de Isac Mihai | oct. 15, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Marina militară olandeză, pavăză NATO
Generalul olandez Jeff Mac Mootry a declarat că Rusia a demonstrat un interes sporit pentru exercițiile militare desfășurate după Cercul Polar de Olanda și Marea Britanie, relatează The Telegraph, citat de KARADENIZ PRESS. Mac Mootry a subliniat că aviația militară rusă s-a comportat provocator în timpul acestor antrenamentelor britanico-olandeze. Generalul a menționat că în timpul exercițiilor militare care au avut și lansare de rachete, marina și aviația militară rusă a fost în imediata apropiere de locul desfășurării și într-un număr mult mai mare decât era acum 10 ani.
Provocare arctică
„Ei se comportă astfel încât poți înțelege că ei își doresc să fie văzuți să se știe că ei sunt aproape”, a menționat Mac Mootry.
Generalul olandez a mai adăugat că avioanele militare ruse se apropie la o distanță oarte mică de navele NATO. „Aceste acțiuni pot fi calificate ca fiind provocatoare”, a mai spus generalul.
Anterior, ministrul britanic al Apărării, Gavin Williamson a declarat că în ultima perioadă s-a intensificat activitatea submarinelor rusești în Oceanul Arctic.
Submarine olandeze, vârf de lance în exercițiile militare NATO
Război cibernetic
Ministrul Apărării al Olandei, Ank Bijleveld, citat de mass-media internațională, a declarat că Amsterdamul se află în război cibernetic cu Moscova. Oficialul de la Amsterdam a făcut această declarație în timp ce a fost rugată să comenteze expulzarea a patru cetățeni ruși, suspectați de spionaj și crime cibernetice pe teritoriul Olandei. Ministrul a răspuns afirmativ când a fost întrebată dacă țara sa este în război cibernetic cu Rusia. „Serviciile secrete ruse încearcă prin toate metodele să influențeze viața noastră de zi cu zi, să influențeze procesele democratice de la noi”, a spus Ank Bijleveld.
Oficialul olandez a menționat implicarea rușilor în alegerile din SUA și a subliniat că ceea ce face Rusia este cu adevărat periculos, iar Occidentul trebuie să scape de iluzii în această privință.
Amintim că recent autoritățile de la Amsterdam au expulzat patru cetățeni ruși învinuiți de spionaj cibernetic a Agenției pentru Interzicerea Amrelor Chimice de la Haga.
În aceeași zi Marea Britanie a anunțat că GRU a planificat ample atacuri cibernetice împotriva Londrei.
Federația Rusă răspunde manevrelor NATO din zona Arctică
Tactică britanică
Londra plănuieşte să-şi consolideze prezenţa militară la Arctica, anul viitor, în contextul unor îngrijorări faţă de poziţia tot mai agresivă a Rusiei, a declarat recent ministrul britanic al Apărării, citat de The Associated Press, preluată de KARADENIZ PRESS.
Guvernul britanic pregăteşte o „strategie de apărare în Arctica”, în cadrul căreia urmează să staţioneze 800 de membri ai unor comandouri militare, inclusiv puşcaşi marini, în 2019, în Norvegia, şi să înfiinţeze o nouă bază militară în regiune.
Potrivit ziarului, această inițiativă britanică a fost motivată în parte de anticiparea faptului că Moscova va continua să-şi extindă prezenţa în Arctica, în goana după petrol în regiune, în contextul în care gheaţa polară se topeşte din cauza modificărilor climatice.
„Constatăm o activitate a submarinelor ruse foarte apropiată de nivelul celei din timpul Războiului Rece şi este normal să începem să răspundem acestui lucru”, a subliniat Williamson. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 14, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, visează la integrarea euro-atlantică
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a anunțat că în scurt timp în Constituția țării unde va fi introdusă prevederea privind aderarea țării la NATO și UE, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de KARADENIZ PRESS. Anunțul lui Poroșenko vine pe fondul intensificării războiului electoral pentru ocuparea postului prezidențial la alegerile din martie 2019. Principalii candidați, inclusiv Iulia Timoșenko, lidera Batkivștina, se întrec în a demonstra electoratului ucrainean susținerea lor pentru integrarea Ucrainei în structurile euro-atlantice.
Poroșenko a mai subliniat că modificarea Constituției este susținută de marea majoritate a deputaților Radei Supreme. El a mai subliniat că schimbarea în Constituție trebuie să fie susținută de reforme profunde în domeniul economic, politic și în justiție, unul dintre cele mai deficitare domenii.
