de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Balcani, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene
Executivului de la București a adoptat săptămâna trecută o Hotărâre de Guvern (HG) privind funcţionarea sistemului de coordonare la nivel naţional a implementării Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, care stabileşte structura de guvernare a strategiei la nivel naţional modul de funcţionare şi coordonare a procesului de implementare, se arată într-un comunicat oficial, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Actul normativ stipulează responsabilităţile de coordonare, la nivel naţional, a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării de către Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, şi sarcinile de implementare a obiectivelor celor 11 Arii Prioritare de către ministerele sectoriale.
SUERD, obiectiv strategic
„În perspectiva preluării Preşedinţiei Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, asigurarea coerenţei procesului interinstituţional de cooperare este esenţială pentru reuşita acestui mandat. România îşi propune ca această formă de colaborare regională, o iniţiativă de succes a ţării noastre la nivel european, să cunoască o revigorare în perioada următoare. Deblocarea acestui act normativ, la peste trei ani de la primele discuţii privind iniţierea sa, este extrem de importantă pentru a creşte eficienţa coordonării, în plan naţional şi a cooperării, în plan european, în vederea unei implementări eficiente a strategiei“, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.
În acest sens, Hotărârea stipulează următoarele structuri: Forumul Naţional al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, cu rol de orientare strategică, prezidat de Prim-ministrul României, în calitate de preşedinte onorific, condus de Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, în calitate de preşedinte executiv, alături de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de vicepreşedinte, cu o participare largă de actori cu responsabilităţi şi interes în realizarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.
Ambiții instituționale
Potrivit sursei citate, prin intermediul actului normativ următoarele instituţii şi autorităţi publice au fost investite cu responsabilităţi în implementarea obiectivelor stabilite în cadrul celor 11 Arii Prioritare: Ministerul Transporturilor; Ministerul Energiei; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; Ministerul Turismului; Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale; Ministerul pentru Românii de Pretutindeni; Departamentul pentru Relaţii Interetnice; Ministerul Apelor şi Pădurilor; Ministerul Mediului; Ministerul Cercetării şi Inovării; Ministerul Educaţiei Naţionale; Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; Ministerul Economiei; Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat; Ministerul Afacerilor Interne.
Președinție românească
România va exercita, în perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), urmare a deciziei consensuale a statelor membre ale strategiei macro-regionale. Începând cu 1 ianuarie 2018, România a devenit parte a Trio-ului de Preşedinţii SUERD, alături de Bulgaria, care deţine în prezent Preşedinţia, şi Ungaria, care a exercitat acest mandat până la 1 noiembrie 2017.
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, lansată în anul 2011, este una din cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, fiind co-iniţiată de România şi Austria şi reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale şi teritoriale a macro-regiunii dunărene.
Ca şi celelalte macro-strategii ale Uniunii Europene, SUERD a fost concepută pe baza principiului celor trei „NU” – fără noi fonduri, fără noi instituţii şi fără noi reglementări. În lipsa unui instrument financiar special dedicat sprijinirii proiectelor sub cupola SUERD, acestea au fost realizate prin valorificarea fondurilor europene deja existente.
La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state terţe (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina). (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 22, 2018 | Balcani, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Aderarea la UE, obiectiv strategic pentru Priștina
Parlamentul din Kosovo a ratificat, miercuri, acordul privind linia de demarcaţie cu Muntenegru, în ciuda folosirii gazelor lacrimogene de către membri ai opoziţiei care au încercat să blocheze această decizie, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Documentul a fost aprobat cu 80 de voturi pentru şi 11 împotrivă, în condiţiile în care erau necesare cel puţin 80 de voturi pentru a trece iniţiativa.
Rezolvarea disputei privind graniţa cu Muntenegru reprezintă o cerinţă fundamentală pentru Kosovo din partea Uniunii Europene în vederea obţinerii dreptului la călătorii fără viză în statele membre.
Proteste dure
Partidul de opoziţie Vetevendosje a protestat vehement împotriva acestei decizii şi susţine că, în urma votului, Kosovo a pierdut o parte din teritoriu. Parlamentarii din opoziție au lansat mai multe grenade lacrimogene pentru a împiedica desfășurarea lucrărilor Parlamentului kosovar, o tactică frecvent folosită de aceștia. Majoritatea experţilor internaţionali au respins însă această ipoteză, care este susținută dur de mediile naționaliste de la Priștina.
Înţelegerea privind linia de demarcaţie a fost ratificată de către Parlamentul muntenegrean încă din 2015, dar încercările anterioare de adoptare a acordului în Kosovo au generat proteste de stradă şi chiar altercaţii în Parlament.
