de Isac Mihai | sept. 7, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Navele din clasa Island, folosite de SUA în operațiunile NAVY SEALs și de intelligence, vor fi livrate Ucrainei
Uniunea Europeană a cerut Rusiei să garanteze accesul liber la porturile ucrainene din Marea Azov, relatează Deutsche Welle, citat de mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În Uniunea Europeană se afirmă că Rusia tot mai des blochează și reține în mod deliberat nave, inclusiv sub pavilionul țărilor membre ale UE, care se îndreaptă prin strâmtoarea Kerci în porturile Ucrainei de la Marea Azov și înapoi.
Autoritățile UE consideră că accesul liber la Marea Azov este împiedicat în special de podul spre Crimeea, construit în strâmtoarea Kerci. De asemenea, UE a reamintit că „sprijină pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și continuă să condamne și să nu recunoască anexarea ilegală a Crimeei și Sevastopolului“.
Supărare la Kiev
Prin blocarea strâmtorii Kerci în timpul construirii podului spre peninsula Crimeea, Rusia a încălcat Convenția ONU privind dreptul mării, se arata intr-o declaratie publicata anterior de Ministerul teritoriilor ocupate temporar din Ucraina. „Contrar Convenției ONU privind dreptul mării, Rusia stabilește restricții pentru trecerea navelor prin strâmtoarea Kerci. Astfel, înălțimea este limitată la 33 de metri deasupra nivelului mării. În plus, dacă anterior prin strâmtorii Kerci era permisa trecerea navelor de până la 200 de metri lungime, în prezent Rusia limiteaza lungimea navelor la 160 de metri „, – se arata in declarația oficiala.
Potrivit autoritatii portuare din Mariupol, noilor cerințe privind dimensiunea navelor nu corespund cel puțin 144 de nave care au andocat în port în cursul anului trecut, adica 23% din numărul total de nave, care reprezintă 43% din volumul marfurilor care au tranzitat portul.
„Restricțiile stabilite vor conduce la faptul că portul maritim Mariupol va pierde traficul reprezentat de navele de peste 10.000 de tone“, – se mai arata in declaratie.
În conformitate cu art. 44 al Convenției ONU privind dreptul mării din 1982, statele riverane strâmtorilor nu au dreptul să împiedice tranzitul navelor.
Totodata, Ministerul de Externe al Ucrainei sustine că construirea de catre Rusia a podului peste strâmtoarea Kerci este ilegală, pentru că Ucraina, în calitate de stat de coastă in raport cu peninsula Crimeea, nu și-a dat acordul pentru o astfel de construcție.
Nave militare în Marea Azov
Ucraina a decis să mărească prezența militară navală în Marea Azov, potrivit anuntului postat pe pagina de Facebook a Marinei ucrainene, citat de mass-media, care precizeaza ca este vorba despre creșterea grupării navale și a unitatilor de artilerie de coasta.
Potrivit comandantului marinei ucrainene, Igor Voroncenko, astfel de măsuri sunt necesare „pentru protecția tuturor granitelor și a activităților civile din Marea Azov”.
La începutul lunii august, secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, Oleksandr Turcinov a cerut să se consolideze prezența militară a Ucrainei în Marea Azov din cauza expansiunii Rusiei. El a menționat că Kievul „vede încercările Rusiei de a realiza în fapt o blocadă militară și economică a coastei Ucrainei din Marea Azov”.
Potrivit lui Turcinov, Rusia a încalcat brutal dreptul internațional prin construirea podului spre Crimeea și prin reținerea navelor militare și civile ucrainene. În acest sens, Ucraina trebuie să transfere o parte din marina în regiune, să deschida noi posturi pentru monitorizarea coastei și să organizeze noi grupuri tip ”task force” pentru a răspunde la provocări, a spus oficialul ucrainean.
Situația in Marea Azov a devenit extrem de tensionata în luna martie, după ce politia de frontiera a Ucrainei a reținut un vas de pescuit sub pavilionul Rusiei.
La bord se aflau zece membri ai echipajului – cetateni ruși din Crimeea – pe care Kievul i-a acuzat de „Încălcarea reglementarilor privind intrarea pe teritoriul temporar ocupat al Ucrainei”. Nouă membri ai echipajului au fost condamnați la plata unor amenzi, iar căpitanul vasului risca până la cinci ani de închisoare.
O nouă anexare
Fostul comandant al flotei ucrainene lansează acuzaţii extrem de grave la adresa Kremlinului. Potrivit vice-amiralului Serghei Haiduk, care a condus flota ucraineană între 2014 şi 2016, după dezertarea fostului şef al marinei, Denis Berezovski, Rusia încearcă să provoace revolte în porturile Berdiansk şi Mariupol, pentru a le putea anexa.
Cele două oraşe reprezintă principalele ieşiri ale Ucrainei la Marea Azov, iar pierderea lor ar fi o lovitură extrem de dură pentru guvernul de la Kiev. La ora actuală, oficialii ucraineni acuză Rusia că face tot posibilul pentru a împiedica trecerea prin strâmtoarea Kerci a navelor comerciale care vin din sau de îndreaptă spre Berdiansk şi Mariupol, notează stirileprotv.ro.