Ucraina, cea mai săracă țară din Europa
Ucraina, oficial cea mai săracă țară din Europa
Ucraina este, oficial, cea mai săracă țară din Europa, a declarat economistul Vladimir Kompanieț, administratorul unui fond investițional privat de pe piața de capital din SUA, citat de Libertatea Cuvântului. Potrivit lui, după indicele PIB-ului pe cap de locuitor, Republica Moldova a devansat Ucraina, care este acum pe ultimul loc de pe continentul european.
În noul raport al FMI pentru luna octombrie, indicatorii economici ai Republicii Moldova au fost considerabili îmbunătățiți. Acum, Chișinăul este pe locul 133 în lume cu 2694,469 de dolari pe cap de locuitor, iar Ucraina este pe locul 134 cu 2656,01 de dolari pe cap de locuitor.
Salariul oficial în Moldova este cu mult mai mare decât în Ucraina, mai spune Kompanieț.
Astfel, salariul oficial a fost, în trimestrul II din 2018, de 375,82 de dolari (6369.8 lei) în Moldova și de 325,53 de dolari (8529 grivne) în Ucraina.
Expertul atrage atenția că și la capitolul – salariu mediu oficial, Ucraina este tot pe ultimul loc în Europa. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 2, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Rusia şi Serbia organizează exerciţii aeriene comune în perioada 1-5 octombrie pe teritoriul Republicii Sârbe, la care vor participa avioane de luptă MiG-29 şi elicoptere Mi-8, a anunţat Ministerul Apărării rus, citat de agenţia de presă TASS, preluată de KARADENIZ PRESS. Aceste aplicaţii au loc pe fondul degradării situației securitare din regiune și a plasării armatei sârbe în stare de alertă maximă după acțiunile în forță ale trupelor speciale kosovare în apropiere de graniţa dintre cele două state.
Federația Rusă rămâne unul din principalii aliați politici și militari ai Belgradului, Serbia fiind frecvent acuzată de statele occidentale de o politică duplicitară față de blocul comunitar. Concomitent, Kremlinul folosește problema Kosovo pentru a obține concesii din partea Occidentului în ceea ce privește anexarea unilaterală a Crimeei de către Federația Rusă în 2014.
Desant prezidențial la Moscova
Întrevederea dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său sârb, Aleksandar Vucic, aşteptat astăzi într-o vizită de lucru la Moscova, nu are vreo legătură cu escaladarea tensiunilor în regiune, fiind planificată cu mult dinainte, discuţiile urmând să se axeze pe dezvoltarea relaţiilor comerciale şi economice dintre cele două ţări, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de mass-media.
Serviciul de presă al Kremlinului anunţase anterior că Putin şi Vucic vor discuta despre dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi vor aborda probleme regionale şi internaţionale.
‘Această întâlnire a fost planificată cu câteva luni în urmă, prin urmare nu are vreo legătură cu escaladarea tensiunilor în regiune’, a insistat Peskov, în contextul în care media ruse au relatat în ultimele zile că preşedintele Serbiei i-ar putea cere lui Putin sprijinul Rusiei în forurile internaţionale în problema Kosovo.
Sprijin rus
Vizita vine ‘în continuarea contactului periodic de lucru între conducerea Rusiei şi cea a Serbiei. Această ţară este partenerul nostru’, a subliniat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, întrebat dacă vizita preşedintelui Serbiei la Moscova fusese planificată din timp şi despre agenda discuţiilor.
Totuşi, Peskov a afirmat că unul din subiectele incluse pe agenda discuţiilor între Putin şi Vucic vizează ‘creşterea tensiunilor în zonă’.
Întrebat săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, despre posibilitatea ca Rusia să acorde sprijin militar Serbiei în problema Kosovo după exemplul Siriei, Aleksandar Vucic a răspuns negativ, explicând că nu şi-ar dori conflicte militare majore pe teritoriul sârb, potrivit RIA Novosti.
Exerciții cu tâlc
‘Aviatori ai armatei aerului a Rusiei şi ai forţelor aeriene şi antiaeriene ale Serbiei vor efectua un exerciţiu tactic comun „BARS-2018” pe teritoriul Republicii Serbia’, precizează Ministerul Apărării de la Moscova într-un comunicat, potrivit căruia la bordul aparatelor MiG-29 şi Mi-8 vor acţiona echipaje mixte ruso-sârbe. ‘În total, vor fi implicate 10 aparate de zbor ale forţelor aeriene şi antiaeriene sârbe’, se mai spune în comunicatul citat.
În cadrul acestor manevre, echipajele vor efectua interceptări de ţinte aeriene, vor executa elemente de lupte antiaeriene, inclusiv manevre complexe de pilotaj superior, vor simula lovituri asupra unor ţinte terestre, precum şi exerciţii privind desantul de trupe şi acordare de sprijin în operaţiuni de căutare şi salvare.
Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova
Mobilizare de forțe
Aceste manevre survin la două zile după ce preşedintele Aleksandar Vucic a plasat armata sârbă în stare de alertă maximă, ca urmare a desfăşurării unui comando de trupe speciale kosovare în apropiere de graniţa administrativă dintre Kosovo şi Serbia, după cum au relatat în weekend numeroase media sârbă și kosovare. Desfăşurarea trupelor speciale kosovare a fost legată de plimbarea făcută de preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, pe un lac care alimentează cu apă centrala hidroelectrică ‘Gazivoda’, controlată de Belgrad, a transmis duminică postul de televiziune sârb RTS.
Un detașament din trupele speciale kosovare au luat poziţii lângă un Centru de ecologie şi sport din zonă şi, potrivit Ministerului de Interne sârb, ‘au reţinut câţiva etnici sârbi care nu săvârşiseră niciun fel de încălcare a legii’.
Interese energetice
Centrala ‘Gazivoda’ şi staţia ‘Valac’ reprezintă obiective-cheie în nordul Kosovo, zonă populată în principal de sârbi, şi fac parte din sistemul energetic sârbesc. Profitul acestora s-ar ridica – conform unor date – la zeci de milioane de dolari pe an.
Tot aici se află un alt obiectiv-cheie pentru nordul Kosovo, hidrosistemul Ibar-Lepenac care alimentează cu apă zona.
Administraţia de la Pristina declarase anterior că este necesar ca hidrocentrala ‘Gazivoda’ să fie integrată în sistemul energetic al Kosovo.
Conform mass-media kosovare, Hashim Thaci a făcut un ocol al lacului de acumulare ‘Gazivoda’ preţ de 15 minute la cârma unei bărci cu motor a poliţiei kosovare. După care a urcat în maşină şi, însoţit de trupe speciale şi poliţie, a plecat spre Pristina, transmite TASS. Şeful administraţiei de la Pristina a fost însoţit în această călătorie de ministrul de interne kosovar Rashit Xhalaj şi cel de finanţe Bedri Hamza.
Preşedintele sârb a calificat această călătorie drept un ‘afront’ şi a protestat într-un mesaj trimis secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.
Pristina ar dori includerea hidrocentralei ‘Gazivoda’ în sistemul energetic al Kosovo, dar Belgradul, care susţine că a cheltuit 2 miliarde de euro pentru infrastructură şi întreţinerea barajului de acumulare, se opune categoric. (M.B.)
de Isac Mihai | sept. 7, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Navele din clasa Island, folosite de SUA în operațiunile NAVY SEALs și de intelligence, vor fi livrate Ucrainei
Uniunea Europeană a cerut Rusiei să garanteze accesul liber la porturile ucrainene din Marea Azov, relatează Deutsche Welle, citat de mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În Uniunea Europeană se afirmă că Rusia tot mai des blochează și reține în mod deliberat nave, inclusiv sub pavilionul țărilor membre ale UE, care se îndreaptă prin strâmtoarea Kerci în porturile Ucrainei de la Marea Azov și înapoi.
Autoritățile UE consideră că accesul liber la Marea Azov este împiedicat în special de podul spre Crimeea, construit în strâmtoarea Kerci. De asemenea, UE a reamintit că „sprijină pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și continuă să condamne și să nu recunoască anexarea ilegală a Crimeei și Sevastopolului“.
Supărare la Kiev
Prin blocarea strâmtorii Kerci în timpul construirii podului spre peninsula Crimeea, Rusia a încălcat Convenția ONU privind dreptul mării, se arata intr-o declaratie publicata anterior de Ministerul teritoriilor ocupate temporar din Ucraina. „Contrar Convenției ONU privind dreptul mării, Rusia stabilește restricții pentru trecerea navelor prin strâmtoarea Kerci. Astfel, înălțimea este limitată la 33 de metri deasupra nivelului mării. În plus, dacă anterior prin strâmtorii Kerci era permisa trecerea navelor de până la 200 de metri lungime, în prezent Rusia limiteaza lungimea navelor la 160 de metri „, – se arata in declarația oficiala.
Potrivit autoritatii portuare din Mariupol, noilor cerințe privind dimensiunea navelor nu corespund cel puțin 144 de nave care au andocat în port în cursul anului trecut, adica 23% din numărul total de nave, care reprezintă 43% din volumul marfurilor care au tranzitat portul.
„Restricțiile stabilite vor conduce la faptul că portul maritim Mariupol va pierde traficul reprezentat de navele de peste 10.000 de tone“, – se mai arata in declaratie.
În conformitate cu art. 44 al Convenției ONU privind dreptul mării din 1982, statele riverane strâmtorilor nu au dreptul să împiedice tranzitul navelor.