Satisfacție europeană
Comisia Europeană a salutat ratificarea acordului privind linia de demarcaţie între Kosovo şi Muntenegru, prin intermediul unui comunicat comun semnat de către Federica Mogherini (Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate), Dimitris Avramopoulos (comisarul european pentru Migraţie, Afaceri Interne şi Cetăţenie) şi Johannes Hahn (comisarul european pentru Politica de Vecinătate şi Negocierile de Extindere).
„Ratificarea acordului de demarcare a frontierei cu Muntenegru de către Adunarea din Kosovo reprezintă o adevărată realizare, un progres binevenit şi concret, în spiritul relaţiilor de bună vecinătate şi a noii strategii a Comisiei pentru Balcanii de Vest. Ratificarea reprezintă, de asemenea, îndeplinirea unuia dintre criteriile-cheie pentru liberalizarea vizelor în Kosovo. După cum a declarat preşedintele Juncker în timpul recentei sale vizite în Kosovo, acesta este un pas crucial spre liberalizarea vizelor, care va aduce beneficii în primul rând populaţiei. În 2016, Comisia Europeană a propus Consiliului UE şi Parlamentului European să elimine vizele pentru cetăţenii kosovari, înţelegând că Kosovo va ratifica acordul de demarcaţie a frontierei cu Muntenegru şi va intensifica lupta împotriva crimei organizate şi a corupţiei. Evaluarea situaţiei privind lupta împotriva crimei organizate şi a corupţiei continuă, în lumina celor mai recente informaţii furnizate de autorităţile din Kosovo”, se arată într-un document al instituţiei europene.
UE, obiectiv balcanic
Muntenegru şi Kosovo au făcut demersuri pentru a iniţia negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Kosovo, fostă provincie sârbă, şi-a declarat independenţa în anul 2008 şi a fost recunoscută de peste o sută de state, inclusiv de Statele Unite şi de majoritatea statelor membre UE, cu excepția notabilă a Spaniei, României, Greciei, Slovaciei, etc.. Serbia s-a opus independenţei Kosovo, însă a instaurat mecanisme de dialog cu Priştina pentru a rezolva disputa.
Alte state balcanice (Albania, Serbia, Muntenegru, Macedonia şi Bosnia) au obţinut deja accesul fără viză în spaţiul UE. (N.G.)
de Isac Mihai | feb. 28, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Minoritați, România, UE, UE
Comisarul european Jean Claude Juncker sprijină aderarea Serbia la UE
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că Serbia este țara candidată la aderare care a avansat cel mai mult în procesul de integrare europană, relatează mass-media de la Belgrad, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Acesta a subliniat că data aderării depinde în primul rând de Serbia, iar la conferința de presă comună cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a spus că nu a venit la Belgrad pentru a da lecții Serbiei. Președintele Comisiei Europene a afirmat că UE consideră că sunt șase domenii în care Serbia trebuie să acţioneze pe drumul spre UE. Oficialul UE a menționat faptul că este absolut necesar ca Serbia să își rezolve problemele cu Republica Kosovo pentru a putea adera la blocul comunitar.
Reamintim că Serbia este cel mai important aliat al Federației Ruse din Balcani, Moscova sprijinind demersurile Serbiei de blocare a recunoașterii independenței Republicii Kosovo de către comunitatea internațională. Federația Rusă vinde sisteme de armament Serbiei, iar o parte importantă din economia sârbă este controlată de firme cu capital rusesc, cel mai bun exemplu fiind Gazprom.
Presiuni germane
Serbia va trebui să accepte independenţa Kosovo pentru a putea adera la Uniunea Europeană, a declarat recent, în timpul unei vizite la Pristina ministrul german de externe, Sigmar Gabriel. Oficialul german a promis liderilor kosovari că îi va ajuta pentru a obţine recunoaşterea independenţei şi din partea statelor UE care încă nu au recunoscut-o, România fiind printre ele.
„Dacă Serbia doreşte să se îndrepte către Uniunea Europeană, construirea statului de drept este prima condiţie, dar în mod firesc şi acceptarea independenţei Kosovo”, a spus Sigmar Gabriel, citat de agenţia Reuters, la o conferinţă de presă comună cu premierul kosovar, Ramush Haradinaj. „Aceasta este condiţia esenţială pentru a merge către Europa”, a insistat ministrul de externe german, susţinând că a transmis acelaşi mesaj şi la Belgrad, unde a avut întrevederi cu oficialii sârbi înainte de a veni la Pristina.
