de Isac Mihai | mai 2, 2018 | Balcani, Marea Neagra, România, Știri, UE, UE
Liderul-bulgar-Boyko-Borisov-face-promisiuni-deșarte-la-București
Bulgaria nu este interesată de asigurarea adâncimilor de navigație, nu fac dragaje, dar nici nu permit AFDJ Galați să intervină pe sectorul bulgar, interdicție impusă printr-un acord din 1956, relatează mass-media de la București. Surse militare de la București și Sofia au confirmat pentru agenția de presă KARADENIZ PRESS că mai multe exerciții NATO au trebuit reprogramate deoarece partea bulgară nu și-a respectat angajamentele de a menține Dunărea navigabilă în zona lor de jurisdicție. Cel mai nou exemplu sunt problemele logistice apărute în procesul de pregătire al exercițiului multinațional „Spring Storm – 18”, la care au participat aproape 2000 de soldați din zeci de state.
Obligații pentru partea română
Statul român are obligația asigurării condițiilor de navigație pe Dunăre în conformitate cu prevederile Convenției de la Belgrad din 1948. Pe de o parte, trebuie asigurate adâncimile minime de navigație, recomandate de Comisia Europeană a Dunării, de 24 picioare, adică 7,2 metri, pe șenalul navigabil al Dunării Maritime, de la Sulina la Brăila și de 2,5 metri pe Dunărea Fluvială, de la Brăila la Baziaș. O altă activitate importantă este semnalizarea sectoarelor pe care sunt asigurate adâncimile, prin balize și geamanduri, dar și prin harta electronică a Dunării. Toate aceste operațiuni sunt realizate prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, companie națională sub autoritatea Ministerului Transporturilor, aceasta fiind practic administrația Dunării, relatează România Liberă.
Principala provocare: adâncimea de navigație
Asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre nu ar fi prea complicată, dar presupune anumite dotări, de la suficiente nave pentru dragarea albiei Dunării, adică scoaterea aluviunilor de pe șenalul navigabil, pentru a fi asigurată adâncimea de navigație, la spărgătoare de gheață, nave de semnalizare sau pilotine. La capitolul „dotări” lucrurile au început să se miște în ultimii ani și abia peste 2-3 ani se va putea spune că AFDJ Galați va avea suficiente nave tehnice. O parte din aceste nave sunt construite din fonduri proprii, dar sunt accesate și finanțări europene, pentru că navigația pe Dunăre este una dintre prioritățile Comisiei Europene în domeniul transporturilor. Provocările cele mai mari sunt date de asigurarea adâncimilor de navigație. În 2017, pe Dunărea Maritimă a fost dragat un volum de 670.000 de metri cubi de aluviuni, lucrările fiind în valoare de 2.667.000 euro. A fost asigurată pe șenal o adâncime de 25 de picioare, mai mare decât cea impusă de Comisia Europeană a Dunării. Lucrurile au fost ceva mai complicate pe Dunărea Fluvială, unde în special vara, în perioadele caniculare, dar și iarna, când nivelul precipitațiilor în bazinul hidrografic al Dunării este scăzut, adâncimile sunt foarte mici. În 2017, pe Dunărea Fluvială a fost dragat un volum de 452.000 mc de aluviuni, asta însemnând un efort financiar de 6.350.000 lei. În pofida acestor costuri, nu a putut fi evitată desfășurarea cu dificultate a navigației în punctele critice.
„Nodul gordian”, sectorul româno-bulgar
Pe Dunărea Fluvială sunt trei sectoare cu probleme, cel mai greu de administrat fiind sectorul româno-bulgar, din cauză că vecinii de la sud nu sunt interesați de condițiile de navigație pe Dunăre. Potrivit directorului general al AFDJ Galați, Dorian Dumitru, în 2017 a fost asigurată navigabilitatea pe sectoarele critice, Cernavodă-Brăila, dar au fost unele probleme pe sectorul Cernavodă-Silistra (Bulgaria), unde au fost 115 zile cu adâncimi scăzute. „Pe sectorul Cernavodă-Silistra, între kilometrul 300 și kilometrul 375, un sector cu probleme mari pentru navigație din cauza adâncimilor mici, am avut timp de 115 zile adâncimi sub 2,5 metri, în special în două puncte critice, în punctul critic Turcescu, în zona kilometrului 343-344 și în punctul critic Cochirleni, kilometrii 304-309. Aici numai cu lucrări de dragaj, fără lucrări hidrotehnice în albie, reușim foarte greu să asigurăm adâncimea. Pe sectorul de la kilometrul 610 la kilometrul 845, pe care îl administrăm noi din cadrul sectorului comun româno-bulgar, am avut cinci zile în care nu am asigurat 2,5 metri, la Corabia. În rest, tot prin dragaj am reușit să asigurăm adâncimea”, spune reprezentantul AFDJ, citat de România Liberă.
Negocieri între Ministerele de Externe
La nivelul Ministerelor de Externe și Ministerelor Transporturilor din România și Bulgaria se discută despre modificarea acordului din 1956, pentru ca partea română să poată efectua dragaje și pe sectorul bulgar. „Statul român, prin Ministerul de Externe și cu implicarea Ministerului Transporturilor, poartă discuții cu Ministerul Afacerilor Externe din Bulgaria și cu Ministerul Transporturilor de acolo, pentru că se dorește ca acel acord, încheiat în 1956 cu Republica Populară Bulgară, să fie actualizat, în sensul că atunci când nu este asigurată adâncimea să permită și intervenția părții române cu lucrări de dragaj pe sectorul administrat de ei. Sunt discuții. Degeaba ne chinuim noi să facem eforturi financiare dacă nu există conectivitate. Noi asigurăm adâncimea de 2,5 metri, iar la ei este sub 2 metri sau mai puțin. N-am făcut nimic”, a mai adăugat Dorian Dumitru. În urmă cu doi ani, au fost purtate discuții la Bruxelles, la Comisia Europeană, dar nu au fost schimbări notabile în atitudinea vecinilor de la sud, așa că este de înțeles reticența directorului AFDJ când spune „sunt discuții”.