Totodata, Ministerul de Externe al Ucrainei sustine că construirea de catre Rusia a podului peste strâmtoarea Kerci este ilegală, pentru că Ucraina, în calitate de stat de coastă in raport cu peninsula Crimeea, nu și-a dat acordul pentru o astfel de construcție.
Nave militare în Marea Azov
Ucraina a decis să mărească prezența militară navală în Marea Azov, potrivit anuntului postat pe pagina de Facebook a Marinei ucrainene, citat de mass-media, care precizeaza ca este vorba despre creșterea grupării navale și a unitatilor de artilerie de coasta.
Potrivit comandantului marinei ucrainene, Igor Voroncenko, astfel de măsuri sunt necesare „pentru protecția tuturor granitelor și a activităților civile din Marea Azov”.
La începutul lunii august, secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, Oleksandr Turcinov a cerut să se consolideze prezența militară a Ucrainei în Marea Azov din cauza expansiunii Rusiei. El a menționat că Kievul „vede încercările Rusiei de a realiza în fapt o blocadă militară și economică a coastei Ucrainei din Marea Azov”.
Potrivit lui Turcinov, Rusia a încalcat brutal dreptul internațional prin construirea podului spre Crimeea și prin reținerea navelor militare și civile ucrainene. În acest sens, Ucraina trebuie să transfere o parte din marina în regiune, să deschida noi posturi pentru monitorizarea coastei și să organizeze noi grupuri tip ”task force” pentru a răspunde la provocări, a spus oficialul ucrainean.
Situația in Marea Azov a devenit extrem de tensionata în luna martie, după ce politia de frontiera a Ucrainei a reținut un vas de pescuit sub pavilionul Rusiei.
La bord se aflau zece membri ai echipajului – cetateni ruși din Crimeea – pe care Kievul i-a acuzat de „Încălcarea reglementarilor privind intrarea pe teritoriul temporar ocupat al Ucrainei”. Nouă membri ai echipajului au fost condamnați la plata unor amenzi, iar căpitanul vasului risca până la cinci ani de închisoare.
O nouă anexare
Fostul comandant al flotei ucrainene lansează acuzaţii extrem de grave la adresa Kremlinului. Potrivit vice-amiralului Serghei Haiduk, care a condus flota ucraineană între 2014 şi 2016, după dezertarea fostului şef al marinei, Denis Berezovski, Rusia încearcă să provoace revolte în porturile Berdiansk şi Mariupol, pentru a le putea anexa.
Cele două oraşe reprezintă principalele ieşiri ale Ucrainei la Marea Azov, iar pierderea lor ar fi o lovitură extrem de dură pentru guvernul de la Kiev. La ora actuală, oficialii ucraineni acuză Rusia că face tot posibilul pentru a împiedica trecerea prin strâmtoarea Kerci a navelor comerciale care vin din sau de îndreaptă spre Berdiansk şi Mariupol, notează stirileprotv.ro.
Haiduk a declarat la postul Espreso TV că strategia lui Vladimir Putin este să creeze haos în porturile ucrainene prin presiuni economice. Circa 5.000 de oameni lucrează în porturile Berdiansk şi Mariupol, iar dacă ruşii vor reuşi să îi lase fără locuri de muncă, „ar putea izbucni revolte populare, fiindcă oamenii nu vor mai avea ce să pună pe masă”.
În plus, şi angajaţii din industria metalurgică ar putea ajunge în şomaj, şi ei depinzând de traficul portuar din Berdiansk şi Mariupol. Al doilea dintre aceste porturi este şi foarte aproape de regiunea separatistă Donbas, ceea ce agravează situaţia.
Fostul comandant al flotei ucrainene, care a fost capturat şi torturat de rebelii pro-ruşi în 2014, spune că, în cel mai rău caz, se va ajunge la crearea unui coridor controlat de ruşi între Donbas şi peninsula Crimeea – iar Ucraina va pierde accesul la Marea Azov.
Oficiali din guvernul de la Kiev au anunţat recent că ar putea cere Consiliului de Securitate al ONU sau chiar NATO să ofere escortă militară navelor ucrainene care intră în Marea Azov, pentru a le proteja de ruşi.
Reacție americană
Prin acțiunile sale în Marea Azov, Federația Rusă încearcă să destabilizeze Ucraina, se arată într-o declarație oficială a Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii. „Noi credem că barierele create de Rusia în transportul maritim internațional din Marea Azov sunt un alt exemplu de încercare de destabilizare a Ucrainei. SUA continuă să sprijine suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional. De asemenea, facem apel la Rusia să oprească crearea de obstacole în calea transportului maritim internațional în Marea Azov ”, se arată în declarația Departamentul de Stat, citat de Voice of America.