Kosovo visează la integrarea europeană
Kosovo, viitor membru UE?!
Sigmar Gabriel a mai spus la Pristina că Germania va ajuta Kosovo să obţină recunoaşterea independenţei şi din partea celor cinci state membre ale UE care încă nu au recunoscut această independenţă autoproclamată de kosovari în anul 2008, respectiv România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia.
„În mod natural, aderarea la UE este obiectivul final. Pentru aceasta una dintre condiţii este să convingem cele cinci state ale UE care nu recunosc Kosovo că o asemenea recunoaştere este logică, întrucât Kosovo nu va mai face parte niciodată din Serbia”, a motivat şeful diplomaţiei germane.
UE vs. Kosovo
Mai mult de jumătate dintre sârbi ar vota în favoarea aderării la Uniunea Europeană, în timp ce aproape un sfert s-ar pronunţa împotriva intrării ţării lor în blocul comunitar, relatează mass-media locală, citată de agenția KARADENIZ PRESS.
Potrivit sondajului, realizat de Ministerul sârb al Integrării Europene, la întrebarea ”Susţineţi Serbia să devină stat membru al UE ?”, 52% dintre cei chestionaţi au răspuns afirmativ, 24% – negativ, iar 12% au spus că nu vor vota sau nu ştiu cum să răspundă.Sprijinul faţă de reformele cerute de aderarea la UE rămâne foarte mare: 65% dintre respondenţi cred că ele ar trebui aplicate indiferent de aderarea la organizaţie, spre binele cetăţenilor şi al ţării, transmite Agerpres.
Întrebaţi care este cel mai mare donator pentru Serb ia începând din 2000, 24% au indicat Uniunea Europeană, restul enumerând Rusia, China, Japonia şi alte ţări. Potrivit unor date oficiale, UE şi membrii săi au donat Serbiei 4,31 miliarde de euro începând din 2000, fiind cel mai mare donator pentru Belgrad.
Acelaşi sondaj arată că aproximativ 19 % dintre sârbi sunt de părere că aderarea la UE va spori şansele oamenilor de a găsi un loc de muncă, 15% cred că le va oferi tinerilor perspective mai bune, iar 13% consideră că intrarea în blocul comunitar va fi o ocazie de a transforma ţara lor într-un stat de drept. Sondajul a fost efectuat în decembrie anul trecut, pe un eşantion de 1.050 de persoane cu vârste de peste 18 ani. Comparativ cu Serbia, în Muntenegru peste 80% dintre cetăţeni susţin aderarea ţării lor la UE.
2025, o dată deschisă tuturor candidaților
Jean-Claude Juncker, a declarat, la Tirana, că țările din vestul Balcanilor ar trebui să fie pregătite pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2025, dacă vor fi îndeplinit până atunci toate criteriile necesare pentru a deveni membre. „Contrar celor citite peste tot, Comisia şi eu nu am spus că Serbia şi Muntenegru vor fi neapărat membri ai UE în 2025. Termenul din 2025 este deschis tuturor ţărilor candidate. Iar în măsura în care o ţară candidată va îndeplini până atunci sau mai devreme toate criteriile pentru aderare, vom acţiona astfel încât eforturile acesteia să fie recunoscute de UE”, a declarat acesta.
Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea aderării la UE, menţionează Reuters. Aceste ţări negociază deja mai multe capitole din cele obligatorii pentru intrarea în Uniune şi au încheiat deja câteva. Albania şi Macedonia speră să primească undă verde de la Bruxelles pentru începerea negocierilor în câteva luni.
Albania, Macedonia, Muntenegru și Serbia sunt candidate oficiale la aderarea la UE, în timp ce Bosnia și Kosovo încearcă să obțină acest statut.
Regiune importantă
UE consideră Balcanii Occidentali o regiune importantă în dosare precum controlul imigrației și combaterea unor amenințări mergând de la presupusul amestec al Rusiei la islamul radical.
Țările membre au conștientizat că „poate fi obținută pacea în Balcani și că în acest scop perspectiva aderării la UE este vitală”, a adăugat reprezentantul Comisiei Europene. El nu a susținut însă ideea unei Europe cu mai multe viteze, întrucât, în opinia sa, acest lucru ar duce la apariția unor linii de separație între țările membre. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | feb. 26, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Principal, Știri, UE, UE
Kosovo face sacrificii teritoriale pentru intrarea în UE
Kosovo şi Muntenegru au anunţat recent că au ajuns la o înţelegere cu privire la acordul de demarcare a graniţei din 2015, pas necesar pentru ca cetățenii din Kosovo să obţină dreptul de a călători fără viză în Uniunea Europeană, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, a subliniat că parlamentul de la Pristina va putea ratifica acum acordul din 2015, ratificat deja de legislativul de la Podgorica.