Haiduk a declarat la postul Espreso TV că strategia lui Vladimir Putin este să creeze haos în porturile ucrainene prin presiuni economice. Circa 5.000 de oameni lucrează în porturile Berdiansk şi Mariupol, iar dacă ruşii vor reuşi să îi lase fără locuri de muncă, „ar putea izbucni revolte populare, fiindcă oamenii nu vor mai avea ce să pună pe masă”.
În plus, şi angajaţii din industria metalurgică ar putea ajunge în şomaj, şi ei depinzând de traficul portuar din Berdiansk şi Mariupol. Al doilea dintre aceste porturi este şi foarte aproape de regiunea separatistă Donbas, ceea ce agravează situaţia.
Fostul comandant al flotei ucrainene, care a fost capturat şi torturat de rebelii pro-ruşi în 2014, spune că, în cel mai rău caz, se va ajunge la crearea unui coridor controlat de ruşi între Donbas şi peninsula Crimeea – iar Ucraina va pierde accesul la Marea Azov.
Oficiali din guvernul de la Kiev au anunţat recent că ar putea cere Consiliului de Securitate al ONU sau chiar NATO să ofere escortă militară navelor ucrainene care intră în Marea Azov, pentru a le proteja de ruşi.
Reacție americană
Prin acțiunile sale în Marea Azov, Federația Rusă încearcă să destabilizeze Ucraina, se arată într-o declarație oficială a Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii. „Noi credem că barierele create de Rusia în transportul maritim internațional din Marea Azov sunt un alt exemplu de încercare de destabilizare a Ucrainei. SUA continuă să sprijine suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional. De asemenea, facem apel la Rusia să oprească crearea de obstacole în calea transportului maritim internațional în Marea Azov ”, se arată în declarația Departamentul de Stat, citat de Voice of America.
În ultimele luni, Rusia a declanșat o campanie de reținere a numeroase nave comerciale care circulă spre porturile ucrainene de la Marea Azov – Berdiansk și Mariupol.
La rândul sau, Ucraina negociază cu țările UE și SUA impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la blocada rusească a Mării Azovului.
Anterior, experții de la Washington au avertizat că Rusia se apropie de anexarea Mării Azov, iar Kievul nu dispune de flota suficient de puternică pentru a descuraja noile pretenții teritoriale ale Rusiei.
Avertismente repetate
Marea Azov va fi ocupată de ruși, care, astfel, își vor asigura legătura cu Crimeea. Următorul obiectiv al Rusiei va fi ocuparea „teritoriului de la Crimeea, până la România”, avertizează un expert britanic, fost colonel în structurile de informații militare.
În timpul vizitei la exercițiile militare „Sea Breeze – 2018” din iulie, de la Odessa, președintele ucrainean Petro Poroșenko nu a exclus faptul ca Federaţia Rusă să demareze un atac asupra portului Mariupol și, eventual, o operațiune militară în Marea Azov. Situația militaro-politică din zona Mării Azov rămâne extrem de critică. Dacă Ucraina nu întreprinde măsuri, în viitor, această mare va fi ocupată de ruși, a declarat expertul militar britanic, Glen Grant, pentru postul ucrainean Espreso TV, citat de ziarul Libertatea Cuvântului (Cernăuţi).
Potrivit lui, dacă nu se recurge la măsuri concrete pentru a proteja suveranitatea și integritatea teritorială, situația din sudul Ucrainei va continua să se deterioreze. O atenție deosebită trebuie acordată orașului Mariupol. Următorul obiectiv al Rusiei va fi ocuparea „teritoriului de la Crimeea până la România”, a adăugat Grant. „Jocul va începe prin încercarea de a bloca accesul spre Odessa… Este evident că acesta va fi următorul pas al rușilor”, a spus colonelul.
Ucraina are nevoie de nave militare
Potrivit lui, navele de război americane staționate lângă Odessa nu vor deschide focul asupra rușilor. Ucraina are nevoie de nave militare, care pot fi puse la dispoziție de SUA, așa cum a făcut-o Winston Churchill la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, a adăugat expertul militar.
Marea Azov are un statut juridic de mare internă, aparţinând atât Federaţiei Ruse, cât şi Ucrainei. Statutul de mare interioară face posibil ca navele ruseşti să se apropie la o distanţă mică de coasta Ucrainei.
Cu alte cuvinte, navele ruseşti pot să se apropie de ţărmul ucrainean şi aceasta nu este considerată o încălcare a frontierei de stat a Ucrainei. În acelaşi timp, comunitatea internaţională nu are cum să intervină în ajutor în această problemă de partea Kievului, întrucât în perioada preşedinţiei lui Leonid Kucima a fost semnat un acord cu Moscova conform căruia toate disputele legate de Marea Azov sunt soluţionate exclusiv la nivel bilateral. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 9, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Patriarhul rus Kirill debarcă la Chișinău pentru a îl binecuvânta politic pe Igor Dodon
După declarațiile belicoase ale președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, la adresa intenției părții americane de a construi un nou sediu pentru ambasada SUA pe terenul fostului stadion republican din Chișinău, diplomații SUA au dezmințit cele susținute de către liderul vremelnic de la Chișinău. Conform comunicatului diplomației SUA, printre subiectele abordate nu s-a numărat și o eventuală vizită a lui Dodon în SUA ori situația juridică a terenului fostului stadion republican din Chișinău, o lovitură dură de imagine pentru Dodon în ajunul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2019.
