de Isac Mihai | oct. 24, 2018 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina
Armata Republicii Moldova beneficiază de sprijinul NATO
Autoritățile Republice Moldova nu au luat nicio măsură pentru a implementa noua strategie de apărare a țării, preferând să ignore amenințările din ce în ce mai mari la adresa securității sale naționale, se arată într-o analiză publicată de BIRN, și semnată de Mădălin Necșuțu, corespondentul BIRN în Republica Moldova.
Moldova nu a reușit nici până în acest moment să-și reformeze și să-și consolideze sistemul propriul de apărare, au declarat diferiți experții pentru BIRN, în ciuda unui risc crescut de securitate din partea separatiștilor care controlează regiunea transnistreană, precum și din partea forțelor ruse staționate acolo.
Aproximativ 1500 de soldați ruși și 13000 soldați ai forțelor militare active locale, loiale regimului secesionist de la Tiraspol, desfășurate pe malul stâng al Nistrului, reprezintă cea mai iminentă amenințare la adresa securității țării, se arată în Strategia națională de apărare a Republicii Moldova, adoptată în luna iulie a acestui an.
Expertul în securitate, Dumitru Minzarari, menționează că forțele separatiste și ruse depășesc în mod semnificativ capacitățile Moldovei de pe malul opus al Nistrului și sunt „suficiente pentru a lansa o agresiune hibridă, similară cu cea pe care Rusia a folosit-o pentru a prelua controlul în Donbas [în estul Ucrainei].
„Dacă Republica Moldova nu va lua măsuri pentru a descuraja și a se pregăti pentru a respinge o astfel de agresiune, Rusia va folosi această amenințare în negocierile cu ușile închise pentru a șantaja Chișinăul până se va supune”, a adăugat el.
Minzarari și alți experți se plâng că, dincolo de adoptarea unei noi strategii de apărare și de promisiunea unei reforme aprofundate a sistemului de apărare, guvernul Republicii Moldova nu a făct mare lucru pentru a implementa noul document.
Guvernul nu a făcut nici măcar primul pas important, care este creșterea cheltuielilor pentru apărare, spun experții.
„Moldova a adoptat o nouă Strategie Națională de Apărare în iulie, dar nu putem vedea nicio schimbare în bugetul de stat”, a declarat pentru BIRN Rosian Vasiloi expert din cadrul IDIS Viitorul de la Chișinău.
„Vrem să vedem creșterea bugetului care a fost promisă pentru a face o reformă reală”, a adăugat el.
El susține că o problemă este clasa politică din Moldova, care lasă securitatea și apărarea „să fie Cenușăreasa țării, în timp ce autoritățile separatiste din regiunea transnistreană întreprind numeroase eforturi pentru propria armată”.
„Regimul transnistrean a aprobat deja un buget și a acordat 1,4% din PIB pentru Ministerul Apărării, însă întregul sector de securitate primește aproximativ 6,4%”, a explicat el.
„Acestea includ miliția, serviciile de securitate, KGB și așa mai departe”, a adăugat Vasiloi. El a menționat că de câțiva ani Transnistria a crescut în mod constant alocația bugetară pentru apărare.
Statele NATO, parteneri strategici pentru Chișinău
Istoria lungă de neglijare a apărării naționale
De la căderea Uniunii Sovietice și independența Republicii Moldova în 1991, toate guvernele au neglijat sectoarele de apărare și de securitate.
Deși prezența Rusiei în Transnistria, după scurtul conflict din 1992, a creat un risc major de securitate pentru Chișinău, care a crescut după războiul georgian din 2008 și după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, Moldova a continuat să aloce fonduri reduse pentru apărare și a arătat un interes scăzut în reformarea și modernizarea sectorului de apărare.
„Este alarmant faptul că ambele cazuri prezintă mari asemănări cu situația din Moldova – o pretentie teritoriala indirecta si prezenta militara rusa pe teritoriul tarii-țintă”, a declarat Minzarari pentru BIRN.