În ultimele luni, Rusia a declanșat o campanie de reținere a numeroase nave comerciale care circulă spre porturile ucrainene de la Marea Azov – Berdiansk și Mariupol.
La rândul sau, Ucraina negociază cu țările UE și SUA impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la blocada rusească a Mării Azovului.
Anterior, experții de la Washington au avertizat că Rusia se apropie de anexarea Mării Azov, iar Kievul nu dispune de flota suficient de puternică pentru a descuraja noile pretenții teritoriale ale Rusiei.
Avertismente repetate
Marea Azov va fi ocupată de ruși, care, astfel, își vor asigura legătura cu Crimeea. Următorul obiectiv al Rusiei va fi ocuparea „teritoriului de la Crimeea, până la România”, avertizează un expert britanic, fost colonel în structurile de informații militare.
În timpul vizitei la exercițiile militare „Sea Breeze – 2018” din iulie, de la Odessa, președintele ucrainean Petro Poroșenko nu a exclus faptul ca Federaţia Rusă să demareze un atac asupra portului Mariupol și, eventual, o operațiune militară în Marea Azov. Situația militaro-politică din zona Mării Azov rămâne extrem de critică. Dacă Ucraina nu întreprinde măsuri, în viitor, această mare va fi ocupată de ruși, a declarat expertul militar britanic, Glen Grant, pentru postul ucrainean Espreso TV, citat de ziarul Libertatea Cuvântului (Cernăuţi).
Potrivit lui, dacă nu se recurge la măsuri concrete pentru a proteja suveranitatea și integritatea teritorială, situația din sudul Ucrainei va continua să se deterioreze. O atenție deosebită trebuie acordată orașului Mariupol. Următorul obiectiv al Rusiei va fi ocuparea „teritoriului de la Crimeea până la România”, a adăugat Grant. „Jocul va începe prin încercarea de a bloca accesul spre Odessa… Este evident că acesta va fi următorul pas al rușilor”, a spus colonelul.
Ucraina are nevoie de nave militare
Potrivit lui, navele de război americane staționate lângă Odessa nu vor deschide focul asupra rușilor. Ucraina are nevoie de nave militare, care pot fi puse la dispoziție de SUA, așa cum a făcut-o Winston Churchill la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, a adăugat expertul militar.
Marea Azov are un statut juridic de mare internă, aparţinând atât Federaţiei Ruse, cât şi Ucrainei. Statutul de mare interioară face posibil ca navele ruseşti să se apropie la o distanţă mică de coasta Ucrainei.
Cu alte cuvinte, navele ruseşti pot să se apropie de ţărmul ucrainean şi aceasta nu este considerată o încălcare a frontierei de stat a Ucrainei. În acelaşi timp, comunitatea internaţională nu are cum să intervină în ajutor în această problemă de partea Kievului, întrucât în perioada preşedinţiei lui Leonid Kucima a fost semnat un acord cu Moscova conform căruia toate disputele legate de Marea Azov sunt soluţionate exclusiv la nivel bilateral. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 9, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Patriarhul rus Kirill debarcă la Chișinău pentru a îl binecuvânta politic pe Igor Dodon
După declarațiile belicoase ale președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, la adresa intenției părții americane de a construi un nou sediu pentru ambasada SUA pe terenul fostului stadion republican din Chișinău, diplomații SUA au dezmințit cele susținute de către liderul vremelnic de la Chișinău. Conform comunicatului diplomației SUA, printre subiectele abordate nu s-a numărat și o eventuală vizită a lui Dodon în SUA ori situația juridică a terenului fostului stadion republican din Chișinău, o lovitură dură de imagine pentru Dodon în ajunul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2019.
Răspuns diplomatic
„Ambasadorul Pettit a avut o întrevedere astăzi, 7 august, cu Președintele Moldovei Igor Dodon pentru a discuta un șir de subiecte bilaterale. Ambasadorul și-a exprimat dorința de a vedea o relație puternică continuă între țările noastre, indiferent de rezultatele viitoarelor alegeri parlamentare. Ambasadorul a subliniat, de asemenea, că este foarte important ca viitoarele alegeri să fie pașnice, transparente și în conformitate cu normele democratice. Ambasadorul și-a reiterat îngrijorarea cu privire la recenta anulare a rezultatelor alegerilor municipale, precum și cu privire la legislația defectuoasă, inclusiv cea a amnistierii capitalului, și riscurile ca această lege să stimuleze spălarea banilor și să deterioreze climatul de afaceri din Moldova”, este menționat în comunicatul ambasadei.
