de Isac Mihai | aug. 20, 2022 | Balcani, Știri
O moţiune de cenzură adoptată de parlamentul de la Podgoriţa a dus la pierdere majorităţii care sprijinea guvernul, pe fondul unui acord semnat cu Biserica Ortodoxă Sârbă
O moţiune de cenzură adoptată de parlamentul de la Podgoriţa a dus la pierdere majorităţii care sprijinea guvernul, pe fondul unui acord semnat cu Biserica Ortodoxă Sârbă, contestat de opoziție, relatează mass-media regională. Acest act deschide calea unor tulburări politice în fosta republică iugoslavă. Adversarii Mitropoliei Ortodoxe Sârbe din Muntenegru o acuză însă că serveşte interesele Belgradului.
Război parlamentar
Moţiunea a strâns 50 de voturi, în timp ce restul aleşilor din parlament, care are 81 de locuri, au ales să boicoteze votarea moţiunii, cu excepţia unuia vot împotrivă. Votul survine la câteva luni după o altă moţiune de cenzură care a răsturnat un guvern de coaliţie în luna februarie.
„Avem nevoie de alegeri şi de un guvern stabil”, a subliniat iniţiatorul moţiunii de cenzură, deputatul Danijel Zivkovic.
Tensiunile politice sunt ridicate în Muntenegru de câteva săptămâni, fiind generate de un acord controversat, semnat între guvern şi Biserica Ortodoxă Sârbă (CPS). Acordul prevede, printre altele, reglementarea dreptului de proprietate pentru sutele de mănăstiri şi biserici ale CPS din Muntenegru, dar o parte a opiniei publice consideră că acesta nu protejează suficient interesele statului muntenegrean.
Bomba Djukanovici
Preşedintele Milo Djukanovic este de mult un adversar înverşunat al CPS şi este acuzat că doreşte să naţionalizeze proprietăţile Bisericii. Săptămâni la rând, Djukanovic, aflat acum în tabăra opoziţiei, a folosit acest acord pentru a destabiliza guvernul şi pentru a face presiuni în vederea organizării de alegeri anticipate. Arhitect al independenţei Muntenegrului, el doreşte cu orice preţ să reducă influenţa CPS şi se străduieşte să cimenteze o identitate naţională distinctă, chiar dacă aceasta înseamnă crearea unei alte biserici ortodoxe independente.
Problemele religioase, foarte sensibile în ţara balcanică devenită independentă de Serbia în 2006, sunt una din principalele cauze ale căderii ultimelor două guverne. O treime din cei 620.000 de locuitori ai ţării se identifică ca sârbi, iar unii naţionalişti neagă o identitate separată pentru Muntenegru.
CPS este instituţia religioasă dominantă, alături de o Biserică Ortodoxă Muntenegreană minoritară şi nerecunoscută de lumea ortodoxă.
de Isac Mihai | sept. 5, 2021 | Balcani, Federatia Rusa, Știri
Patriarhia Ortodoxă Sârbă, o prezență puternică în Muntenegru
Poliţia a dispersat duminică dimineaţă sute de manifestanţi muntenegreni strânşi în oraşul istoric Cetinje şi hotărâţi să împiedice întronizarea şefului Bisericii Ortodoxe sârbe (BOS, SPC fiind acronimul în limba sârbă) în Muntenegru, a relatat televiziunea publică (RTCG).
Forţele speciale au folosit gaze lacrimogene asupra manifestanţilor adunaţi în piaţa centrală a orăşelului, la circa o sută de metri de o mănăstire din secolul al XV-lea, sediu al BOS din Muntenegru, unde urmează să se desfăşoare în cursul dimineţii întronizarea episcopului Joanikije, potrivit imaginilor difuzate de RTCG.
Războiul pentru autocefalie
Câteva mii de muntenegreni, care se opun întronizării lui Joanikije în mănăstirea din Cetinje, oraş considerat un simbol al statului muntenegrean, au început să sosească de câteva zile în această localitate din sudul statului.
Anunţul desfăşurării acestei întronizări în mănăstirea din vechiul oraş regal a provocat în ultimele zile tensiuni puternice în Muntenegru, unde puterea a trecut la sfârşitul lui 2020 în mâinile unui guvern considerat apropiat BOS, al cărei sediu se află la Belgrad.