Răspuns diplomatic
„Ambasadorul Pettit a avut o întrevedere astăzi, 7 august, cu Președintele Moldovei Igor Dodon pentru a discuta un șir de subiecte bilaterale. Ambasadorul și-a exprimat dorința de a vedea o relație puternică continuă între țările noastre, indiferent de rezultatele viitoarelor alegeri parlamentare. Ambasadorul a subliniat, de asemenea, că este foarte important ca viitoarele alegeri să fie pașnice, transparente și în conformitate cu normele democratice. Ambasadorul și-a reiterat îngrijorarea cu privire la recenta anulare a rezultatelor alegerilor municipale, precum și cu privire la legislația defectuoasă, inclusiv cea a amnistierii capitalului, și riscurile ca această lege să stimuleze spălarea banilor și să deterioreze climatul de afaceri din Moldova”, este menționat în comunicatul ambasadei.
KARADENIZ PRESS menționează faptul că Igor Dodon a scris pe pagina sa de Facebook că i-a transmis ambasadorului SUA, James D. Pettit, faptul că este disponibil „de aprofundarea dialogului în interesul cetățenilor ambelor state, inclusiv prin efectuarea unei vizite de lucru sau oficiale în SUA, în timpul cel mai apropiat”.
Igor Dodon nu a reușit să îl convingă pe ambasadorul SUA, James D. Pettit
American Dream eșuat
Demersurile lui Igor Dodon de a obține o invitație oficială din partea autorităților SUA nu sunt noi, acestea fiind demarate la câteva săptămâni de la preluarea mandatului prezidențial de către liderul socialist. În primele luni ale lui 2018, mass-media afiliată Partidului Socialiștilor a anunțat triumfalist o posibilă vizită a lui Dodon în SUA în iunie ori în iulie 2018. Acțiunea de PR politic a Administrației Prezidențiale de la Chișinău a eșuat lamentabil, surse socialiste precizând pentru KARADENIZ PRESS că serviciul consular american de la Chișinău a și refuzat acordarea unor vize pentru SUA la anumiți lideri socialiști de mai mică importanță locală ori raională, instaurând un embargo neoficial împotriva acestui partid.
Conform Accent TV, deținută de apropiați ai președintelui Dodon, acesta preconiza să efectueze o vizită în SUA, în perioada 1-8 iulie, la invitaţia preşedintelui Organizaţiei Internaţionale pentru Familie, Brian Brown, structură recunoscută pentru relațiile sale privilegiate cu oligarhia rusă.
Mass-media socialistă anunța triumfalist că Dodon planifica mai multe întrevederi cu reprezentanţi ai Guvernului SUA, dar și membri ai Congresului şi conducerii de vârf americane. „În cadrul acestei vizite, intenționez să am mai multe întrevederi cu reprezentanți ai Guvernului, membri ai Congresului și conducerii de vârf a SUA, cu reprezentanții instituțiilor media, dar și cu reprezentanții organizațiilor de experți”, a menționat Dodon într-o postare pe rețele de socializare.
Pentru a conferi o aură de legitimitate, Dodon atingea aceste dorințe în orice discuție cu ambasadorul SUA în Republica Moldova, James Pettit, surse diplomatice vorbind despre faptul că diplomatul SUA se simte încolțit de insistențele lui Dodon.
Desantul cu caracter oficial ori măcar neoficial în SUA reprezintă o miză importantă pentru Igor Dodon care s-a lăudat și în cadrul unui interviu pentru agenția rusă TASS cu acest demers.
Duel în vizite
Demersurile președintelui Dodon vin ca un răspuns la vizitele repetate în SUA ale oligarhului Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM), beneficiarul unor contracte cu firme de lobby americane, precum Cogent Strategies LLC și Podesta Group, în valoare de sute de mii de USD. Monopolul aparent pe relațiile dintre SUA și Republica Moldova instalat de către oligarhul Vladimir Plahotniuc este amenințat doar de sprijinul pe care factori de decizie americani îl acordă liderilor opoziției Maia Sandu și Andrei Năstase.
Acest conflict de imagine vine și pe fondul eșecurilor repetate ale lui Igor Dodon de a avea întrevederi oficiale cu omologii săi de la Kiev, Petro Poroșenko, și București, Klaus Johannis. Aceștia au evitat orice fel de asociere publică ori politică cu Igor Dodon, acesta devenind un adevărat paria și persona non-grata pentru oamenii politici din statele din regiune. Vizitele repetate ale liderului socialist Igor Dodon la Moscova au devenit un exercițiu desuet de imagine publică la nivel intern și extern, având în vedere că formațiunea politică pro-prezidențială, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) nu deține nicio putere reală în Republica Moldova. PDM, dominat de oligarhul Vladimir Plahotniuc, a reușit să monopolizeze, în interes propriu, tot aparatul de stat, Republica Moldova devenind un stat captiv.