Autoritățile din Bulgaria nu sunt interesate de cooperarea cu cele din România la asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre nici măcar atunci când este vorba de accesarea unor fonduri europene. Anul trecut a fost elaborat un proiect comun, pentru construirea cu bani de la UE a două complexuri de dragaj, unul pentru AFDJ, celălalt pentru o companie de navigație din Bulgaria. Fiecare companie ar fi primit câte 12.220.000 euro, pentru construirea complexului de dragaj și decontarea salariilor, carburanților și altor costuri în primii doi ani de dragaje. Potrivit lui Dorian Dumitru, bulgarii s-au retras din proiect în ultima clipă.
Scandal diplomatic
Un număr de 15 europarlamentari români au adresat anterior o scrisoare deschisă despre problemele de navigație pe Dunăre responsabililor din Parlamentul European. Scrisoarea a ajuns la președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, comisarul pentru Transport, Violeta Bulc, și președintele Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European, Karima Delli.
„Vă adresăm această scrisoare deschisă pentru a veni în sprijinul stakeholderilor români din sectorul de navigație maritim și fluvial. Prin această scrisoare ne exprimăm îngrijorarea cu privire la neefectuarea operațiunilor de dragaj de-a lungul părții navigabile a Dunării dintre România și Bulgaria. Lipsa disponibilității de colaborare manifestate de partea bulgară în vederea remedierii acestei situații are consecințe grave asupra înregului sistem de transport european și asupra economiilor statelor membre.”, spun semnatarii.
Aceștia afirmă că, în conformitate cu numeroasele documente ale Comisiei, inclusiv a Cărții albe – foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor, din anul 2011, există două obiective cheie pentru sectorul de transporturi: 1) asigurarea unei infrastructuri competitive și 2) eliminarea blocajelor fizice și administrative. În acest sens dragarea, adică operațiunea de îndepărtare a sedimentelor și depunerilor subacvatice în vederea curățării segmentelor navigabile pentru a permite efectuarea transportului fluvial, reprezintă o activitate esențială în atingerea acestor obiective.
„Deși și-au luat în repetate rânduri angajamentul să asigure o întreținere corespunzătoare a Dunării, autoritățile bulgare au eșuat lamentabil în atingerea acestui scop, blocând indirect accesul Cargo în și din Europa. Din acest motiv, industria românească a înregistrat pierderi semnificative care au rezultat din creșterea prețurilor operațiunilor de transport pentru produse agricole și materii prime, contribuind în aceleași timp și la reducerea activităților turistice în Delta Dunării.
Nu în ultimul rând, lipsa predictibilității navigației interne a condus la redirecționarea transportului materiilor și mărfurilor ce puteau fi transporatate pe Dunăre către alte porturi europene, lărgind decalajul de dezvoltare dintre vest și est. În calitatea noastră de reprezentanți ai României în Parlamentul European, considerăm că această situație nu este doar îngrijorătoare, ci și inacceptabilă.
Vrem să subliniem faptul că lipsa dragajului nu este o problemă regională românească, ci în primul rând una europeană care afectează piața unică. Dunărea este unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, din lungimea căruia jumătate, adică 1100 km, străbate România. Trebuie subliniat faptul că Dunărea reprezintă atât un punct de intrare în inima Europei, cât și un punct de referință de-a lungul mai multor axe strategice. De asemenea, în contextul discuțiilor care au loc pentru dezvoltarea unui sistem de transport modern și sustenabil, navigația internă reprezintă una din cele mai curate alternative și este crucială în implementarea țelurilor noastre multimodale.”, mai spun semnatarii scrisorii.
Exercițiile militare ale NATO, puse în pericol de Sofia
Demersuri fără răspuns
Până în acest moment, autoritățile române au făcut numeroase încercări de a rezolva aceste probleme prin negocieri bilaterale. Acestea au încercat să-și abordeze omologii bulgari în mai multe ocazii, inclusiv la nivel european, printre altele pe parcursul zilelor TEN-T din Rotterdam în anul 2016 și la întâlnirea miniștrilor de transport din Luxembourg în anul 2012. În final, autoritățile române au efectuat din proprie inițiativă și pe cheltuiala lor operațiuni de dragaj. Aceste încercări nu au condus însă nicăieri, iar dialogul a fost suspendat. De asemenea, nu am primit încă nicio rezoluție concretă privind notificările formale și informale pe care noi, în calitate de membrii ai Parlamentului European, le-am transmis în repetate rânduri Comisiei.
„Prin urmare considerăm că aceasta nu mai reprezintă o problemă bilaterală. Ca atare, intenția noastră este să ridicăm din nou această problemă la nivel european și să solicităm o intervenție promptă a instituțiilor europene în rezolvarea acestei chestiuni de mare importanță pentru sectoarele de transport și turism. Autoritățile române și stakeholderii sunt dispuși să inițieze dialogul și să susțină partea bulgară în îndeplinirea obligațiilor lor privind dragarea sectoarelor navigabile ale Dunării. Ne bazăm pe sprijinul dumneavoastră”, au conchis europarlamentarii români.
Cei care au semnat scrisoarea sunt: Ana-Claudia Țapardel, Dan Nica, Ioan Mircea Pașcu, Doru-Claudian Frunzulică, Maria Grapini, Emilian Pavel, Răzvan Popa, Daciana Sârbu, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Damian Drăghici, Gabriela Zoană, Andi Cristea, Victor Boștinaru, Ramona Mănescu, Norica Nicolai.
Promisiuni deșarte
Premierul bulgar Boiko Borisov a declarat anterior că existenţa în continuare a formatului cvadrilateral Bulgaria – România – Grecia – Serbia reprezintă un semn clar că acesta a fost unul constructiv, productiv. Aceste declarații au fosy făcute după ce premierii român, bulgar şi grec şi preşedintele Serbiei s-au întâlnit, în urmă cu câteva săptămâni, la Palatul Victoria.