Protestatarii, susţinuţi de formaţiunea politică a preşedintelui muntenegrean Milo Djukanovic (DPS), înlăturată de la putere în urmă cu un an, au ridicat sâmbătă baricade pentru a bloca accesul maşinilor în Cetinje.
Demonstranții reprezintă diferite organizații care doresc proclamarea autocefaliei (independenței) unei biserici ortodoxe muntenegrene. Aceste demersuri sunt respinse de conducerea BOS și principalii săi aliați, Patriarhia Ortodoxă Rusă.
Conflict la nivel înalt
Protestatarii sunt hotărâţi să împiedice accesul către mănăstire al demnitarilor SPC, între care se află şi patriarhul Porfirije, sosit sâmbătă la Podgoriţa, şi care ar urma să celebreze întronizarea episcopului Joanikije.
Joanikije a fost numit în mai pentru a-i succeda arhiepiscopului Amfilohije, decedat în octombrie 2020 din cauza coronavirusului şi care conducea Biserica Ortodoxă Sârbă din Muntenegru din 1990.
Muntenegrul, ţară cu 620.000 de locuitori, a ieşit din uniunea cu Serbia în 2006, dar biserica sa nu a obţinut autonomie şi a rămas sub conducerea Bisericii Ortodoxe Sârbe. O treime din locuitorii Muntenegrului continuă să se identifice drept sârbi, rezultate contestate de clasa politică de la Belgrad. (K.P.)
de Isac Mihai | nov. 8, 2018 | Balcani, Știri, Ucraina
Bisericile Patriarhiei Sarbe din Muntenegru, scena unor confruntari violente pentru dreptul de proprietate
Auto-intitulatul Mitropolit al Bisericii Ortodoxe necanonice a Muntenegrului Mihailo așteaptă ca statul muntenegrean să negocieze cu Patriarhia Ecumenică pentru rezolvarea litigiului cu Biserica Ortodoxă Sârbă, după modelul din Ucraina relatează mass-media de la Belgrad, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Ortodoxia renaște datorită Patriarhului Bartolomeu I al Constantinopolului și în cele din urmă se vor rezolva toate problemele lumii ortodoxe, inclusiv problema Bisericii Ortodoxe Muntenegrene” a menționat Mihailo, adăugând că fără Biserica Ortodoxă Muntenegreană nu există statul muntenegrean. El a adăugat că în 1920 Biserica Ortodoxă a Muntenegrului a fost încorporată forțat în Biserica Ortodoxă Sârbă și și-a pierdut autocefalia.
Dreptul la autocefalie
„Patriarhul Constantinopolului a spus că fiecare popor ortodox are dreptul la biserică autocefală, dar cu acordul conducerii de stat. Acum trebuie să acționeze statul. Nu există nicio bază canonică și nimic altceva care ar putea pune sub semnul întrebării autocefalia Bisericii Ortodoxe Muntenegrene, care a fost desființată cu forța armelor” – a spus Mihailo.
Născut Miraš Dedeić, în 1938, auto-proclamatul mitropolit Mihailo este un personaj controversat, acuzat anterior de colaborare cu structurile de securitate iugoslave în timpul cât a stat în Italia. Acesta a mai fost acuzat de adulter de fostele sale soții, fiind condamnat și la închisoare pentru violență împotriva acestora.
Mihailo a încercat în mod repetat să preia proprietăți ale Bisericii Ortodoxe Sârbe, poliția fiind nevoită să intervină în mod repetat pentru a opri violențele între cele două părți.
Exemplu ucrainean
Reamintim că Patriarhia Constantinopolului a recunoscut la începutul lunii octombrie 2018 o Biserică Ortodoxă independentă în Ucraina, la finalul unui Sfânt Sinod de două zile la Istanbul. Într-un comunicat publicat la finalul sinodului, Patriarhia a anunţat că “îşi reînnoieşte decizia deja luată şi conform căreia Patriarhia ecumenică va autoriza autocefalia Bisericii Ucrainei”.