Conflictul aparent dintre Dodon și Plahotniuc a fost demistificat de experții politici și comportamentul celor două părți, care au reușit să își subordoneze complet sistemul politic fragil din fosta republică sovietică, Republica Moldova având un deficit grav de democrație.
Răzbunare birocratică
Igor Dodon a semnat „refuzul de promulgare a legii cu privire la transmiterea terenului fostului Stadion Republican pentru construcția unui nou sediu al Ambasadei SUA”, întorcând astfel legea în Parlament. „La fel ca și majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, consider că pe terenul respectiv trebuie să fie amenajat un parc sau edificat un centru cultural de care să beneficieze toți locuitorii țării”, scrie Dodon într-o postare ori lamentare pe pagina sa de Facebook.
KARADENIZ PRESS menționează că anterior Dodon l-a avertizat pe ambasadorul SUA șa Chișinău, James Pattit, că nu va promulga legea respectivă. La rândul lor, deputații de la Chișinău au votat modificările legislative care permit vânzarea terenului fostului Stadion Republican pentru a fi construită o nouă Ambasadă a Statelor Unite. Lotul are o suprafață de cinci hectare, fiind situat în centrul capitalei moldovenești. Proiectul a fost votat în două lecturi de majoritatea parlamentară împreună cu fracțiunile PL și PLDM.
Igor Dodon folosește pelerinajele la Athos ca armă de PR politic
Congres cu bucluc
O parte importantă a agendei politice de septembrie din Republica Moldova este dominată de organizare a Congresului Mondial al Familiei, care va avea loc la Chișinău în perioada 13-16 septembrie. Conform declarațiilor președintelui Dodon, și-au confirmat prezența la eveniment reprezentanți din 42 de state, inclusiv din Franţa, Italia, Marea Britanie, Canada, SUA, Rusia, Elveţia, Namibia, Nigeria, Kenia, Belarus, Spania, Ţările de Jos, Portugalia, Georgia, Slovacia, Filipine, Costa Rica, Uzbekistan, Gambia, România, Ghana, Ecuador, Tanzania și din alte state. Totodată, şi-au declarat dorinţa de a ţine un discurs în cadrul Congresului Mondial al Familiei cunoscuți experți internaționali din Franţa, Italia, Canada, SUA, Rusia, Marea Britanie şi alte 30 de ţări.
„Putem declara cu toată certitudinea că ediţia din 2018 a Congresului Mondial al Familiei va fi cel mai important eveniment din Republica Moldova, din ultimii ani. Anume acest Congres, organizat pe diferite continente deja pentru a 12-a oară, se desfăşoară sub drapelul unităţii sociale, culturale şi spirituale, promovând tradiţiile familiale, cultivând respectul şi dragostea faţă de familia tradițională”, a declarat Dodon.
Într-un demers cu un puternic substrat politic, la acest eveniment vor participa o importantă delegație de parlamentari din Federația Rusă, precum și Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, Kiril, care se bucură de o influență imensă în fosta republică sovietică prin intermediul filialei locale, Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove.
Oligarhia ortodoxă
Principalii sponsori ai Congresului Mondial al Familiilor sunt Konstantin Malofeev și Vladimir Iakunin, doi oligarhi ruși conservatori care au legături strânse cu Kremlinul și care finanțează inițiativele ortodoxe creștine și prietenoase cu Rusia în fostele țări sovietice și în Occident.
Partenerul de afaceri al lui Malofeyev, Aleksei Komov, se află în board-ul de conducere al Congresului Mondial al Familiilor. Soția lui Iakunin, Natalia Iakunina, este șeful unuia dintre grupurile sale membre denumit „Sfințenia Mamei”. La rândul său, oligarhul grec de origine rusă, Ivan Savvidis, proprietar a mai multe cluburi de fotbal din Grecia, a fost acuzat de finanțarea acțiunilor anti-UE și anti-NATO din diferite state balcanice, inclusiv Macedonia, Bulgaria și Bosnia-Herțegovina. Implicarea sa în organizarea Congresului de la Chișinău nu este dovedită, mass-media lansându-se în diferite speculații.
Konstantin Malofeev, considerat oligarhul ortodox, este un apropiat al regimului Putin
Legături cu separatiștii din estul Ucrainei și Crimeea
Konstantin Malofeev este cunoscut mass-media pentru legăturile apropiate cu administrația de la Kremlin, fiind și unul dintre principalii finanțatori ai activității cunoscutului geopolitician rus, Alexandr Dughin, considerat unul dintre ideologii panslaviști cei mai influenți în prezent.
Oligarhul ortodox a intrat în atenția mass-media și datorită finanțării revoltelor pro-ruse din Crimeea și Donbas, fostul premier separatist al Republicii Populare Donețk, Alexandr Borodai, fiind un apropiat și angajat al lui Konstantin Malofeev.