„Aş spune că simplul fapt că acest format de cooperare continuă să existe este un semn clar al faptului că a fost un format constructiv, productiv şi dorim să menţionăm faptul că vrem să continuăm să realizăm lucruri ca să ne aducă tot mai aproape, nu să ne separe, vrem să avem parte de o infrastructură care să ne conecteze de Europa şi de restul lumii, vrem să creştem gradul de dezvoltare economică, să îmbunătăţim turismul şi să înregistrăm progrese în toate celelalte sectoare economice”, a afirmat Borisov.
Şeful Executivului de la Sofia a menţionat că premierul român a propus o serie de proiecte „foarte importante”, unul dintre acestea constând într-un nou pod peste Dunăre la Ruse.
„De asemenea, am menţionat posibilitatea de construire a unei autostrăzi care să ne conecteze capitalele, de asemenea conectarea portului Salonic cu porturile din Bulgaria şi din România, îmbunătăţirea conectivităţii cu Belgradul, cu Bratislava, cu Skopje. Grecia şi Serbia s-au implicat, de asemenea, în această iniţiativă de îmbunătăţire a conectivităţii la nivel regional cu Pristina”, a spus Borisov.
Premierul bulgar a subliniat şi importanţa problematicilor legate de Balcanii Occidentali.
Mândrie bulgară
„Sunt foarte mândru de elitele politicii din Balcani de la ora actuală, pentru că nu îmi amintesc să mai fi avut altădată în istorie elite atât de responsabile în ţările din Balcani şi cred că realizăm cu toţii că suntem acum parte a familiei europene şi nu există nicio alternativă la perspectiva europeană pentru Balcanii Occidentali. Vom continua în acest format cvadripartit, la sfârşitul lunii iunie, probabil, ne vom reîntâlni, după care va urma întâlnirea în formatul 16+1 în luna iulie”, a spus Borisov. (M.B./M.I.
de Isac Mihai | mai 2, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, România, Știri, Ucraina, Ucraina
Crimeea, un paradis turistic, se confruntă cu o blocadă dură din partea comunității internaționale
Autoritățile din peninsula Crimeea, anexată de Federația Rusă în 2014 în urma unui referendum nerecunoscut de marea majoritate a comunității internaționale, au anunțat cu fast redeschiderea liniei de ferry-boat dintre Crimeea și Abhazia, regiune seaparatistă pro-rusă din Georgia. Declarația așa-zisului premier al Republicii Crimeea, Sergei Aksyonov, a fost dezmințită rapid de autoritățile ucrainene care au atras atenția că orice navă care vizitează porturile crimeene aflate sub ocupația Federației Ruse, inclusiv Sevastopol, încalcă legislația internațională, putând fiind arestate de partea ucraineană.
Eforturile părții ruse de a găsi noi coridoare de transport maritim vin pe fondul întârzierii construcției podului peste strâmtoarea Kerci, dintre peninsula Crimeea și Rusia pro-priu zisă.
Arestări pe bandă rulantă
Până în acest moment organele de forță ale Kiev-ului au arestat câteva zeci de nave care au încălcat blocada impusă peninsulei Crimeea. Violarea embargoului impus transportului maritim spre Crimeea, aflată sub ocupaţia Federaţiei Ruse, a atras numeroase sancţiuni. Până acum, mai multe nave străine au fost reţinute în porturile din Ucraina, sub acuzaţia că au vizitat porturile din Crimeea, după instituirea restricţiilor.
Printre navele arestate se numără: nava de pescuit Nord, sub pavilion rus; cargoul „Deniz”, sub pavilion Moldova, aparţinând unei companii din Turcia; cargoul „Melwill”, sub pavilion Moldova, având manager o companie din Ucraina; cargoul „Palamas”, cu pavilion Malta, aflat în managementul unei companii din Grecia; tancul de produse chimice „Dahi Byulbyul”, sub pavilion Rusia, având armator o fimă din Turcia; remorcherul „Aliot”, sub pavilion Moldova, aparţinând unei companii din Insulele Marshall; cargoul „Kanton”, sub pavilion Tuvalu, aflat în managementul unei firme din Turcia; tancul de produse petroliere rusesc „Roschem – 2″; nava „Katran”, sub pavilion Ucraina, etc..
Propunere periculoasă
Reamintim că anterior așa-zisul premier al Crimeii, susținut de Rusia dar nerecunoscut de Ucraina, a propus Bulgariei înființarea unei linii de feribot între Crimeea și Bulgaria, pe fondul relațiilor intensive în domeniul turismului dintre Federația Rusă și Bulgaria.
Sergei Aksyonov, „premierul” din Crimeea, a lansat această propunere în cadrul Forumului Economic internațional de la Ialta, care s-a desfășurat în urmă cu câteva săptămâni în peninsula ocupată de Federația Rusă.
Aksyonov a anunțat că a înaintat Bulgariei această propunere și că, dacă Guvernul Bulgariei o va accepta, el va prezenta această propunere și Guvernului Federației Ruse. În Bulgaria, navele feribot ar urma să ajungă la Varna și Burgas, cel mai mare port bulgar de la Marea Neagră, care are o rivalitate economică tradițională față de portul Constanța din România.
Experții consideră că dacă o asemenea linie de feribot ar deveni activă, importanța economică a portului Burgas ar crește puternic, în defavoarea portului Constanța.
Navele din clasa Island, folosite de SUA în operațiunile NAVY SEALs și de intelligence
Apele teritoriale ale Ucrainei, protejate cu nave americane
Tot ca o dovadă a relațiilor tot mai strânse din domeniul militar dintre Ucraina și SUA, autoritățile americane au anunțat că vor furniza Ucrainei, cu titlu gratuit, două nave pentru misiuni de patrulare de tip Islands, partea ucraineană urmând să suporte doar cheltuielile de transport şi pentru pregătirea echipajelor. Ucraina se așteaptă ca gestul SUA să fie copiat și de alte state membre NATO, Kiev-ul beneficiind deja de unele donații de armament și muniții de război, inclusiv din partea Poloniei și Lituaniei.