KARADENIZ PRESS menționează faptul că Igor Dodon a scris pe pagina sa de Facebook că i-a transmis ambasadorului SUA, James D. Pettit, faptul că este disponibil „de aprofundarea dialogului în interesul cetățenilor ambelor state, inclusiv prin efectuarea unei vizite de lucru sau oficiale în SUA, în timpul cel mai apropiat”.
Igor Dodon nu a reușit să îl convingă pe ambasadorul SUA, James D. Pettit
American Dream eșuat
Demersurile lui Igor Dodon de a obține o invitație oficială din partea autorităților SUA nu sunt noi, acestea fiind demarate la câteva săptămâni de la preluarea mandatului prezidențial de către liderul socialist. În primele luni ale lui 2018, mass-media afiliată Partidului Socialiștilor a anunțat triumfalist o posibilă vizită a lui Dodon în SUA în iunie ori în iulie 2018. Acțiunea de PR politic a Administrației Prezidențiale de la Chișinău a eșuat lamentabil, surse socialiste precizând pentru KARADENIZ PRESS că serviciul consular american de la Chișinău a și refuzat acordarea unor vize pentru SUA la anumiți lideri socialiști de mai mică importanță locală ori raională, instaurând un embargo neoficial împotriva acestui partid.
Conform Accent TV, deținută de apropiați ai președintelui Dodon, acesta preconiza să efectueze o vizită în SUA, în perioada 1-8 iulie, la invitaţia preşedintelui Organizaţiei Internaţionale pentru Familie, Brian Brown, structură recunoscută pentru relațiile sale privilegiate cu oligarhia rusă.
Mass-media socialistă anunța triumfalist că Dodon planifica mai multe întrevederi cu reprezentanţi ai Guvernului SUA, dar și membri ai Congresului şi conducerii de vârf americane. „În cadrul acestei vizite, intenționez să am mai multe întrevederi cu reprezentanți ai Guvernului, membri ai Congresului și conducerii de vârf a SUA, cu reprezentanții instituțiilor media, dar și cu reprezentanții organizațiilor de experți”, a menționat Dodon într-o postare pe rețele de socializare.
Pentru a conferi o aură de legitimitate, Dodon atingea aceste dorințe în orice discuție cu ambasadorul SUA în Republica Moldova, James Pettit, surse diplomatice vorbind despre faptul că diplomatul SUA se simte încolțit de insistențele lui Dodon.
Desantul cu caracter oficial ori măcar neoficial în SUA reprezintă o miză importantă pentru Igor Dodon care s-a lăudat și în cadrul unui interviu pentru agenția rusă TASS cu acest demers.
Duel în vizite
Demersurile președintelui Dodon vin ca un răspuns la vizitele repetate în SUA ale oligarhului Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM), beneficiarul unor contracte cu firme de lobby americane, precum Cogent Strategies LLC și Podesta Group, în valoare de sute de mii de USD. Monopolul aparent pe relațiile dintre SUA și Republica Moldova instalat de către oligarhul Vladimir Plahotniuc este amenințat doar de sprijinul pe care factori de decizie americani îl acordă liderilor opoziției Maia Sandu și Andrei Năstase.
Acest conflict de imagine vine și pe fondul eșecurilor repetate ale lui Igor Dodon de a avea întrevederi oficiale cu omologii săi de la Kiev, Petro Poroșenko, și București, Klaus Johannis. Aceștia au evitat orice fel de asociere publică ori politică cu Igor Dodon, acesta devenind un adevărat paria și persona non-grata pentru oamenii politici din statele din regiune. Vizitele repetate ale liderului socialist Igor Dodon la Moscova au devenit un exercițiu desuet de imagine publică la nivel intern și extern, având în vedere că formațiunea politică pro-prezidențială, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) nu deține nicio putere reală în Republica Moldova. PDM, dominat de oligarhul Vladimir Plahotniuc, a reușit să monopolizeze, în interes propriu, tot aparatul de stat, Republica Moldova devenind un stat captiv.
Conflictul aparent dintre Dodon și Plahotniuc a fost demistificat de experții politici și comportamentul celor două părți, care au reușit să își subordoneze complet sistemul politic fragil din fosta republică sovietică, Republica Moldova având un deficit grav de democrație.
Răzbunare birocratică
Igor Dodon a semnat „refuzul de promulgare a legii cu privire la transmiterea terenului fostului Stadion Republican pentru construcția unui nou sediu al Ambasadei SUA”, întorcând astfel legea în Parlament. „La fel ca și majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, consider că pe terenul respectiv trebuie să fie amenajat un parc sau edificat un centru cultural de care să beneficieze toți locuitorii țării”, scrie Dodon într-o postare ori lamentare pe pagina sa de Facebook.