Sfântul Sinod a decis, de asemenea, să-l “restabilească în funcţia sa ierarhică” pe Patriarhul Filaret Denisenko, după ce a examinat un apel pe care acesta l-a prezentat împotriva excomunicării sale de către Biserica Ortodoxă Rusă.
După independenţa Ucrainei, în 1991, şi prăbuşirea Uniunii Sovietice, Filaret, fost ierarh al Patriarhiei Moscovei, a înfiinţat o Biserică Ortodoxă Ucraineană, autoproclamându-se patriarh al acesteia, ceea ce a dus la excomunicarea lui de către Moscova.
Răspuns rusesc
Patriarhia Rusiei a rupt relațiile cu Patriarhia Ecumenică din Constantinopol după ce aceasta a deschis calea pentru autocefalia (independența) Bisericii Ortodoxe din Uncraina, anunță un comunicat al instituției de cult din Moscova. Într-un comunicat cu accente extrem de dure și nediplomatice, Patriarhia Rusiei anunță că decizia, luată la Sinodul din 15 octombrie, are la bază ”jocurile politice” și ”ipocrizia” Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolelui.
Ruperea Bisericii Ortodoxe Ruse de Patriarhia Ecumenică este mișcarea cu cele mai profunde implicații politice în rândul popoarelor ortodoxe după Marea Schismă din 1054. Biserica Ortodoxă Rusă numără aproape jumătate dintre creștin-ortodocșii din întreaga lume. Moscova a controlat biserica ortodoxă din Ucraina timp de 332 de ani, începând din 1686. (M.B.)
de Isac Mihai | sept. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Patriarhul sarb Irineu este un apropiat al omologului rus Kirill
Patriarhul Irineu al Bisericii Ortodoxe Sârbe, îl avertizează pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu împotriva ”amestecului în problemele bisericii ucrainene”, precum și în Macedonia și Muntenegru, potrivit revistei ortodoxe de misiune și informare poruncaiubirii.agaton.ro, preluată de portalul bucpress.eu, citat de KARADENIZ PRESS.
Într-o scrisoare către Bartolomeu, Ireneu susține că numai Biserica Ortodoxă Rusă are drept canonic și istoric la organizarea bisericească în Ucraina.
Grijă pentru unitatea ortodoxiei
Motivul pentru trimiterea acestei scrisori patriarhului sârb spune că este „grija Bisericii Ortodoxe Sârbe față de unitatea Bisericii Ortodoxe“, după intervenția Patriarhiei Ecumenice în Ucraina, cu posibilitatea acordării Tomosului privind autocefalia către biserica locală. Ireneu declară că „erezia etnofiletismului” este un mare rău al Ortodoxiei moderne.
Potrivit lui Ireneu, Patriarhia Ecumenică, intervenind în treburile Bisericii din Ucraina „împotriva voinței Bisericii Ortodoxe Ruse“, introduce noi parametri și o „activitate distructivă“ în Ortodoxie – și afirmă că există planuri similare pentru „Biserica Ortodoxă Macedoneană“. Despre autocefalia Bisericii din Ucraina patriarhul sârb spune că este ”foarte riscantă, chiar catastrofala“ pentru unitatea Sfintei Ortodoxii, iar Biserica Ortodoxa a Ucrainei cu Patriarhia la Kiev o cataloghează drept ”schismatica”.
Ucraina, obiectiv strategic pentru Patriarhia Rusă
Precedent pentru Macedonia și Muntenegru
O astfel de decizie, în opinia patriarhului sârb, va însemna și o atitudine nefrățească față de Biserica Rusă. Ireneu pune semnul egalitatii între „liderii schismei din Muntenegru și Ucraina” și consideră că, la fel ca în Macedonia, „situația din Muntenegru este legată de Ucraina”.
Mass-media macedoneană comenteaza că „prin textul scrisorii sale scandaloase, patriarhul sârb s-a plasat în pozitia de judecător al Patriarhului Ecumenic”.