Asistență americană
Această asistenţă este furnizată Kievului în cadrul unui acord existent între guvernele Ucrainei și SUA, mai semnalează sursa citată. După semnarea contractului dintre cele două părți, va începe transferul navelor şi formarea personalului care îşi va desfăşura activitatea pe aceste nave, se mai arată în comunicat.
Menționăm că acest transfer de tehnologie a fost anunțat încă din 2017, când prim-adjunctul comandantului Forţelor Navale Ucrainene, Andri Tarasov, a declarat că Ucraina a intrat în etapa finală a negocierilor pentru obţinerea unor nave de război utilizate anterior de către ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Capacități de luptă neschimbate
Acesta consideră că există perspective clare ca partea ucraineană să primească de la alte ţări ”nave utilizate anterior, dar care au termenul de folosire expirat sau au fost înlocuite cu alte nave cu potenţial mai mare”. „Demersurile în acest sens sunt destul de eficiente şi există unele rezultate. Nu voi dezvălui nuanţele, însă voi menţiona doar că am ajuns în etapa finală a negocierilor privind obţinerea de nave de patrulare de tip Islands din Statele Unite ale Americii” a explicat Tarasov, citat de mass-media de la Kiev.
Oficialul ucrainean a dat asigurări că aceste nave sunt complet gata de luptă. „Este bine ca oamenii să înţeleagă corect: aceasta nu sunt nave second-hand. Navele primite din ţările NATO au fost ţinute în condiţii care să permită ca toate capacităţile lor de luptă să rămână neschimbate” a precizat Tarasov.
Nave multifuncționale
Nave de patrulare de tip Islands sunt folosite de Paza de Coastă a SUA în operațiuni anti-drog, apărarea zonelor economice exclusive, operațiuni de căutare-salvare, acțiuni anti-teroriste, operațiuni de intelligence, fiind dotate cu sisteme avansate de supraveghere electronice și radar.
Nave din această clasă sunt desfășurate pe teatrul de operațiuni din Orientul Mijlociu, sprijinind acțiunile de lupă ale flotei militare americane din această regiune, luând parte la majoritatea operațiunilor din ultimii ani, precum Iraqi Freedom și Enduring Freedom. Ele pot fi dotate cu diferite sisteme avansate de armament, inclusiv pentru susținerea forțelor speciale, precum NAVY SEALS.
Diplomație militară la Marea Neagră
Un număr de nave din această clasă au fost livrate de către SUA, tot cu titlu gratuit, și către alte state din zona Mării Negre, precum Republica Georgia, care a primit două astfel de unități în septembrie 2016. Nave similare au mai primit Costa Rica, Panama și Pakistan.
Livrarea către Kiev a acestor nave este doar o etapă din sprijinul militar pe care Ucraina îl va primi în domeniul protecției apelor teritoriale. Asistența americană este capitală pentru marina Ucrainei, grav afectată de criza din Crimeea, când mii de soldați și ofițeri au dezertat în favoarea Federației Ruse, iar o parte importantă a navelor au fost confiscate de Kremlin, inclusiv singurul zubmarin al Ucrainei.
Surse militare de la Kiev au declarat anterior că SUA va finanța construcția unor sisteme avansate radar pe coasta ucraineană a Mării Negre, precum și a unor baze logistice și de antrenament, investiții estimate la câteva zeci de milioane de dolari. Sursele citate au mai declarat că navele vor avea baza principală în portul Odessa, urmând să fie folosite în operațiunile de apărare a apelor teritoriale și zonei economice exclusive a Ucrainei, inclusiv împotriva Federației Ruse. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | mai 1, 2018 | Balcani, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Turcia și Grecia, cuprinse de febra declarațiilor războinice
Grecia intenţionează să modernizeze un total de 85 de avioane de luptă F-16 învechite, pe fondul amplificării tensiunilor cu Turcia vecină, a anunţat guvernul de la Atena, relatează agenția DPA, preluată de KARADENIZ PRESS. Acordul cu SUA pentru modernizarea acestor aparate va costa 1,1 miliarde de euro (1,34 miliarde dolari), au declarat surse militare elene.
Anunțul părții elene vine la câteva săptămâni după ce mass-media din această țară membră NATO relata despre intențiile părții grecești de a dota flota militară cu nave militare noi, precum și să consolideze prezența militară elenă în insula Cipru.
Relații tensionate
Relaţiile dintre Turcia şi Grecia, ambele ţări membre ale alianţei militare NATO, sunt tensionate de decenii în legătură cu frontiera lor maritimă comună în Marea Egee şi situaţia din insula divizată Cipru. Acestea s-au acutizat după ce Atena a refuzat să extrădeze câteva zeci de militari turci care s-au refugiat în Grecia după evenimentele din 2016, fiind amenințați cu arestarea și condamnarea la moarte de către regimul Erdogan.
Șicanări periculoase
Avioane de luptă turceşti şi greceşti sunt interceptate în regiune aproape zilnic, iar în februarie un vas turcesc a lovit o navă a gărzii de coastă elene în sud-vestul Mării Egee.
Concomitent, ministrul elen al apărării, Panos Kammenos, a anunțat săptămâna trecută că Atena intenţionează să cumpere două fregate franceze, flota militară elenă având deja în dotare submarine și nave de producție germană și franceză.
Grecia este una dintre puţinele ţări NATO ce alocă mai mult de 2% din PIB bugetului apărării, un obiectiv convenit de statele membre în 2014.
Problema cipriotă amenința coeziunea NATO
Disensiuni cipriote
La rândul său, liderul turc Erdogan, aflat în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din această vară a declarat că Turcia nu își va retrage contingentul militar din Republica Turcă a Ciprului de Nord. Erdogan a mai amenințat că va doborî avioanele elene care vor mai încălcă spațiul aerian revendicat de Turcia.