KARADENIZ PRESS menționează că anterior Dodon l-a avertizat pe ambasadorul SUA șa Chișinău, James Pattit, că nu va promulga legea respectivă. La rândul lor, deputații de la Chișinău au votat modificările legislative care permit vânzarea terenului fostului Stadion Republican pentru a fi construită o nouă Ambasadă a Statelor Unite. Lotul are o suprafață de cinci hectare, fiind situat în centrul capitalei moldovenești. Proiectul a fost votat în două lecturi de majoritatea parlamentară împreună cu fracțiunile PL și PLDM.
Igor Dodon folosește pelerinajele la Athos ca armă de PR politic
Congres cu bucluc
O parte importantă a agendei politice de septembrie din Republica Moldova este dominată de organizare a Congresului Mondial al Familiei, care va avea loc la Chișinău în perioada 13-16 septembrie. Conform declarațiilor președintelui Dodon, și-au confirmat prezența la eveniment reprezentanți din 42 de state, inclusiv din Franţa, Italia, Marea Britanie, Canada, SUA, Rusia, Elveţia, Namibia, Nigeria, Kenia, Belarus, Spania, Ţările de Jos, Portugalia, Georgia, Slovacia, Filipine, Costa Rica, Uzbekistan, Gambia, România, Ghana, Ecuador, Tanzania și din alte state. Totodată, şi-au declarat dorinţa de a ţine un discurs în cadrul Congresului Mondial al Familiei cunoscuți experți internaționali din Franţa, Italia, Canada, SUA, Rusia, Marea Britanie şi alte 30 de ţări.
„Putem declara cu toată certitudinea că ediţia din 2018 a Congresului Mondial al Familiei va fi cel mai important eveniment din Republica Moldova, din ultimii ani. Anume acest Congres, organizat pe diferite continente deja pentru a 12-a oară, se desfăşoară sub drapelul unităţii sociale, culturale şi spirituale, promovând tradiţiile familiale, cultivând respectul şi dragostea faţă de familia tradițională”, a declarat Dodon.
Într-un demers cu un puternic substrat politic, la acest eveniment vor participa o importantă delegație de parlamentari din Federația Rusă, precum și Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, Kiril, care se bucură de o influență imensă în fosta republică sovietică prin intermediul filialei locale, Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove.
Oligarhia ortodoxă
Principalii sponsori ai Congresului Mondial al Familiilor sunt Konstantin Malofeev și Vladimir Iakunin, doi oligarhi ruși conservatori care au legături strânse cu Kremlinul și care finanțează inițiativele ortodoxe creștine și prietenoase cu Rusia în fostele țări sovietice și în Occident.
Partenerul de afaceri al lui Malofeyev, Aleksei Komov, se află în board-ul de conducere al Congresului Mondial al Familiilor. Soția lui Iakunin, Natalia Iakunina, este șeful unuia dintre grupurile sale membre denumit „Sfințenia Mamei”. La rândul său, oligarhul grec de origine rusă, Ivan Savvidis, proprietar a mai multe cluburi de fotbal din Grecia, a fost acuzat de finanțarea acțiunilor anti-UE și anti-NATO din diferite state balcanice, inclusiv Macedonia, Bulgaria și Bosnia-Herțegovina. Implicarea sa în organizarea Congresului de la Chișinău nu este dovedită, mass-media lansându-se în diferite speculații.
Konstantin Malofeev, considerat oligarhul ortodox, este un apropiat al regimului Putin
Legături cu separatiștii din estul Ucrainei și Crimeea
Konstantin Malofeev este cunoscut mass-media pentru legăturile apropiate cu administrația de la Kremlin, fiind și unul dintre principalii finanțatori ai activității cunoscutului geopolitician rus, Alexandr Dughin, considerat unul dintre ideologii panslaviști cei mai influenți în prezent.
Oligarhul ortodox a intrat în atenția mass-media și datorită finanțării revoltelor pro-ruse din Crimeea și Donbas, fostul premier separatist al Republicii Populare Donețk, Alexandr Borodai, fiind un apropiat și angajat al lui Konstantin Malofeev.
În 2014, oligarhul a organizat și finanțat desfășurarea la Viena a unui adevărat summit al extremei drepte din statele UE și nu numai, printre invitați numărându-se Marion Marechal-Le Pen, lidera Frontului Național din Franța (care a pierdut recentele alegeri prezidențiale din Hexagon), Volen Sidorov, liderul partidului bulgar Ataka, Heinz-Christian Strache, liderul FPO (extrema dreaptă din Austria), dar și Alexandr Dughin.
