Azerbaijan, alegeri prezidențiale extraordinare

Azerbaijan, alegeri prezidențiale extraordinare

Peste şase milioane de cetățeni azeri cu drept de vot sunt aşteptaţi să participe la alegerile prezidenţiale extraordinare care se desfăşoară miercuri în Azerbaidjan, relatează serviciul de presă al Ambasadei Republicii Azerbaidjan în România, citat de KARADENIZ PRESS.
Reprezentanţa diplomatică azeră precizează, într-un comunicat de presă, că este pentru prima dată în istoria Azerbaidjanului independent când alegerile acoperă întregul teritoriu al unui stat suveran.
”Astfel, ca urmare a măsurilor antiteroriste desfăşurate în septembrie 2023, Azerbaidjanul s-a remarcat din rândurile unor ţări precum R. Moldova, Georgia şi Ucraina, care s-au confruntat cu probleme similare după obţinerea independenţei, şi a reuşit să-şi restabilească integritatea teritorială. Ca urmare a conflictului care a avut loc în 1988-1994, regiunea Karabah din Azerbaidjan a căzut în mâinile forţelor armate armene, iar peste 700.000 de azeri care erau rezidenţi locali ai acestui teritoriu au fost supuşi epurării etnice. După al doilea război din Karabah (2020), au fost îndeplinite condiţiile a patru rezoluţii adoptate de Consiliul de Securitate al ONU în 1993, suveranitatea Azerbaidjanului asupra regiunii Karabah a fost restabilită”, explică Ambasada Republicii Azerbaidjan în comunicat.
În prezent, în cadrul programului „Marea Întoarcere” al guvernului Azerbaidjanului, aceste persoane strămutate interne se întorc la casele lor ancestrale şi se reinstalează. Şapte miliarde de dolari au fost cheltuiţi din bugetul de stat pentru lucrări de reconstrucţie şi infrastructură pe scară largă efectuate aici. Bugetul minim planificat pentru 2024 va fi de 2,4 miliarde de dolari.
Se aşteaptă ca la alegerile prezidenţiale să participe 6.354.556 de cetăţeni azeri cu drept de vot. Împreună cu toate minorităţile etnice care trăiesc pe teritoriul Azerbaidjanului, minoritatea naţională armeană are dreptul de a participa la alegeri, subliniază ambasada. Pentru prima dată în istorie, vor vota foşti strămutaţi intern care s-au întors la casele lor ancestrale din Hankendi, Şuşa, Lacin, Kelbadjar şi alte regiuni şi sate eliberate. Circa 23.000 de alegători îşi vor exercita drepturile constituţionale, indiferent de naţionalitate, la 26 de secţii de votare create în aceste zone.
Cetăţenii ţării care locuiesc în afara Azerbaidjanului sunt de asemenea aşteptaţi să participe activ la vot. Pentru ei au fost create secţii de votare în diverse ţări ale lumii, inclusiv în state europene, Franţa, Marea Britanie, Germania, Polonia, Cehia, Austria, Ungaria, România, Republica Moldova, precum şi în misiunile diplomatice ale Azerbaidjanului din alte ţări, mai informează sursa citată.

Share our work
Erdogan, vizită simbolică în Karabah

Erdogan, vizită simbolică în Karabah

Declarația de la Șușa, semnată de Recep Tayyip Erdogan și omologul său azer Ilham Aliev

Declarația de la Șușa, semnată de Recep Tayyip Erdogan și omologul său azer Ilham Aliev

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a vizitat orașul Șușa din regiunea Nagorno-Karabah, scena unor lupte dure anul trecut dintre Azerbaidjan şi Armenia. Baku a obţinut câştiguri teritoriale importante înainte de armistițiul negociat de preşedintele rus Vladimir Putin.

Vizita liderului turc are o importantă componentă simbolică, succesul obţinut de Azerbaidjan datorându-se în parte datorită sprijinului militar turc.

Este prima vizită comună Erdogan-Aliev efectuată în Karabah după recentul război dintre Azerbaidjan și Armenia.