Reamintim că relațiile dintre Nicosia și Ankara au cunoscut o deteriorare rapidă pe fondul lipsei de progres în negocierile dintre ciprioții turci și cei greci pentru reunificarea politică a insulei, dar și din cauza piedicilor puse de Ankara demersurilor greci cipriote de dezvoltare a resurselor energetice din apropierea țărmurilor insulei. Turcia trimite frecvent nave militare care împiedică desfășurarea operațiunilor de explorare aprobate de Nicosia. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 30, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Sistemele Javelin, simbol al colaborarii militare dintre SUA și Ucraina
Autoritățile americane au confirmat faptul că au furnizat deja Ucrainei sistemele de rachete antitanc Javelin, relatează Europa Liberă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Ele au fost deja livrate”, a spus reprezentantul oficial al Departamentului de Stat, care a răspuns la o întrebare a jurnaliștilor de la Europa Liberă.
După luni de dezbateri aprinse la Washington și, după cum se susține, cu opoziția președintelui Donald Trump, Casa Alba a aprobat până la urma vânzarea de rachete antitanc Ucrainei. Decizia a provocat critici dure din partea Moscovei, ministrul adjunct de externe, Serghei Riabkov, acuzand atunci SUA că ”arunca gaz pe foc” in razboiul din Donbas.
Secret militar
În același timp, Departamentul de Stat nu a dezvăluit când și câte sisteme de rachete Javelin au ajuns în Ucraina, unde sunt depozitate și dacă au fost livrate toate complexele promise.
Administrația președintelui Ucrainei nu a comentat livrarea de arme americane, dar analiștii politici de la Kiev, citați de agenția de presă KARADENIZ PRESS consideră această decizie o victorie politică importantă pentru președintele Poroșenko, atât pe scena politică internă, cât și externă.
Ucraina va achiziționa în total din Statele Unite un număr de 210 de rachete antitanc Javelin și 37 de lansatoare în valoare totala de 47 de milioane de dolari.
Colaborarea militară dintre Ucraina și statele membre NATO primește un nou imbold legislativ în Rada de la Kiev
Sprijin crescut
”Scopul nostru este să suplinim golurile din dotările cu armament ale armatei ucrainene, să creștem capacitatea forțelor armate de a-și proteja teritoriul” a declarat emisarul special american în Ucraina, Kurt Volker. „Da, rachetele Javelin vor fi parte acestui ajutor, dar va fi mult mai mult decât atât”, a declarat anterior emisarul special american în Ucraina, Kurt Volker, pentru siteul ucrainean Eurointegration.com.ua., citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Valoarea totala a lotului de complexe Javelin livrate Ucrainei se ridica la 47 de milioane de dolari a mai arătat sursa citată.
El a subliniat că administrația Trump a eliminat limitarea ajutorului din timpul președintelui Barack Obama, care se referea la ajutor non-letal, simplificând, practic, capacitatea Washingtonului de a sprijini Ucraina într-un conflict armat, reţine sursa citată.
Armament american pentru Ucraina
Ucraina va putea să cumpere armele de care are nevoie de la SUA, iar parte din acest sprijin va fi gratuit, a declarat reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, într-un interviu pentru Evropeiska Pravda, citat de mass-media internațională. „Va fi o combinație de abordări: menținem asistența oferită gratuit, dar, în același timp, Ucraina are dreptul să cumpere acele arme care îi lipsesc”, a spus el.
Volker insistă că scopul SUA nu este sa agraveze conflictul prin furnizarea de arme letale, ci de a ajuta Ucraina să se apere mai eficient. „Ucraina ca stat independent are dreptul la protecție și putem susține capacitatea sa de apărare”, a spus diplomatul SUA.
Reamintim că autoritățile de la Kiev încearcă să negocieze cu SUA și achiziționarea unor sisteme de armament performante anti-aeriene, precum și posibila achiziționare a unor nave de luptă americane pentru consolidarea flotei militare, grav afectate în urma crizei crimeene din 2014.
Colaborarea militară SUA-Ucraina, petcetluită prin livrarea sistemelor Javelin
Condiții stricte
SUA și Ucraina vor încerca să împiedice să cadă în mâinile dușmanului noul armament livrat armatei ucrainene, in special complexele antitanc Javelin, scria anterior The Wall Street Journal, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Publicația arată că noul armament va fi stocat în depozitele Forțelor Armate ale Ucrainei în locații permanente situate departe de frontul din Donbas. Totodata, militarii americani care antrenează soldații ucraineni la poligonul Yarovoi, vor întreprinde inspectii regulate în depozitele armatei ucrainene pentru a monitoriza numărul acestor compexe.
Ziarul remarca că această condiție a Washingtonului a fost impusa din cauza temerilor ca nu cumva rachetele Javelin sa cadă în mâinile inamicului, dacă armata Ucrainei va începe eventual operațiuni ofensive. „Aceasta nu este o problemă teoretică”, subliniază WSJ.
Liderii separatiști pro-ruși amenință că vor captura sisteme Javelin
Victorie psihologică rusă
După 2014, Statele Unite ale Americii au transferat armatei ucrainene radare antibaterie cu rază scurtă, si cateva fragmente a unui astfel radar au fost capturate de armata rusa și forțele paramilitare separatiste în timpul luptelor acerbe care s-au dat in zona Debalțevo, confruntări soldate cu mii de morți și răniți din ambele părți.
O sursa apropiata Ministerului Apararii din Ucraina a declarat că capturarea fragmentelor radarului a fost o “victorie psihologica” a rușilor, in sens ca ”le-am făcut-o” americanilor, ”le-am sters nasul“, consideră autorii.
Transferul de sisteme antitanc de ultimă generație catre Kiev va asigura ca actualul conflict armat de mica intensitate din Donbas sa nu treaca, la ordinul Kremlinului, in faza unor ostilitățile pe scară largă, așa cum a fost în anii 2014-2015.