Controverse și populism anti-european
Reuniunile anuale ale Congresului Mondial al Familiilor au provocat în mod repetat controverse în ultimii ani. Organizația este considerată extremistă de o parte a importantă a mass-media și a establishment-ului politic american, mai ales după dezvăluirea surselor ruse de finanțare a organizației.
În mai 2017, Congresul a avut loc în Ungaria, acolo unde premierul Viktor Orban a participat la eveniment și a ținut un discurs populist. Lucrările WCF de la Budapesta au fost folosite de premierul maghiar Viktor Orban pentru a acuza Uniunea Europeană că este dominata de „o ideologie liberală ce relativizează și se constituie într-o insultă la adresa familiilor”.
Mai multe anchete de presă din ultimii ani l-au legat pe Konstantin Malofeev de finanțarea unor partide politice cu vederi pro-ruse și anti UE/NATO din statele UE și Balcani.
De asemenea, partidele de dreapta din Croația și Serbia au participat la evenimentul de la Budapesta, cu liderii ONG-ului croat conservator „În numele familiei” și cei ai partidului anti-UE „Dveri” din Serbia.
Separatiștii pro-ruși din Donbass, puternic susținuți de oligarhia ortodoxă rusă
Episod georgian
Georgia a găzduit Congresul în mai 2016, unde organizatorul local Levan Vasadze, un om de afaceri implicat în acțiunile lui Malofeev, a susținut că Georgia trebuie să-și reconstruiască relațiile cu Rusia, după ce trupele ruse au invadat țara în august 2008. După un scurt război câștigat net de forțele ruse, regiunile separatiste din nordul țării Abhazia și Osetia de Sud și-au declarat indepedența față de Tbilisi.
Lucrările WCF de la Tbilisi din 2016 au fost folosite extensiv de către participanții din Federația Rusă și state aliate pentru a lansa atacuri publice dure față de politica UE și NATO din spațiul CSI. Interesant este că Dodon a participat la eveniment în calitate de reprezentant al Republicii Moldova, fără însă a existat un document oficial în acest sens, mai ales datorită faptului că nu era încă președinte.
Un raport recent al Congresului american a susținut că Rusia vizează în mod agresiv țările din Europa Centrală și de Est care doresc să adere la UE și NATO.
Documentul specifica că, în Republica Moldova, preoții de rang înalt „au lucrat pentru a opri integrarea țării în Uniunea Europeană”, conducând proteste împotriva grupurilor social vulnerabile și chiar susținând că pașapoartele biometrice ale UE sunt satanice, deoarece au un cod numeric de 13 cifre.
Surse de finanțare obscure
Nici de această dată, Dodon nu a putut preciza exact proveniența banilor cu care se va face acest Congres. Și de această dată, Dodon a susținut că toate cheltuielile pentru organizare vor fi acoperite atât de parteneri externi, cât și de fundația Pentru Suflet a Primei Doamne, fară a preciza de unde vin banii.
Cu toate acestea, în august 2017, agenția Karadeniz Press scria în exclusivitate despre întâlnirea pe care Dodon a avut-o la muntele Athos din Grecia cu „oligarhul lui Dumnezeu”, așa cum îl numește presa occidentată, Konstantin Malofeev.
Sub pretextul unui pelerinaj religios, Igor Dodon și alți politicieni din Partidul Socialiștilor au programate întâlniri neoficiale cu mai multe persoane apropiate Kremlin-ului, atât politicieni ruși, cât și Konstantin Malofeev, om de afaceri rus, supranumit și „oligarhul ortodox” datorită importantului sprijin financiar și politic acordat entităților Patriarhiei Ortodoxe Ruse, atât din Federația Rusă, cât și din Ucraina, Republica Moldova și alte state.
Dodon a încercat anterior mai multe luni să fie primit de Malofeev. Insistențele sale s-au datorat faptului că dorea obținerea sprijinului, mai ales financiar și politic, din partea oligarhului ortodox pentru organizarea în 2018, la Chișinău, a lucrărilor celui de al 12-lea Congres Mondial al Familiilor (World Congress of Families).
Și la următoarele alegeri parlamentare din 2019, Dodon și socialiștii săi va miza tot pe cartea bisericii, așa cum s-a întâmplat și la prezidențiale, atunci când Mitropolia Moldovei și liderii săi au făcut campanie deschisă pentru Dodon. Cel mai vocal a fost Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, care a lansat o serie de atacuri virulente asupra Maiei Sandu.
Cum 97% dintre cetățenii R. Moldova s-au declarat creștini ortodoxi, Dodon speră că va transforma aceste cifre în masa sa de manevră politică. Cu toate acestea, numai 4% dintre moldoveni merg regulat la biserică și duc o viață în concordanță cu canoanele bisericești. (Isac Mihai-Chișinău)