Fratele turc

Cei doi aliați au semnat la Șușa o declarație privind relațiile strategice dintre Turcia și Azerbaidjan. Documentul a stabilit domeniile prioritare pentru aprofundarea colaborării între cele două state.

Erdogan a vorbit despre „dominaţia” armeană în regiune, dând asigurări părții azere că Ankara va spriji reconstruirea regiunii. Erdogan a declarat că Turcia intenţionează să deschidă în curând un consulat la Şuşa.

Liderul azer Aliev i-a mulţumit „fratelui” său pentru sprijinul în luptă. Aliev a menționat că Baku va aloca câteva miliarde de dolari anual pentru reconstrucția regiunii.

Aceste declarații oglindesc gândirea politică a unei părți importante din elitele celor două țări, unde se consideră există două state și o singură națiune. O mare parte din elita politică, economică, culturală și militară azeră a fost educată în Turcia după destrămarea URSS.

Totodată dosarul Karabah a fost folosit de Erdogan pentru apropierea de Aliev, mai ales pe fondul noului război  dintre Azerbaidjan și Armenia.

Peste 6.000 de oameni au murit în luptele care au durat din 27 septembrie până în 9 noiembrie. Azerbaidjanul a preluat controlul asupra oraşului simbolic Şuşa pe 8 noiembrie. Ulterior Armenia a acceptat rapid condiţiile de încetare a focului negociate de Rusia. (K.P.)

Share our work
Macron, ambiții geopolitice în Caucaz

Macron, ambiții geopolitice în Caucaz

Liderul francez Emmanuel Macron se vrea arbitru geopolitic în Caucaz

Liderul francez Emmanuel Macron se vrea arbitru geopolitic în Caucaz

Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut retragerea trupelor azere de pe teritoriul armean. Declarația a fost făcută în cursul unei întrevederi la Paris cu premierul armean Nikol Paşinian. Franța este un aliat important al Erevanului.

”Trupele azere trebuie să părăsească teritoriul suveran al Armeniei”, a declarat Macron, cerând părţilor să ”revină la poziţiile lor din 11 mai”. Macron a mai manifestat și altă dată ambitii geopolitice în Caucaz.

Problema frontierei

„Delimitarea frontierei dintre cele două ţări trebuie făcută exclusiv în cadrul unei negocieri şi fără niciun fapt realizat la faţa locului şi chiar mai puţin prin utilizarea forţei”, a avertizat preşedintele Macron, adăugând că ţara sa este ”pregătită să faciliteze discuţiile”. El a mai cerut eliberarea prizonierilor, protejarea patrimoniului cultural și reliogios și permiterea activității organizațiilor internaționale.

O serie de incidente au izbucnit în ultimele săptămâni între cele două ţări. Tensiunea rămâne ridicată la şase luni de la semnarea unui armistiţiu după ultimul război. Conflictul, soldat cu peste 6.000 de morţi, s-a dus pentru control asupra enclavei Nagorno-Karabah.

Analiștii politici de la Paris nu acordă mari șanse de reușită noilor ambitii geopolitice in Caucaz ale președintelui Macron.

(N.G.)

Share our work
Seful NATO aterizeaza la Erevan pentru a detensiona conflictul cu Azerbaidjan

Seful NATO aterizeaza la Erevan pentru a detensiona conflictul cu Azerbaidjan

Liderul NATO, Anders Fogh Rasmussen, impreuna cu presedintele Armeniei, Serj Sarkisian