Rusia acuză SUA că înarmează militarii ucraineni
Anterior, Alexander Lukashevich, ambasadorul Rusiei la OSCE, a declarat că membri ai unor unităţi militare naţionaliste ucrainene sunt înarmate cu armament de provenienţă americană, inclusiv sisteme antitanc, informează agențiile de presă ruse.
Potrivit oficialului rus, compania AirTonic USA livrează lansatoare portabile de grenade Kievului încă din aprilie 2017. Lukashevich a mai afirmat că de la începutul acestui an au fost observate de mai multe ori drone şi avioane de recunoaştere/spionaj americane în zona frontierei între regiunile separatiste proruse din Donbas şi restul Ucrainei.
La rândul lor, liderii separatiști pro-ruși din Donbass au criticat la unison posibilitatea echipării trupelor ucrainene cu Javelin. Aceștia au amenințat că vor captura sisteme Javelin pentru a fi folosite împotriva forțelor ucrainene. Akhra Avidzba, liderul brigăzii separatiste Piatnachka, citat de mass-media separatistă, a declarat că va captura sistemele Javelin și alte sisteme de armament occidentale din dotarea Ucrainei pentru a le păstra drept suveniruri ale victoriei.
Navele din clasa Island, folosite de SUA în operațiunile NAVY SEALs și de intelligence
Apele teritoriale ale Ucrainei, protejate cu nave americane
Tot ca o dovadă a relațiilor tot mai strânse din domeniul militar dintre Ucraina și SUA, autoritățile americane au anunțat că vor furniza Ucrainei, cu titlu gratuit, două nave pentru misiuni de patrulare de tip Islands, partea ucraineană urmând să suporte doar cheltuielile de transport şi pentru pregătirea echipajelor. Ucraina se așteaptă ca gestul SUA să fie copiat și de alte state membre NATO, Kiev-ul beneficiind deja de unele donații de armament și muniții de război, inclusiv din partea Poloniei și Lituaniei.
Asistență americană
Această asistenţă este furnizată Kievului în cadrul unui acord existent între guvernele Ucrainei și SUA, mai semnalează sursa citată. După semnarea contractului dintre cele două părți, va începe transferul navelor şi formarea personalului care îşi va desfăşura activitatea pe aceste nave, se mai arată în comunicat.
Menționăm că acest transfer de tehnologie a fost anunțat încă din 2017, când prim-adjunctul comandantului Forţelor Navale Ucrainene, Andri Tarasov, a declarat că Ucraina a intrat în etapa finală a negocierilor pentru obţinerea unor nave de război utilizate anterior de către ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Capacități de luptă neschimbate
Acesta consideră că există perspective clare ca partea ucraineană să primească de la alte ţări ”nave utilizate anterior, dar care au termenul de folosire expirat sau au fost înlocuite cu alte nave cu potenţial mai mare”. „Demersurile în acest sens sunt destul de eficiente şi există unele rezultate. Nu voi dezvălui nuanţele, însă voi menţiona doar că am ajuns în etapa finală a negocierilor privind obţinerea de nave de patrulare de tip Islands din Statele Unite ale Americii” a explicat Tarasov, citat de mass-media de la Kiev.
Oficialul ucrainean a dat asigurări că aceste nave sunt complet gata de luptă. „Este bine ca oamenii să înţeleagă corect: aceasta nu sunt nave second-hand. Navele primite din ţările NATO au fost ţinute în condiţii care să permită ca toate capacităţile lor de luptă să rămână neschimbate” a precizat Tarasov.
Nave multifuncționale
Nave de patrulare de tip Islands sunt folosite de Paza de Coastă a SUA în operațiuni anti-drog, apărarea zonelor economice exclusive, operațiuni de căutare-salvare, acțiuni anti-teroriste, operațiuni de intelligence, fiind dotate cu sisteme avansate de supraveghere electronice și radar.
Nave din această clasă sunt desfășurate pe teatrul de operațiuni din Orientul Mijlociu, sprijinind acțiunile de lupă ale flotei militare americane din această regiune, luând parte la majoritatea operațiunilor din ultimii ani, precum Iraqi Freedom și Enduring Freedom. Ele pot fi dotate cu diferite sisteme avansate de armament, inclusiv pentru susținerea forțelor speciale, precum NAVY SEALS.
Diplomație militară la Marea Neagră
Un număr de nave din această clasă au fost livrate de către SUA, tot cu titlu gratuit, și către alte state din zona Mării Negre, precum Republica Georgia, care a primit două astfel de unități în septembrie 2016. Nave similare au mai primit Costa Rica, Panama și Pakistan.
Livrarea către Kiev a acestor nave este doar o etapă din sprijinul militar pe care Ucraina îl va primi în domeniul protecției apelor teritoriale. Asistența americană este capitală pentru marina Ucrainei, grav afectată de criza din Crimeea, când mii de soldați și ofițeri au dezertat în favoarea Federației Ruse, iar o parte importantă a navelor au fost confiscate de Kremlin, inclusiv singurul zubmarin al Ucrainei.
Surse militare de la Kiev au declarat anterior că SUA va finanța construcția unor sisteme avansate radar pe coasta ucraineană a Mării Negre, precum și a unor baze logistice și de antrenament, investiții estimate la câteva zeci de milioane de dolari. Sursele citate au mai declarat că navele vor avea baza principală în portul Odessa, urmând să fie folosite în operațiunile de apărare a apelor teritoriale și zonei economice exclusive a Ucrainei, inclusiv împotriva Federației Ruse. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | apr. 30, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ambițiile euroatlantice ale Kievului sunt bine văzute de majoritatea statelor Alianței
Miniştrii de externe ai ţărilor membre ale NATO au examinat cererea Ucrainei privind aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după reuniunea miniştrilor de Externe ai ţărilor din Alianţă, desfăşurată, vineri, la Bruxelles, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Ucraina şi-a exprimat şi ea dorinţa de a adera la NATO. Politica noastră, a uşilor deschise, e un succes istoric. A adus stabilitate, pace şi prosperitate la milioane de oameni din regiunea euroatlantică şi a construit o cooperare mai mare. Aşa cum a demonstrat primirea Macedoniei în NATO anul trecut, uşa NATO rămâne deschisă. Pentru ca o ţară să intre în NATO, ea trebuie să ceară asta, iar 29 de aliaţi trebuie să accepte. Nimeni altcineva nu are nimic de zis în asta sau drept de veto”, a declarat Jens Stoltenberg, făcând referire la presiunile periodice ale Federației Ruse.
