaid, estimând că aceasta se înscrie în „represaliile (ruse) după Salisbury” (Marea Britanie), unde la începutul lui martie a fost otrăvit un fost spion rus. Moscova este considerată responsabilă de comunitatea internaţională, care a trecut la contramăsuri.
În opinia preşedintei estoniene, Occidentul trebuie să dea dovadă de o „răbdare strategică” în faţa ambiţiilor teritoriale atribuite Rusiei, cu menţinerea şi chiar întărirea sancţiunilor economice. „După Salisbury, au existat multe întrebări în legătură cu oportunitatea de a face ceva în privinţa banilor ruşi în diferite ţări (…), însă eu cred că aceasta ar putea merita efortul”, a continuat Kersti Kaljulaid.
Fortareața Kaliningrad, aparata cu sistemele S-400, raspunsul rus la sprijinul NATO pentru Ucraina
Manevre de război
Kremlin-ul a demarat în această săptămână manevre navale cu trageri de rachete de război în Marea Baltică, fapt care a îngrijorat Letonia, stat membru al NATO. În declarația sa, guvernul leton susține că exercițiile militare ale Rusiei l-au forțat să închidă parțial spațiul aerian pentru zborurile comerciale.
Luni, Ministerul rus al Apărării a anunțat că flota baltică, cu baza în Kaliningrad, se pregătește pentru exerciții navale în Marea Baltică, inclusiv la exerciții militare în timp real, cu trageri asupra țintelor aeriene și maritime.
„Este o demonstrație a puterii”, – a declarat Maris Kucinskis, prim-ministrul Letoniei, citat de mass-media locală. Potrivit oficialilor letoni, manevrele ruse se desfasoara în zona economică exclusivă a Letoniei, în afara apelor teritoriale ale Letoniei, precum și la vest în Marea Baltică. Riga a anunțat totodata ca a decis sa închidă o parte din spațiul său aerian pe trei zile, timp în care se desfășoară exercițiile.
Avertisment suedez
Autoritățile suedeze au emis la rândul lor un avertisment pentru participanții la transportul civil și a declarat că ar putea exista întârzieri în traficul aerian. Agenția suedeză de transport a definit așa-numita zonă de securitate temporară în sudul Mării Baltice, redirecționând tot traficul aerian și maritim.
Testele de rachete și exerciții militare continua ”jocurile militare masive” pe care Rusia le-a susținut în septembrie anul trecut, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Exercițiile au stârnit îngrijorări occidentale din cauza amplorii și a opacitatii exercițiilor. NATO se teme că orice incident implicand armata rusă și o navă sau aeronavă civilă dintr-un stat NATO poate provoca un conflict militar mai larg.
Polonia, sub scutul Patriot
Guvernul de la Varțovia a încheiat recent cel mai important acord privind achiziţia de armament din istoria ţării, după ce a cumpărat sisteme americane de apărare antirachetă Patriot în valoare de 4,75 miliarde de dolari. „Este un moment extraordinar, istoric. Vorbim despre introducerea Poloniei într-o lume cu totul nouă, a tehnologiei de ultimă oră generaţie, arme moderne şi mijloace defensive”, a spus preşedintele polonez Andrej Duda.
Potrivit înţelegerii, primele sisteme Patriot vor ajunge în Polonia în 2022, iar următoarele în 2024. Vor fi livrate patru unităţi Patriot, iar Varşovia negociază cu Washingtonul pentru mai multe sisteme antirachetă, un nou radar şi un interceptor de rachete.
Departamentul de Stat al SUA a anunţat că acordul va permite Poloniei să desfăşoare operaţiuni de apărare antirachetă cu aliaţi NATO precum Olanda, Germania, Spania şi Grecia, care deţin deja sistemele Patriot.
Polonia este preocupată de politica tot mai aspră a Rusiei faţă de statele din Europa de Est, care s-au aflat sub controlul Kremlinului în perioada sovietică, dar au aderat apoi la Uniunea Europeană şi la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Polonia împarte o frontieră cu o enclavă rusă (Kaliningrad) şi a acceptat staţionarea unor trupe americane pe teritoriul său, pentru întărirea flancului estic al NATO.
Administrația lui Vladimir-Putin-reia-acuzațiile-la-adresa-NATO
Îngrijorare rusă
Rusia a criticat ‘militarizarea crescândă’ a Poloniei, autoritățile de la Moscova susținând în repetate rânduri că desfăşurarea sistemelor de apărare aeriană în apropierea graniţelor Rusiei reprezintă „fără îndoială o ameninţare pentru ţară”, iar preşedintele rus Vladimir Putin a reamintit că oficialii americani şi europeni au justificat desfăşurarea scutului antirachetă cu program nuclear iranian, faptul care nu mai este valabil după încheierea acordului din 2015.
‘Suntem preocupaţi de militarizarea crescândă a acestui stat, o dovadă recentă fiind semnarea unui contract pentru livrarea de baterii ale sistemului american antirachetă Patriot’, a declarat la o conferinţă de presă purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, citată de AFP, preluată de mass-media internațională. Varşovia îşi sporeşte cheltuielile de apărare, face eforturi importante pentru a-şi moderniza forţele armate (…), îşi creşte efectivele militare’, a amintit ea.
Moscova consideră aceste măsuri ‘drept un element de destabilizare a situaţiei militare şi politice în Europa şi o ameninţare pentru securitatea naţională a Rusiei’, a continuat Maria Zaharova, asigurând totodată că ‘resursele defensive ruse sunt suficiente pentru protejarea frontierelor’ Rusiei.
Varșovia se înarmează
Guvernul conservator de la Varşovia apreciază că Polonia trebuie să-şi suplimenteze cheltuielile militare pentru a-şi moderniza armata şi pentru a face faţă unor eventuale ameninţări de genul celor observate în Ucraina vecină.
În luna octombrie 2017, Polonia a adoptat o lege care prevede creşterea progresivă a bugetului apărării de la 2% din PIB, cât este în prezent, până la 2,5% din PIB în anul 2030. Pe lângă rachetele Patriot, printre echipamentele militare mai notabile pe care această ţară intenţionează să le achiziţioneze se numără avioane de vânătoare F-16, elicoptere şi submarine.
Planul executivului de la Varşovia mai prevede şi sporirea efectivelor armatei până la 200.000 de membri, dintre care circa 50.000 vor fi voluntari din aşa-numitele Unităţi de Apărare Teritorială. (M.B/M.I.)