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, va incepe miercuri o vizita oficiala de doua zile la Erevan, in incercarea de a aplana puternicele tensiuni pe care Armenia le are cu statul vecin Azerbaidjan, acutizate dupa ce Baku a gratiat si promovat un ofiter azer condamnat pe viata in Ungaria pentru uciderea unui militar armean. in cadrul acestei vizite, Rasmussen va fi primit de catre seful statului Serj Sarkisian si va avea convorbiri cu ministrul de externe, Eduard Nalbandian, si cu cel al apararii, Seiran Ohanian, a precizat Ministerul armean de Externe, citat de RIA Novosti. Vizita secretarului general al Aliantei Nord-Atlantice intervine in contextul scandalului legat de locotenentul azer Ramil Safarov, condamnat la inchisoare pe viata pentru uciderea cu brutalitate a unui ofiter armean in 2004 la Budapesta. Safarov a fost extradat la sfarsitul lunii august de catre Ungaria in Azerbaidjan, unde acesta a fost imediat avansat la gradul de maior si gratiat de presedintele azer Ilham Aliev. Aceasta a provocat o reactie puternica din partea Erevanului, presedintele Sarkisian anuntand ulterior la reuniunea anuala cu ambasadorii ruperea relatiilor diplomatice cu Ungaria si suspendarea oricaror relatii oficiale cu statul ungar.

Amenintari de razboi

Armenia a avertizat luni ca este pregatita de „razboi”, iar ministrul apararii Eduard Nalbandian si seful Statului Major al armatei armene Iuri Haceaturov au dispus cresterea gradului de alerta la nivelul fortelor armatei nationale. Armenii intentioneaza sa-l intampine pe Rasmussen cu actiuni de protest la sosirea sa, miercuri, la Erevan. Potrivit expertilor, secretarul general al NATO va trebui sa raspunda pentru actiunile Ungariei, stat membru al Aliantei, iar pozitia lui Rasmussen se asteapta sa reflecte si pozitia Uniunii Europene. Cooperarea intre Armenia si Alianta Nord-Atlantica se desfasoara in prezent in conformitate cu Planul Individual de Parteneriat (Individual Partnership Action Plan – IPAP) semnat in decembrie 2005. Armenia si Azerbaidjanul isi disputa de mai mult timp controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, care si-a declarat independenta, nerecunoscuta de comunitatea internationala, dupa un razboi soldat cu circa 30.000 de morti si sute de mii de refugiati intre 1988 si 1994. O incetare a focului a fost semnata in 1994, dar Baku si Erevan nu au reusit inca sa se puna de acord asupra statutului regiunii.

Share our work
In prag de razboi. UE cere Armeniei si Azerbaidjanului sa se linisteasca

In prag de razboi. UE cere Armeniei si Azerbaidjanului sa se linisteasca

Uniunea Europeană şi-a exprimat îngrijorarea luni după graţierea acordată de preşedintele azer unui ofiţer condamnat pentru uciderea unui militar armean şi a făcut apel la cele două părţi să dea dovadă de reţinere.
Într-un comunicat, şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton şi comisarul însărcinat cu politica europeană de vecinătate Stefan Fule şi-au exprimat „îngrijorarea” în urma acestei informaţii, adăugând că responsabilii UE se află „în contact cu autorităţile competente şi urmăresc situaţia îndeaproape”. „În interesul stabilităţii regionale şi al eforturilor de reconciliere”, dna Ashton şi domnul Fule „îşi reînnoiesc apelul la reţinere pe lângă Azerbaidjan şi Armenia, atât pe teren, cât şi în declaraţiile publice, în vederea evitării unei escaladări”.
Erevanul a avertizat luni că este pregătită de război, pe fondul puternicelor tensiuni cu statul vecin Azerbaidjan, acutizate după ce Baku l-a graţiat şi promovat pe ofiţerul azer condamnat pe viaţă în Ungaria pentru decapitarea unui militar armean. “Nu dorim războiul, însă dacă suntem constrânşi, ne vom bate şi vom câştiga”, a declarat preşedintele Serj Sarkisian, într-un comunicat difuzat luni.
Mass-media din Armenia au făcut cunoscut joi, citând presa ungară, că Azerbaidjanul intenţionează să cumpere obligaţii guvernamentale ale Budapestei în valoare de două-trei miliarde de euro. Potrivit experţilor de la Erevan, autorităţile de la Baku s-au folosit de această tranzacţie pentru a reclama repatrierea lui Safarov, a menţionat News-Armenia. „Trebuie să reacţionăm după acest gest, pentru că este vorba despre o crimă pe criterii etnice al cărei autor a fost disculpat de o ţară membră a Uniunii Europene. Este un semnal foarte prost”, a mai afirmat şeful statului armean, Serj Sarkisian.
Sute de armeni au manifestat, sâmbătă, în faţa consulatului ungar din Erevan, incendiind un drapel al Ungariei pentru a protesta faţă de decizia Budapestei. Protestatarii au aruncat cu ouă şi roşii spre clădirea consulatului, acuzând Ungaria că a încheiat cu Azerbaidjanul un acord prin care profită de resursele energetice. „Ungurii şi-au vândut onoarea şi conştiinţele Azerbaidjanului precum o prostituată”, a strigat un manifestant, Armen Makarcian.