În 2014, oligarhul a organizat și finanțat desfășurarea la Viena a unui adevărat summit al extremei drepte din statele UE și nu numai, printre invitați numărându-se Marion Marechal-Le Pen, lidera Frontului Național din Franța (care a pierdut recentele alegeri prezidențiale din Hexagon), Volen Sidorov, liderul partidului bulgar Ataka, Heinz-Christian Strache, liderul FPO (extrema dreaptă din Austria), dar și Alexandr Dughin.
Controverse și populism anti-european
Reuniunile anuale ale Congresului Mondial al Familiilor au provocat în mod repetat controverse în ultimii ani. Organizația este considerată extremistă de o parte a importantă a mass-media și a establishment-ului politic american, mai ales după dezvăluirea surselor ruse de finanțare a organizației.
În mai 2017, Congresul a avut loc în Ungaria, acolo unde premierul Viktor Orban a participat la eveniment și a ținut un discurs populist. Lucrările WCF de la Budapesta au fost folosite de premierul maghiar Viktor Orban pentru a acuza Uniunea Europeană că este dominata de „o ideologie liberală ce relativizează și se constituie într-o insultă la adresa familiilor”.
Mai multe anchete de presă din ultimii ani l-au legat pe Konstantin Malofeev de finanțarea unor partide politice cu vederi pro-ruse și anti UE/NATO din statele UE și Balcani.
De asemenea, partidele de dreapta din Croația și Serbia au participat la evenimentul de la Budapesta, cu liderii ONG-ului croat conservator „În numele familiei” și cei ai partidului anti-UE „Dveri” din Serbia.
Separatiștii pro-ruși din Donbass, puternic susținuți de oligarhia ortodoxă rusă
Episod georgian
Georgia a găzduit Congresul în mai 2016, unde organizatorul local Levan Vasadze, un om de afaceri implicat în acțiunile lui Malofeev, a susținut că Georgia trebuie să-și reconstruiască relațiile cu Rusia, după ce trupele ruse au invadat țara în august 2008. După un scurt război câștigat net de forțele ruse, regiunile separatiste din nordul țării Abhazia și Osetia de Sud și-au declarat indepedența față de Tbilisi.
Lucrările WCF de la Tbilisi din 2016 au fost folosite extensiv de către participanții din Federația Rusă și state aliate pentru a lansa atacuri publice dure față de politica UE și NATO din spațiul CSI. Interesant este că Dodon a participat la eveniment în calitate de reprezentant al Republicii Moldova, fără însă a existat un document oficial în acest sens, mai ales datorită faptului că nu era încă președinte.
Un raport recent al Congresului american a susținut că Rusia vizează în mod agresiv țările din Europa Centrală și de Est care doresc să adere la UE și NATO.
Documentul specifica că, în Republica Moldova, preoții de rang înalt „au lucrat pentru a opri integrarea țării în Uniunea Europeană”, conducând proteste împotriva grupurilor social vulnerabile și chiar susținând că pașapoartele biometrice ale UE sunt satanice, deoarece au un cod numeric de 13 cifre.
Surse de finanțare obscure
Nici de această dată, Dodon nu a putut preciza exact proveniența banilor cu care se va face acest Congres. Și de această dată, Dodon a susținut că toate cheltuielile pentru organizare vor fi acoperite atât de parteneri externi, cât și de fundația Pentru Suflet a Primei Doamne, fară a preciza de unde vin banii.
Cu toate acestea, în august 2017, agenția Karadeniz Press scria în exclusivitate despre întâlnirea pe care Dodon a avut-o la muntele Athos din Grecia cu „oligarhul lui Dumnezeu”, așa cum îl numește presa occidentată, Konstantin Malofeev.
Sub pretextul unui pelerinaj religios, Igor Dodon și alți politicieni din Partidul Socialiștilor au programate întâlniri neoficiale cu mai multe persoane apropiate Kremlin-ului, atât politicieni ruși, cât și Konstantin Malofeev, om de afaceri rus, supranumit și „oligarhul ortodox” datorită importantului sprijin financiar și politic acordat entităților Patriarhiei Ortodoxe Ruse, atât din Federația Rusă, cât și din Ucraina, Republica Moldova și alte state.
Dodon a încercat anterior mai multe luni să fie primit de Malofeev. Insistențele sale s-au datorat faptului că dorea obținerea sprijinului, mai ales financiar și politic, din partea oligarhului ortodox pentru organizarea în 2018, la Chișinău, a lucrărilor celui de al 12-lea Congres Mondial al Familiilor (World Congress of Families).
Și la următoarele alegeri parlamentare din 2019, Dodon și socialiștii săi va miza tot pe cartea bisericii, așa cum s-a întâmplat și la prezidențiale, atunci când Mitropolia Moldovei și liderii săi au făcut campanie deschisă pentru Dodon. Cel mai vocal a fost Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, care a lansat o serie de atacuri virulente asupra Maiei Sandu.