Țară aspirantă
NATO a oferit Ucrainei statut de ţară aspirantă pentru aderarea la alianţa militară, se arată și într-un comunicat al organizației, citat de KARADENIZ PRESS. „Uşa NATO rămâne deschisă oricărei ţări europene aflate în poziţia de a-şi asuma angajamentele şi obligaţiile de membru şi de a contribui la securitatea zonei euro-atlantice. Din 1949, numărul de state membre NATO a crescut de la 12 la 29, prin intermediul a şapte runde de extindere. În prezent, patru ţări partenere şi-au declarat aspiraţiile pentru aderarea la NATO: Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Ucraina”, se mai arată în documentul citat.
Ţările care îşi exprimă intenţia de a adera la NATO sunt invitate la un dialog aprofundat cu Alianţa Nord-Atlantică despre aspiraţiile de membru şi reformele necesare, după care urmează participarea la manevre comune în cadrul Planului de Acţiune (MAP), prin intermediul căruia NATO furnizează asistenţă în pregătirea pentru aderare. Colaborarea pentru aceşti paşi nu reprezintă o garanţie pentru aderare, ci un mecanism-cheie al candidaturii.
Liderul de la Kiev Petro Poroșenko, mulțumit de decizia NATO
Poroșenko, mulțumit
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a salutat anunţul făcut de NATO şi a spus că aşteaptă Planul de Acţiune în vederea aderării. „Salut această decizie importantă, mult aşteptată şi logică luată de NATO de a aprecia ambiţiile Ucrainei cu privire la Alianţă. Acest lucru a devenit o recunoaştere privind starea reală a relaţiilor noastre cu NATO. Este exact ce am discutat în timpul celei mai recente întâlniri cu secretarul general al NATO, la Munchen, precum şi în cadrul conversaţiei telefonice recente cu vicepreşedintele SUA. Apreciez poziţia fermă pentru sprijinirea Ucrainei, ţară pentru care îndeplinirea criteriilor de aderare la Alianţă este una dintre priorităţile de securitate naţională. Următoarea noastră ambiţie este un Plan de Acţiune pentru Ucraina”, a spus liderul de la Kiev.
Ucraina a început demersurile pentru aderarea la NATO în 2014, după protestele antiguvernamentale din Maidan (Piaţa Independenţei din Kiev), în urma cărora preşedintele prorus Viktor Ianukovici a fost înlăturat şi ulterior acuzat de deturnarea fondurilor publice şi înaltă trădare.
În mandatul său (februarie 2010 – februarie 2014), președintele fugar Viktor Ianukovici a spus că nu manifestă interes pentru aderarea ţării sale la NATO.
Război prelungit
Ucraina este afectată de conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între armata și serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, care a izbucnit în 2014 şi care s-a soldat până în prezent cu aproximativ 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent. La 18 iulie 2017, regimurile separatiste din estul Ucrainei au proclamat un nou stat pe teritoriile pe care le controlează.
Rusia şi-a manifestat în repetate rânduri îngrijorarea faţă de extinderea NATO către Est. În plus, Moscova a denunţat instalarea elementelor antirachetă americane în România şi Polonia, susţinând că, deşi sunt prezentate ca fiind defensive, aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră interzise prin Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF).
Relaţiile dintre Rusia şi NATO au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 şi susţinerea de către Rusia a separatiştilor din estul Ucrainei.
Fără speranțe deșarte
Parteneriatul Ucraina-NATO de dezvoltare a capabilităților și de consolidare a capacităților, solicitat de președintele Petro Poroșenko, nu reprezintă o treaptă pentru aderarea la Alianţă a precizat anterior secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller, adăugând, totuşi, că aliații au luat în considerare faptul că Ucraina se străduiește să se alăture programului de parteneriat consolidat. „Am luat în serios declarația președintelui cu privire la această chestiune, iar aliații vor lua în considerare această aspirație” – a remarcat Gottemoeller. „Dar vreau să avertizez foarte clar încă de pe acum: parteneriatul de capabilităţi consolidate în niciun caz nu reprezintă o treaptă pentru aderarea la NATO” – a completat secretarul general adjunct al Alianţei. Potrivit lui Rose Gottemoeller, acest program a fost elaborat pentru parteneri importanți ai Alianței, cum ar fi Australia sau Iordania, care nu intenționează să adere vreodată la NATO. „Acesta este semnalul pe Ucraina tinde să-l obţină? În opinia mea, Kievul nu ar trebui să creadă că acesta va fi un pas spre aderare. Nu! Pentru țările partenere, aceasta poate fi o recunoaștere a faptului că relaţia noastră de cooperare este una strânsă, însă cu siguranţă nu este o treaptă pentru obţinerea calităţii de membru!” – a explicat Gottemoeller. Aceste declaraţii ale reprezentantului NATO au fost făcute după ce președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a declarat că Ucraina va insista asupra unui program de oportunități sporite în cooperarea cu NATO.
Experiența militară ucraineană din Donbass, un punct forte pentru Kiev în negocierile cu NATO
Veto maghiar
Întâlnirea la nivel de miniştri dintre ţările membre ale NATO şi Ucraina nu a putut să aibă loc din cauza veto-ului Guvernului ungar, arată surse oficiale ale NATO. Acest pas nu reprezintă o surpriză întrucât Guvernul de la Budapesta a precizat unanim, în ultimele luni, că va împiedica apropierea Ucrainei de Occident, până când nu vor fi retractate deciziile care ştirbesc drepturile maghiarilor din Transcarpatia. Potrivit lui Péter Szijjártó, ministrul ungar pentru afaceri externe şi relaţii economice internaţionale, acesta nu este un conflict ungaro-ucrainean, ci ar trebui să fie un conflict între comunitatea internaţională, care respectă drepturile fundamentale ale democraţiei, şi Ucraina
Anterior, reprezentantul Kievului la NATO, Vadim Pristaiko, şi-a exprimat speranţa că Ungaria, care a promis să blocheze aspiraţiile euro-atlantice ale Kievului, din cauza Legii ucrainene a educaţiei, va avea „o poziție consolidată” cu privire la demersurile Kievului în privinţa integrării în UE şi NATO.