El a adăugat că, odată cu refuzul Rusiei de a retrage trupele de pe teritoriul Republicii Moldova, în contradicție cu legea internațională și moldovenească și în contextul ezitării internaționale de a se confrunta cu Moscova, era foarte probabilă o repetare a agresiunii armate ruse în Moldova.
Situația a devenit și mai complicată după noiembrie 2016, când președintele pro-rus, Igor Dodon, a preluat puterea.
El a făcut tot ce a putut pentru a bloca sau a întârzia adoptarea noii strategii de securitate și apărare, precum și numirea unui nou ministru al apărării.
Chișinăul rămâne în continuare prins între Moscova și propaganda politică pro-rusă, pe de o parte, și necesitatea unor reforme eficiente a armatei proprii, cu ajutorul NATO, a partenerilor occidentali și a Ucrainei vecine.
În ciuda îngrijorării crescânde, Moldova alocă mai puțin de 0,4% din PIB pe an pentru apărare, o sumă mică care acoperă abia salariile celor 6.500 de soldați și nevoile lor minime de logistică.
În ultimii ani, totuși, Moldova a participat la numeroase exerciții militare internaționale, împreună cu armatele statelor membre NATO și Ucraina.
Din octombrie 2017, opiniile pro-occidentale ale noului ministru al apărării, Eugen Sturza, au schimbat politicile de apărare ale Republicii Moldova.
Noua strategie promite să reformeze întregul sistem, să pună capăt serviciului militar obligatoriu până în 2020 și să dezvolte parteneriate strategice, în special cu SUA și România.
Aceste parteneriate au permis Moldovei să aibă sute de ofițeri și soldați pregătiți în conformitate cu standardele NATO, să își consolideze expertiza și să dezvolte noi tactici și strategii.
Pe plan politic, între timp, premierul Pavel Filip a căutat să consolideze relația cu Ucraina, un partener strategic împotriva ambițiilor militare rusești din regiune.
Strategie bună, dar neimplementată până în acest moment
La sfârșitul lunii iulie, Moldova a adoptat o nouă strategie națională de apărare.
Aceasta a promis să consolideze capacitățile de securitate și apărare prin creșterea bugetului, modernizarea și profesionalizarea armatei și construirea unui parteneriat strategic cu NATO și România.
Mulți experți avertizează însă că guvernul nu a făcut aproape nimic pentru punerea în aplicare a strategiei.
Minzarari argumentează că intenția de a profesionaliza armata și de a adopta standardele NATO „este sortită eșecului, dacă guvernul nu asigură finanțarea minimă necesară pentru armată”
„Orice pretenții de reformă nu sunt sustenabile fără a crește nivelul curent de 0,4% din PIB la cel puțin 1,5% pentru câțiva ani, la puterea de cumpărare actuală, care este esențială pentru o reformă militară autentică”, a spus el.
El a subliniat, de asemenea, că creșterea semnificativă a exercițiilor militare și a altor activități conexe ale rușilor în Transnistria, care a fost observată recent, trimite „un alt semnal puternic” cu privire la creșterea riscurilor de securitate pentru Moldova.
Rușii și forțele transnistrene au desfășurat peste 200 de manevre militare în regiunea separatistă numai în 2017.
Experții declară că, atunci când vine vorba de industria de apărare, Chișinăul ar trebui să dezvolte parteneriate strategice cu țările vecine, cum ar fi Ucraina și România, care abia mai există în Moldova.
În afară de exercițiile militare comune în ambele țări, Moldova își propune să-și modernizeze vehiculele și echipamentul militar cu ajutorul Ucrainei.
La două zile după ce adjunctul adjunct adjunct al NATO pentru Apărare și Planificare, James Appathuray, a vizitat Chișinăul pe 10 octombrie și a discutat cu ministrul Apărării Sturza, Republica Moldova a semnat un Memorandum de Intenție privind cooperarea tehnică militară cu compania de stat Ukroboronprom din Ucraina.
Experții spun că Moldova trebuie să fie atentă în ceea ce privește modul în care își prezintă colaborarea cu aliații occidentali și Ucraina.