Cum 97% dintre cetățenii R. Moldova s-au declarat creștini ortodoxi, Dodon speră că va transforma aceste cifre în masa sa de manevră politică. Cu toate acestea, numai 4% dintre moldoveni merg regulat la biserică și duc o viață în concordanță cu canoanele bisericești. (Isac Mihai-Chișinău)
de Isac Mihai | aug. 8, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Iulia Timoșenko, pregătită de alegerile prezidențiale
Liderul partidului ucrainean „Batkivșicina” (Patria – n.r.), Iulia Timoșenko, ocupa primul loc în topul candidaților pentru președinția Ucrainei, arată un sondaj realizat de grupul sociologic „Rating”, citat de mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform sondajului, 17,7% dintre respondenți sunt decisi să voteze pentru Timoșenko, rezultat care o plasează în fruntea clasamentului candidaților la alegerile prezidențiale din Ucraina. Actualul șef de stat, Petro Poroșenko, ocupă doar locul 5, cu un rezultatul de 8,3%, liderii partidului prezidențial contestând dur aceste rezultate.
Totodata, fostul ministrul al apărării, pro-europeanul Anatoli Grițenko, se afla pe locul doi, cu 10,7%, din voturi, iar liderul partidului prorus „Blocul de opozitie” – Iuri Boiko – 8,9%. Pentru liderul „Partidului Radical“, Oleg Liașko ar vota 8, 5% din alegători.
Conform mass-media de la Kiev, alegerile prezidențiale din Ucraina vor avea loc pe 31 martie 2019. Surse din Administrația Prezidențială de la Kiev, citate de mass-media, au menționat faptul că amânarea alegerilor a fost analizată de staff-ul electoral al actualului președinte Petro Poroșenko, dar respinsă pentru a evita provocarea unor proteste masive.
Promisiuni electorale
Când fostul premier Timoșenko și-a anunțat în iunie candidatura la alegerile din 2019, aceasta a declarat că primul lucru pe care îl va face dacă va câștiga alegerile, va organiza un referendum cu privire la adoptarea unei noi constituții a fostei repblici sovietice. De asemenea, Timoșenko a promis că nu se va juca „în autoritarism și monopolul puterii statale”.
Iulia Timoşenko a afirmat că este sigură că o să câştige şi că imediat după victoria ei va „declara un referendum pentru reformarea Guvernului”. „Aş putea fi ultimul preşedinte pe care îl alegeţi, dar după, oamenii vor alege un cancelar. Veţi putea alege autorităţile şi astfel va începe o nouă eră a dezvoltării, aşa văd eu situaţia”, a adăugat Timoşenko.
Referința la înființarea postului de cancelar al Ucrainei este considerată pur electorală de către o parte a mass-media de la Kiev, Timoșenko încercând să se folosească de imaginea bună de care se bucură Germania, sistemul politic german și cancelara Angela Merkel în Ucraina.
Potrivit sondajelor periodice, Timoşenko este lider al clasamentului în aproape toate regiunile centrale şi în o parte din vestul Ucrainei. În acelaşi timp, fostul premier este între primii trei clasaţi în aproape toate regiunile.
Războiul sondajelor
Rezultatele unui sondaj de opinie anterior, realizat de The Belgium-Ukraine Research Institute, citat de mass-media din Ucraina și preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, arată că, dacă în Ucraina ar avea loc alegeri parlamentare, opt partide ar trece pragul electoral.
Cel mai mare număr de voturi din partea alegătorilor ucraineni l-ar obţine partidul „Batkivşcina”, condus de Iulia Timoșenko (12,3%) și partidul „Blocul lui Petro Poroşenko – Solidarnost” (11,4%). Acestea sunt urmate în clasament de: partidul „Pentru Viaţă”, condus de Vadim Rabinovici (7,9%), partidul „Poziţia Civică” al lui Anatoli Hriţenko (7,8%), partidul pro-rus „Blocul Opoziţiei” (7,4%), Partidul Radical (6,9%), noul proiect politic „Servitorul Poporului” (5,7%), partidul „Samopomici” (5,3%).
Partidele naţionaliste „Corpul Național”, „Svoboda” şi „Pravi Sektor” ar obţine doar 4,1% din voturi, dar evenimentele din Donbas și eșecul luptei anticorupție pot propulsa în parlament și forțele radicale pe fondul nemulțumirii populației.
Figuri politice vechi
Sondajul The Belgium-Ukraine Research Institute sublinia că cele mai multe voturi în primul tur al prezidențialelor le-ar obţine fostul premier Iulia Timoșenko (10,2%) și actualul șef al statului ucrainean, Petro Poroșenko (9,7%). Aceștia sunt reprezentanți ai vechii clase politice de la Kiev, fiind considerați principalii lideri implicați în lupta prezidențială.
Cei doi sunt urmaţi în clasament de deputatul Vadim Rabinovici, lider al partidului „Pentru Viață” (7,6%) și omul de televiziune Volodimir Zelenski, lider al partidului „Servitorul Poporului” (7,2%), un partid nou apărut pe fondul nemulțumirii populației, dar care nu și-a demonstrat încă popularitatea în niciun scrutin electoral.
NATO, miză politică în alegerile prezidențiale din Ucraina
NATO, obiectiv electoral
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat anterior pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.
„Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, a relatat atunci pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor, iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă.