„Ungaria ne vindecă soldații și participă la exerciții comune. Ungaria înțelege foarte bine de unde pot veni tancurile şi ştie că nu este vorba despre Ucraina”, a adăugat Pristaiko.
Începând cu luna februarie 2018, Ungaria a blocat deja a doua sesiune ministerială Ucraina-NATO, autoritățile ungare explicând că în acest fel, fac presiuni asupra Kievului, pentru a modifica Legea educaţiei.
NATO, subiect de campanie electorală pentru Poroșenko
Președintele Ucrainei Petro Poroșenko, a anunțat în timpul unei întâlniri cu bloggeri ucraineni că va candida pentru un al doilea mandat la alegerile prezidenţiale programate pentru luna martie 2019. „Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, relatează pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov.
În postarea personală bloggerul ucrainean a descris pe scurt problemele discutate în cadrul întâlnirii, adăugând, de asemenea, care sunt reformele din țară de care se mândrește Poroșenko. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
NATO, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev.
Printre contracandidații lui Poroșenko la alegerile din 2019 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici (liderul partidului pro-rus Za Jittia), Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..
Vise euroatlantice
Ucraina și-a exprimat intenția de a adera la NATO după ce un guvern prooccidental a fost constituit în februarie 2014, după revoltele din piața Maidan, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și declanșarea unui conflict în estul separatist. Înaintea acestor evenimente, doar 20% dintre ucraineni erau favorabili aderării țării lor la NATO.
Planuri similare sunt anunțate periodic de către președintele Poroșenko, inclusiv în 2015, la câteva luni de la obținerea primului mandat prezidențial, într-un interviu acordat postului de televiziune francez iTele. ‘Intenționez să desfășor un referendum pentru ca poporul să decidă’, a declarat liderul ucrainean, subliniind că aderarea Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o ‘chestiune fundamentală’ pentru țara sa. ‘Europa nu poate fi completă fără Ucraina’, a afirmat Poroșenko, adăugând că este conștient că țara sa are nevoie de o ‘reformă din interior pentru a se ralia standardelor europene’ declara în 2015 liderul de la Kiev.
Reamintim că autoritățile de la Kiev au semnat un acord de asociere cu UE, facilitând îndeosebi schimburile comerciale și obținând un regim de scutire de viză pentru majoritatea țărilor din UE, acesta intrând în vigoare de la 1 septembrie.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE.
An-225 Mriya, propus de Kiev statelor NATO
Antonov ucrainene pentru NATO
Ca o dovadă clară a intențiilor strategice ale Ucrainei de a adera la NATO, compania de stat ucraineană Antonov a anunţat că este pregătită să furnizeze mai multe avioane Antonov 124 unor armate din ţări membre NATO pentru a compensa retragerea grupului rus Volga-Dnepr, care nu va prelungi un contract pe care îl are cu Alianţa Nord-Atlantică şi care expiră la sfârşitul anului”Antonov este pregătit să-şi extindă cooperarea în cadrul proiectului cu garanţia de a livra cantitatea de avioane necesară”, a declarat și un purtător de cuvânt al companiei.
Moscova răspunde dur
Compania privată rusă Volga-Dnepr a anunţat la 18 aprilie că nu va prelungi un contract care expiră la sfârşitul anului 2018 pentru furnizarea de avioane Antonov 124 pentru zece armate europene din cadrul NATO. Experții consideră că această decizie este luată ca răspuns la noile sancțiuni adoptate de Occident împotriva Federației Ruse.
Potrivit termenilor acestui contract, numit Salis şi care a fost prelungit în mod constant din 2006, Antonov şi Volga-Dnepr trebuiau să furnizeze fiecare până la şase avioane de transport Antonov 124 unor state membre ale NATO pentru a acoperi deficitul capacităţilor de transport aerian strategic ale Alianţei.
Opțiuni corespunzătoare
NATO a precizat, după anunţul Volga-Dnepr, ”că lucrează cu ţările din contractul Salis pentru a explora opţiunile corespunzătoare nevoilor în domeniu începând din ianuarie 2019”. Cele zece state membre NATO care beneficiază de contractul Salis sunt: Belgia, Republica Cehă, Franţa, Germania, Ungaria, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Slovacia şi Slovenia.
Retragerea companiei Volga-Dnepr este o lovitură deosebit de puternică pentru armata franceză, afectată de întârzierea livrărilor şi de problemele tehnice ale noii aeronave de transport militar european A400M şi care este nevoită să se bazeze pe avioanele Antonov 124 pentru misiunile sale externe, în special în regiunea Sahel.
Antonov 225 „Mrya”, propus NATO
Există doar aproximativ 20 de avioane Antonov 124 în lume, deţinute de trei companii: grupul rus Flight Unit FU-224, compania privată ucraineană Antonov Airlines şi Volga-Dnepr, aceasta din urmă deţinând majoritatea aparatelor de acest tip.
Proiectat în epoca sovietică, Antonov 124 are o capacitate de transport de 120 de tone, mult superioară modelului A400M, şi poate transporta inclusiv elicoptere sau vehicule blindate.
Antonov a indicat, de asemenea, posibilitatea de a furniza statelor NATO modelul Antonov 225 „Mrya”, cea mai mare aeronavă cargo din lume, capabilă să transporte până la 250 de tone. Un singur exemplar al acestui model a fost construit până în prezent, neexistând planuri pentru construirea unor noi aparate. (N.G./M.I.)