„Presa moldovenească [de limba rusă] a scris că ucrainenii vor repara avioanele și tancurile de aviație ale Moldovei, creând impresia că Moldova va cheltui bani pe aceste TAB-uri rusești vechi”, a declarat Rosian Vasiloi.
Minzarari consideră de asemenea că modernizarea hardware-ului militar moldovenesc ar trebui desfășurată cu prudență.
„Industria militară a Ucrainei este sub presiune enormă pentru a furniza echipament armatei ucrainene, care luptă în Donbas”, a menționat el.
„De asemenea, însăși industria de apărare din Ucraina are nevoie de reformă și modernizare, în timp ce se luptă să livreze produse de înaltă calitate armatei ucrainene pe fondul acuzațiilor frecvente de corupție”, a spus el.
Expertul a spus că și Moldova trebuie să primească garanții ferme de la Kiev că îi va vinde numai echipamente de calitate, deoarece industria de apărare a Moldovei trebuie să funcționeze cu un buget restrâns.
de Isac Mihai | oct. 23, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Serbia nu vrea şi nu va adera la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat recent, în Rusia, Maja Gojkovici, preşedintele Parlamentului de la Belgrad, informează site-ul agenţiei Tass, citat de KARADENIZ PRESS. Anuntul vine pe fondul recentei decizii a Parlamentului Republicii Kosovo de a aproba înființarea unei armate naționale proprii, un alt semn al independenței tot mai mari a Priștinei față de Serbia. „În actualele condiţii geopolitice marcate de instabilitate, Serbia a decis în Parlament să menţină neutralitatea militară. Ca naţiune, vrem să ne protejăm spaţiul aerian şi ţara”, a declarat Maja Gojkovici într-un discurs rostit în Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului Rusiei.
„Serbia nu doreşte şi nu intenţionează să adere la NATO. Istoria noastră în privinţa acestei relaţii este prea dificilă pentru a ne mai gândi. Totuşi, Serbia rămâne deschisă cooperării, iar politica de neutralitate militară face posibilă cooperarea activă cu toţi partenerii din regiune şi din alte zone, în interesul stabilităţii”, a precizat Gojkovici.
Kosovo, armată proprie
Parlamentul din Kosovo, teritoriu din Balcani ce se bazează pe trupele NATO pentru a-i asigura protecţia, a aprobat recent crearea unei armate naţionale, deşi minoritatea sârbă susţine că măsura este ilegală, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. Deputaţii sârbi din Parlamentul de la Priștina, susţinuţi viguros de Belgrad, care nu recunoaşte independenţa Kosovo, au blocat o astfel de măsură în trecut spunând că înfiinţarea unei armate naţionale necesită o schimbare a Constituţiei.
Însă, trei legi promovate de guvernul kosovar şi votate de parlamentul unicameral de la Pristina modifică mandatul Forţei de Securitate din Kosovo (KSF), care va deveni astfel o armată naţională cu 5.000 de militari activi şi 3.000 de rezervişti – ceea ce, susţine guvernul kosovar, nu necesită modificări ale Constituţiei. Măsura a fost aprobată cu 98 de voturi în parlamentul de 120 de locuri al Kosovo, deşi a fost boicotată de cei 11 deputaţi sârbi. Un al doilea vot va avea loc în zilele următoare.
Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia
Legi contestate
Forţa de Securitate din Kosovo este alcătuită din 2.500 de militari, echipată cu armament uşor şi pregătită de NATO. Ea asigură misiuni precum gestionarea situaţiilor de criză, protecţia civilă şi aprovizionarea.
‘Cele trei legi au un singur scop, acela de a proteja integritatea teritorială a Kosovo, de a proteja cetăţenii tuturor comunităţilor din Kosovo’, a declarat premierul Ramush Haradinaj înaintea votului.