Aderarea, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
Liderul de la Kiev, Petro Poroshenko, îngrijorat de sondaje
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 28, 2018 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Liderul-SUA-Donald-Trump-forteaza-mana-Turciei
Turcia şi Statele Unite îşi pot salva relaţiile diplomatice, a declarat sâmbătă Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al preşedinelui turc Tayyip Erdgogan, după ce Donald Trump a ameninţat că va impune sancţiuni Ankarei, relatează mass-media turcă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Relaţiile între cele două state au devenit tensionate pe fondul a mai multor dispute, inclusiv politica SUA în Siria şi cererea Ankarei pentru extrădarea unui cleric musulman, acuzat că ar fi implicat în tentativa de lovitură de stat din anul 2016.
Ofertă de pace turcă
„Relaţiile pot fi salvate şi îmbunătăţite dacă Statele Unite vor lua în serios îngrijorările Turciei privind securitatea”, a declarat Ibrahim Kalin pentru publicaţia Daily Sabah. „Preşedintele Trump ar putea avea intenţii bune pentru relaţiile cu preşedintele Erdogan şi Turcia. Acest lucru va fi cu siguranţă reiproc atunci când relaţia se va baza pe respect şi interese comune”, a declarat Kalin, adăugând că ameninţările împotriva Turciei nu vor funcţiona.
Anterior, Mevlut Cavusoglu, ministrul turc de Externe, i-a spus secretarului american de stat, Mike Pompeo, că Turcia nu va ceda ameninţărilor Statelor Unite, după ce preşedintele american Donald Trump a ameninţat că va impune sancţiuni economice Administraţiei de la Ankara.
Amenințări americane
Președintele SUA, Donald Trump, a ameninţat că va impune sancţiuni economice Turciei dacă nu îl eliberează pe pastorul american acuzat de fapte de terorism şi spionaj. Comentariul preşedintelui a fost criticat dur de autorităţile de la Ankara şi a creat tensiune între cele două state membre NATO.
„Statele Unite vor impune ample sancţiuni asupra Turciei pentru detenţia pe termen lung a pastorului Andrew Brunson, un mare creştin, un om de familie şi un om minunat. Suferă enorm. Acest om de credinţă nevinovat trebuie eliberat imediat”, a declarat Donald Trump.
„Litera legii se aplică tuturor, fără excepţie”, i-a spus la rândul săi ministrul turc Cavosoglu lui Pompeo.
Acuzații dure
Pastorul evanghelic Andrew Craig Brunson, în vârstă de 50 de ani, a fost eliberat recent după un an şi jumătate de închisoare, din „motive medicale”, dar acum se află în arest la domiciliu, informează agenţia de presă Anadolu.
Președintele SUA, Donald Trump, dar și alți oficiali americani, au cerut în mai multe rânduri eliberarea pastorului, afirmând că arestarea acestuia este o „ruşine”.
Reamintim că Andrew Brunson a fost arestat în ancheta privind complotul militar produs în Turcia în iulie 2016. În Turcia mai sunt reținuți sub acuzații similare câteva zeci de cetățeni occidentali, dar și câteva zeci de mii de cetățeni turci. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 28, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina, Ucraina
NATO își consolidează prezența în bazinul Mării Negre
Navele militare ale Grupării navale NATO de luptă împotriva minelor marine SNMCMG-2 vor sosi în perioada 28-31 iulie în Portul Militar Constanţa, urmând să ia parte la ample exerciții de instruire și misiuni de supraveghere a traficului maritim, se arată într-un comunicat la Forţelor Navale Române, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Sursa citată menționează că după escalele în porturile Burgas din Bulgaria şi Odessa din Ucraina, Dragorul Maritim „Lt. Lupu Dinescu”, vânătorul de mine turcesc „TCG Anamur” şi nava germană de comandament şi aprovizionare „FGS Rhein” se află la a treia staţionare la cheu din această jumătate a lunii, perioadă în care au participat la exerciţiul multinaţional Breeze 18, organizat de Forţele Navale Bulgare, în apele teritoriale ale Bulgariei şi în apele internaţionale ale Mării Negre, dar şi la exerciţiile comune, pe mare, cu navele militare ucrainene.
Program public
“Activităţile echipajelor celor trei nave militare prevăd, în prima zi a escalei în România, şi o vizită oficială la Comandamentul Flotei din Constanţa, unde vor fi analizate aspecte ale colaborării din timpul acestei misiuni din bazinul Mării Negre”,se arată în comunicatul citat de KARADENIZ PRESS.
Militarii germani, români şi turci vor deschide duminică, 29 iulie, porţile navelor, care vor putea fi vizitate în Portul Constanţa, la Dana Pasagere, între orele 10.00-12.00 şi 14.00-18.00.
După escala din Portul Militar Constanţa, navele Grupării navale NATO SNMCMG-2 (Standing NATO Mine Counter-measures Group) vor naviga, începând cu ziua de marţi, 31 iulie, în largul Mării Negre, pentru a continua activităţile de instrucţie şi misiunile de supraveghere a traficului maritim, care se vor încheia cu câteva zile înainte de începerea pregătirilor pentru sărbătorirea Zilei Marinei Române, eveniment la care va participa şi Dragorul Maritim „Lt. Lupu Dinescu”, dar şi Fregata „Regele Ferdinand”, navă integrată în Gruparea navală NATO SNMG-2 (Standing NATO Maritime Group).