Ramil Safarov, avansat în grad

Preşedintele azer Ilham Aliev l-a graţiat pe Ramil Safarov la revenirea acestuia în ţară vineri, după extrădarea din Ungaria, unde îşi ispăşea pedeapsa pentru crima comisă în 2004, în timpul unui stagiu organizat de NATO la Budapesta pentru militari din fosta URSS. Primit ca un erou, Safarov a fost promovat la rangul de maior, a primit o locuinţă şi plata soldei pe cei 8 ani petrecuţi în închisoare. Şeful statului armean a denunţat Azerbaidjanul drept „un stat în care se ordonă ilegal punerea în libertate şi unde este glorificat public orice ticălos care a omorât oameni numai pentru faptul că sunt armeni”.
Erevanul a anunţat vineri că rupe relaţiile diplomatice cu Budapesta, deşi aceasta a declarat că a respectat toate prevederile internaţionale în materie şi că primise asigurări din partea Azerbaidjanului că ofiţerul îşi va ispăşi restul pedepsei în ţara sa.
La 20 februarie 2004, locotenentul Gurghen Margarian din cadrul armatei armene, trimis la Budapesta pentru a urma cursuri de limbă engleză în cadrul programului NATO „Parteneriatul pentru pace”, a fost ucis cu lovituri de topor de către ofiţerul azer Ramil Safarov, participant la aceleaşi cursuri. La 13 aprilie 2006, un tribunal din Budapesta l-a condamnat pe cel din urmă la închisoare pe viaţă. Vineri, ofiţerul în cauză a ajuns în Azerbaidjan, unde a fost graţiat imediat de preşedintele Ilham Aliev.
Mass-media din Armenia au făcut cunoscut joi, citând presa ungară, că Azerbaidjanul intenţionează să cumpere obligaţii guvernamentale ale Budapestei în valoare de două-trei miliarde de euro. Potrivit experţilor de la Erevan, autorităţile de la Baku s-au folosit de această tranzacţie pentru a reclama repatrierea lui Safarov, a menţionat News-Armenia. „Trebuie să reacţionăm după acest gest, pentru că este vorba despre o crimă pe criterii etnice al cărei autor a fost disculpat de o ţară membră a Uniunii Europene. Este un semnal foarte prost”, a mai afirmat şeful statului armean.

Nagorno-Karabah stă să explodeze

Erevan şi Baku îşi dispută de mulţi ani controlul asupra enclavei armene Nagorno-Karabah, alipită la Azerbaidjan în epoca sovietică. Regiunea şi-a proclamat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, la capătul unui război care a provocat 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi, între 1988 şi 1994. În pofida armistiţiului semnat în 1994, Armenia şi Azerbaidjan nu au reuşit să se pună de acord asupra statutului regiunii.
La începutul lunii iunie, Azerbaidjanul a acuzat Armenia că i-a ucis cinci soldaţi într-un incident la frontieră, a doua zi după ce Erevanul anunţase că trei dintre soldaţii săi au fost omorâţi de azeri. O încetare a focului a fost semnată în 1994, dar Baku şi Erevan nu au reuşit să se pună de acord asupra statutului regiunii, care rămâne o sursă de tensiune în Caucazul de Sud, zonă strategică situată între Iran, Rusia şi Turcia.

Share our work