Teritoriul balcanic fără ieşire la mare, cu 1,8 milioane de locuitori, este încă păzit de 4.000 de militari NATO la aproape două decenii de la încheierea războiului. NATO a declarat că nu intenţionează să părăsească Kosovo în viitorul apropiat, dar a sugerat că orice schimbare a statutului KSF ar putea conduce la o reducere a forţelor sale. ‘Orice schimbare în structura, mandatul şi misiunea Forţei de Securitate din Kosovo trebuie decisă de autorităţile kosovare’, a declarat un oficial NATO, citat de mass-media internațională. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 22, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri
Armata rusa, gata sa apere Belarusul
Moscova va percepe orice atac militar împotriva Belarus drept un act de agresiune împotriva Rusiei şi va reacţiona în consecinţă, a avertizat luni ambasadorul rus la Minsk, Mihail Babici, citat de agenţia de presă RIA Novosti, preluată de Agerpres. ‘Un moment foarte important, cred eu (…) atât pentru partenerii noştri din Belarus, cât şi pentru cei care ar pune la cale ceva: un atac asupra Belarus, orice fel de agresiune de ordin militar, va fi perceput ca un atac asupra Rusiei, cu toate consecinţele care decurg din aceasta’,a declarat Babici la postul de televiziune Belarus-1, comentând planurile privind instalarea unei baze militare permanente a SUA în Polonia, la graniţa de vest a Uniunii statale (Rusia-Belarus).
Uniune statală
Potrivit lui Babici, ‘este un factor alarmant şi imposibil de neglijat’. ‘În această situaţie, noi ne intensificăm eforturile într-un mod adecvat în funcţie de evoluţie. Avem o înţelegere reciprocă absolută cu partenerii noştri din Belarus, dispunem de o grupare regională de trupe şi forţe, am format toate componentele necesare atât pentru apărare, cât şi pentru o lovitură de răspuns’, a adăugat el.
În acelaşi context, diplomatul rus a subliniat că o ‘astfel de confruntare nu va duce la nimic bun’, asigurând totodată că Belarus este ‘absolut protejat’ în această privinţă şi ‘poate fi absolut liniştit’. ‘Suntem o Uniune statală, avem relaţii ca între aliaţi, o politică militară unică, care garantează o securitate absolută cetăţenilor noştri’, a mai spus şeful misiunii diplomatice ruse la Minsk.
Fort Trump
Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat în septembrie că examinează posibilitatea instalării unei baze militare permanente în Polonia, în contextul vizitei omologului său polonez, Andrzej Duda, la Washington. Preşedintele polonez Andrzej Duda „ne-a oferit mult mai mult decât două miliarde de dolari” pentru a înfiinţa o bază permanentă în ţara sa, a declarat Donald Trump într-o conferinţă de presă comună la Casa Albă cu omologul său polonez. „Polonia este pregătită să contribuie semnificativ la prezenţa Statelor Unite în Polonia”, a declarat anterior Trump în Biroul Oval, înainte de întâlnirea cu omologul său polonez. „Dacă sunt gata să facă acest lucru, despre asta vom vorbi cu siguranţă”, a spus preşedintele american. El a subliniat că Statele Unite au avut în vedere această solicitare a Poloniei ”din punctul de vedere al protecţiei militare a ambelor ţări, dar şi al costurilor” pe care le implică.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe belarus, Anatoli Glaz, a declarat ulterior că instalarea unei baze americane în Polonia nu contribuie la stabilitatea în regiune. Potrivit lui, Minskul urmăreşte cu atenţie situaţia şi va lua în considerare în planurile sale de apărare apariţia unei astfel de baze pe teritoriul Poloniei, aminteşte RIA Novosti. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 20, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri
Presedintele-polonez-Duda-vrea-sa-isi-consolideze-relatiile-cu-Donald-Trump
Polonia este dispusă să plătească cel puţin două miliarde de dolari pentru instalarea unei baze militare americane pe teritoriul său pe care promite s-o numească ”Fort Trump”, ofertă pe care preşedintele american Donald Trump a anunţat că o examinează „foarte serios”, relatează AFP, citat de mass-media internațională. Preşedintele polonez Andrzej Duda „ne-a oferit mult mai mult decât două miliarde de dolari” pentru a înfiinţa o bază permanentă în ţara sa, a declarat Donald Trump într-o conferinţă de presă comună la Casa Albă cu omologul său polonez.