Gruparea navală NATO SNMCMG-2 (Standing NATO Mine Counter-measures Group) face parte dintre cele patru grupări NATO ale MARCOM (Allied Maritime Command), formate din forţe maritime multinaţionale integrate, nave din ţări aliate.
Manevre ruse
Peiodic, Flota militară rusă a Mării Negre declanșează ample manevre militare, blocând vaste spații din Marea Neagră și Marea Azov. În luna mai, pentru manevrele din bazinul Mării Negre, autoritățile ruse au interzis accesul navelor pe o porţiune de aproximativ 2.000 de kilometri pătraţ.
În unele zone aflate sub incidenţa acestor restricţii, distanţa până la coasta ucraineană este de mai puţin de zece mile marine (în jur de 16 km), ceea ce contravine prevederilor Convenţiei internaţionale asupra dreptului mării, relata mass-media de la Kiev.
SNMG-2, exercitii masive de minare-deminare
Conflict latent
Marea Azov are un statut juridic de mare internă, aparţinând atât Federaţiei Ruse, cât şi Ucrainei, subliniază TSN. „Statutul de mare interioară face posibil ca navele ruseşti să se apropie la o distanţă mică de coasta Ucrainei”, susţine Nikolai Leviţki, cadru de comandă în securitatea maritimă a Ucrainei, citat de TSN.
Cu alte cuvinte, navele ruseşti pot să se apropie de ţărmul ucrainean şi aceasta nu este considerată o încălcare a frontierei de stat a Ucrainei. În acelaşi timp, comunitatea internaţională nu are cum să intervină în ajutor în această problemă de partea Kievului, întrucât în perioada preşedinţiei lui Leonid Kucima a fost semnat un acord cu Moscova conform căruia toate disputele legate de Marea Azov sunt soluţionate exclusiv la nivel bilateral.
De aceea, potrivit unor experţi ucraineni, a fost posibilă construirea podului peste strâmtoarea Kerci, care ameninţă deja economia zonei din jurul Mării Azov, întrucât limitează mărimea navelor care pot trece prin această strâmtoare. Astfel, 144 de nave au refuzat deja să se deplaseze spre portul ucrainean Mariupol, iar orice situaţie critică creată în jurul acestui pod poate constitui un motiv pentru autorităţile ruse de a bloca accesul prin strâmtoare, afirmă experţi ucraineni.
Fortăreața Kerci
Reamintim că în data de 15 mai 2018, autoritățile de la Moscova au inaugurat oficial un pod de 19 km peste strâmtoarea Kerci, care leagă peninsula anexată Crimeea de Rusia continentală (regiunea Krasnodar), suscitând un val de proteste din partea Kievului şi a Occidentului, care au denunţat această construcţie drept o încălcare a suveranităţii de stat a Ucrainei.
În prezent, Ucraina efectuează o evaluare a modului în care este afectat mediul înconjurător de construirea acestui pod. În caz de confirmare a unui risc ecologic, Kievul va sesiza Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN).
Concomitent, surse militare de la Kiev, citate de mass-media au menționat faptul că forțele navale ruse au pregătit planuri de minare a strâmtorii Kerci, precum și a căilor de acces către porturile ucrainene Mariupol și Berdyansk. Sursele citate au menționat că pentru deminarea acestora Ucraina ar putea apela la asistența NATO.
Montreux, zid împotriva NATO
În acest sens, trebuie reamintit faptul că trecerea navelor de război în Marea Neagră și localizarea acestora este reglementată de Convenția de la Montreux din 1936, privind regimul de utilizare a strâmtorilor turcești. Potrivit Convenției, țările care nu sunt riverane la Marea Neagră pot trimite forțe navale cu un tonaj total de maximum 30.000 de tone, arată Krasnaia Zvezda, citat de mass-media regională.
Țărilor din afara Mării Negre, în conformitate cu Convenția de la Montreux, le este recomandat să avertizeze autoritățile turcești cu privire la viitoarea trecere a navelor lor prin strâmtorile către Marea Neagră, cu cel puțin 15 zile în avans. În același timp, navele de război din țările neriverane pot rămâne în apele Mării Negre pentru cel mult 21 de zile. Această situație nu este foarte satisfăcătoare pentru structurile militare și politice ale NATO care au împins în mod repetat Turcia să slăbească principiile convenției, dar Ankara nu acceptă acest lucru, consideră publicația rusă.
Îngrijorător, pentru publicația rusă, este fapul că alianța mărește în mod constant numărul de nave din Marea Neagră și numărul de exerciții în ea. În special, în luna mai a avut loc exercițiul Sea Shield 2018 (Scutul Maritim-2018), când s-au desfășurat 21 de nave de război, zece aeronave și un submarin, precum și aproximativ 3.000 de membri ai personalului marinei din România, Turcia, Statele Unite, Bulgaria, Grecia, Spania, Marea Britanie și Ucraina. O mare parte din participanți la manevră era în continuare aceeași grupare navală a NATO, SNMG-2. (Mihai Isac/N.G.)