KARADENIZ PRESS reamintește că în Ucraina, Muntenegru și Republica Macedonia există ample conflicte pentru controlul puternicelor biserici ortodoxe locale, care dețin importante proprietăți imobiliare și funciare în fostele state comuniste. Aceste biserici ortodoxe se bucură de o importantă influență pe scenele politice din aceste state. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 23, 2018 | Știri, UE, UE
Kosovo urmărește integrarea în blocul comunitar
Comisia Europeană a confirmat recent îndeplinirea de către Republica Kosovo a ultimelor două cerinţe în materie de liberalizare a vizelor, și anume ratificarea Acordului de delimitare a frontierei cu Muntenegru, precum şi obţinerea unor rezultate consolidate în lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei, relatează mass-media europeană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Comunicatul de presă al executivului comunitar mai subliniază că statul Kosovo îndeplineşte toate criteriile de referinţă prevăzute în foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor, relevă un comunicat de presă al executivului comunitar.
După adoptarea propunerii legislative de către Parlamentul European şi Consiliu, resortisanţii din Kosovo titulari ai unor paşapoarte biometrice nu vor mai avea nevoie de viză atunci când vor călători pentru şederi de scurtă durată, de până la 90 de zile, în toate statele membre ale UE, cu excepţia Irlandei şi a Regatului Unit, precum şi în cele patru ţări asociate spaţiului Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia).
Îndemnuri europene
În mai 2016, Comisia Europeană le-a propus Parlamentului European şi Consiliului acordarea unui regim de călătorii fără viză în UE pentru resortisanţii din Kosovo, cu condiţia ca respectivele două cerinţe să fie îndeplinite până la data adoptării propunerii. Executivul UE îndeamnă Parlamentul European şi Consiliul să continue procesul de adoptare a propunerii sale.
‘Kosovo a făcut progrese însemnate în ultimii doi ani pentru a îndeplini cele două cerinţe rămase în materie de liberalizare a vizelor. Astăzi putem confirma că aceste ultime două criterii de referinţă au fost îndeplinite şi că toate celelalte criterii de referinţă sunt îndeplinite în continuare. De asemenea, am încredere că, şi în viitor, Kosovo va răspunde atât provocărilor în materie de migraţie, cât şi celor în materie de securitate, inclusiv în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei”, a declarat comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos.
Din 2012, când a fost lansat dialogul cu Kosovo referitor la liberalizarea vizelor, Comisia Europeană a monitorizat continuu îndeplinirea cerinţelor prevăzute în foaia de parcurs. Raportul prezentat miercuri confirmă îndeplinirea de către Kosovo a ultimelor două criterii de referinţă rămase, de la prezentarea de către Comisie, în mai 2016, a celui de-al patrulea raport privind progresele înregistrate.
Kosovo lăudat
De asemenea, documentul confirmă îndeplinirea în continuare de către Kosovo a tuturor celorlalte criterii de referinţă prevăzute în foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor, referitoare la readmisie şi reintegrare, securitatea documentelor, migraţie şi gestionarea frontierelor, ordinea şi siguranţa publice şi drepturile fundamentale conexe libertăţii de circulaţie.
Propunerea CE din 4 mai 2016 de eliminare a obligativităţii vizelor pentru resortisanţii din Kosovo trebuie adoptată de Parlamentul European şi Consiliu. După adoptarea liberalizării vizelor pentru Kosovo, Comisia va continua să monitorizeze punerea în aplicare neîntreruptă a cerinţelor, prin intermediul mecanismului de suspendare a exonerării de obligaţia de a deţine viză şi al procesului de stabilizare şi asociere.
La 19 ianuarie 2012, Comisia Europeană a lansat un dialog cu Kosovo referitor la liberalizarea vizelor. În iunie acelaşi an, executivul UE le-a prezentat autorităţilor din Kosovo o foaie de parcurs privind liberalizarea vizelor, care preciza măsurile legislative şi instituţionale pe care Kosovo trebuia să le adopte şi să le pună în aplicare pentru a realiza progrese în vederea liberalizării vizelor. Foaia de parcurs stabileşte o listă cuprinzătoare a reformelor, printre care se numără reintegrarea şi readmisia, securitatea documentelor, gestionarea frontierelor şi a liniei de demarcaţie, gestionarea migraţiei, azilul, lupta împotriva criminalităţii organizate şi a corupţiei, precum şi drepturile fundamentale conexe libertăţii de circulaţie. (N.G.)