„Polonia este pregătită să contribuie semnificativ la prezenţa Statelor Unite în Polonia”, a declarat anterior Trump în Biroul Oval, înainte de întâlnirea cu omologul său polonez. „Dacă sunt gata să facă acest lucru, despre asta vom vorbi cu siguranţă”, a spus preşedintele american. El a subliniat că Statele Unite au avut în vedere această solicitare a Poloniei ”din punctul de vedere al protecţiei militare a ambelor ţări, dar şi al costurilor” pe care le implică.
Ofertă poloneză
”Statele Unite se angajează să examineze opţiunile pentru un rol mai important al armatei americane în Polonia şi vom intensifica consultările pentru a determina fezabilitatea conceptului”, se menţiona într-un comunicat difuzat marţi seara de Casa Albă. „Rezultatele acestor eforturi vor contribui la apărarea nu numai a Europei Centrale şi de Est, ci şi a întregii Alianţe”, se arată în comunicatul citat, într-o referire la NATO, din care face parte şi Polonia.
În cadrul conferinţei de presă comune, preşedintele polonez i-a cerut omologului său american să „trimită mai mulţi militari americani în Polonia”. „Sper să luaţi decizia de a trimite mai multe unităţi şi echipament (…). Aş dori foarte mult să văd o bază americană permanentă în Polonia, pe care am numi-o Fort Trump”, a adăugat el. ”Prezenţa forţelor americane este total justificată (pe fondul) comportamentului agresiv al Rusiei”, a insistat Duda, referindu-se în special la situaţiile din Georgia sau din provincia ucraineană Crimeea, anexată de Rusia, care reprezintă – în opinia sa – o „încălcare permanentă a dreptului internaţional” de către Moscova. „Există o întreagă paletă de argumente în favoarea ideii că prezenţa forţelor armate americane în această regiune este absolut justificată”, a subliniat preşedintele Poloniei.
NATO. pavăză pentru Polonia
Militarizare rusă
Potrivit EFE, Duda a respins argumentele conform cărora o bază americană permanentă atât de aproape de Rusia ar putea presupune ”o deteriorare a securităţii” în regiune, provocând o creştere a ”militarizării” ruse în estul Europei. ”De mai bine de 10 ani se produce o militarizare extrem de puternică, de exemplu în Kaliningrad (enclavă rusă între Polonia şi Lituania – n.r.). Aceasta este realitatea în care trăim astăzi. Comportamentul agresiv al Rusiei este (…) ceva sistematic”, a denunţat preşedintele polonez.
Duda, care provine din rândurile partidului naţionalist-conservator Lege şi Justiţie (PiS), a evitat să apere Uniunea Europeană în ceea ce priveşte tensiunile comerciale între blocul comunitar şi Statele Unite, şi s-a străduit să scoată în evidenţă similitudinile dintre el şi Trump. ”Domnul Trump spune ‘SUA pe primul loc’ şi eu spun ‘Polonia pe primul loc’, aşa că ne înţelegem unul pe altul foarte bine”, a insistat Duda, care a apreciat că Trump nu doreşte altceva decât ”cooperarea pe baze echitabile cu Uniunea Europeană”, conform EFE.
Aprecieri americane
La rândul său, şeful Pentagonului, Jim Mattis, a apreciat eforturile Poloniei de a creşte bugetul apărării, insistând în acelaşi timp asupra faptului că nu s-a luat nicio decizie cu privire la o posibilă bază americană pe teritoriul acestei ţări. ”După cum ştiţi, nu este vorba doar despre o singură bază. Este vorba despre zone de antrenament, este vorba despre infrastructuri de mentenanţă în cadrul bazei, toate aceste lucruri, sunt numeroase detalii pe care trebuie să le studiem împreună cu polonezii. Cu alte cuvinte nu a fost luată nicio decizie, studiem (chestiunea) şi colaborăm”, a explicat Mattis.
Dacă s-ar concretiza, o astfel de iniţiativă ar putea crea tensiuni în interiorul NATO şi ar agrava şi mai mult disensiunile puternice dintre Occident şi Rusia, consideră AFP. (M.B.)