Opoziție dură
Încercări precedente de a supune la vot acest acord au declanşat violenţe în Kosovo, deputaţi din partidul de opoziţie Vetëvendosje lansând gaze lacrimogene în sala de şedinţe şi având loc ciocniri de stradă între protestatari furioşi şi poliţie. Partidele de opoziţie din Kosovo criticau acordul din 2015 pentru că, în opinia lor, ar ceda Muntenegrului o suprafaţă de circa 8000 de hectare.
Într-o declaraţie comună semnată vineri, preşedinţii kosovar şi muntenegrean, Filip Vujanovic, afirmă că acest acord va fi analizat de experţi şi că „greşelile” vor putea fi îndreptate în viitor. „Avem de acum posibilitatea de a supune la vot acordul şi de a deschide calea spre liberalizarea vizelor pentru cetăţenii din Kosovo”, a remarcat Hashim Thaci.
Disponibilitate UE
Şi premierul kosovar Ramush Haradinaj a salutat înţelegerea, iar şefa diplomaţiei UE, Federica Mogherini, a făcut cunoscută „disponibilitatea Uniunii de a susţine deplina implementare a acesteia”. Vecinele Kosovo din regiune, respectiv Serbia, Albania, Muntenegru, Macedonia şi Bosnia au obţinut acces fără vize în spaţiul Schengen în 2010. Kosovo, care are 1,8 milioane de locuitori, marchează sâmbătă 10 ani de la declararea independenţei faţă de Serbia. Joi, Barbados a devenit al 116-lea stat care recunoaşte această independenţă – ceea ce a determinat Ministerul de Externe de la Belgrad să trimită instituţiei omoloage din statul insular din Caraibe o notă de protest, după cum a transmis vineri agenţia Tanjug. (M.A.B.)
de Isac Mihai | feb. 22, 2018 | Balcani, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Minoritați, Orientul Mijlociu, Principal, Știri
Muntenegru a-devenit-de-câțiva-ani-membru-NATO
O persoană necunoscută a aruncat un dispozitiv exploziv, probabil o grenadă ofensivă, către clădirea ambasadei SUA în Muntenegru, după care atacatorul s-a aruncat în aer, au anunțat autoritățile locale, citate de mass-media regională. Guvernul de la Podgorica a anunţat pe contul său de Twitter că la o jumătate de oră după miezul nopţii, o persoană necunoscută „s-a sinucis cu un dispozitiv exploziv”. Cu puţin timp înainte, acea persoană a aruncat un dispozitiv exploziv către clădirea Ambasadei SUA, mai anunţa mesajul, adăugând că „cel mai probabil era o grenadă de mână” şi că există în curs de desfăşurare o anchetă a poliţiei în acest caz.
Intervenție în forță
Jurnaliști locai și străini prezenți la fața locului după incident au afirmat că forțele speciale au intervenit în forță blocând străzile din jur și instituind puncte de control pe principalele artere din capitala Muntenegrului, Podgorica. Sursele citate au mai precizat că imobilul în care funcționează ambasada SUA nu a fost avariat.
La rândul său, Ambasada SUA a avertizat cetăţenii americani să rămână acasă. „Ambasada SUA la Poodgorica avertizează cetăţenii americani că la sediul ambasadei este o situaţie activă de securitate”, a anunţat reprezentanţa diplomatică americană, unde lucrează câteva zeci de cetățeni americani și din Muntenegru.
Radicalii islamiști, primii bănuiți
Mass-media locală, citând surse din cadrul serviciilor de securitate, au lansat ipoteza unui atentat al teroriștilor radicali musulmani, având în vedere strânsa colaborare militară dintre Podgorica și SUA, precum și statutul de membru NATO al fostei republici iugoslave. Muntenegru participă activ la operațiunile militare NATO, mai ales în Afganistan, unde sunt desfășurați câteva zeci de militari muntenegrini, mai ales trupe speciale. Podgorica mai este implicata și în antrenarea forțelor militare și de poliție afgane, câteva sute de militari afgani efectuând stagii în mica republică balcanică.
Conform mass-media regionale, un număr de aproximativ 50 de persoane din populația de religie musulmană din Muntenegru au participat activ la acțiunile ISIS, o parte revenind acasă. În fosta republică iugoslavă, aproximativ 20-25% din populație este de religie musulmană, majoritatea etnici albanezi și bosniaci.
