Moscova ameninta din nou scutul antiracheta american
Forţele Armate ale Rusiei au început să îndeplinească măsurile cu caracter tehnico-militar drept răspuns la amplasarea scutului antirachetă al SUA în Europa, a informat şeful Marelui Stat Major al Forţelor Armate ale Rusiei generalul Nikolai Makarov. Măsurile despre care a vorbit preşedintele Dmitri Medvedev, „încep să fie realizate. Mai mult, noi suntem dispuşi să reacţionăm adecvat la viitoarea evoluţie a situaţiei legate de scutul antirachetă din Europa”, a declarat Makarov în timpul întâlnirii de la Moscova cu ataşaţii militari străini. Totodată, el a declarat că Rusia nu are nevoie de o cursă a înarmărilor, însă ea este împinsă spre aşa ceva.
Trupele Districtului Militar de Sud au primit în 2011 câteva sute de unităţi de tehnică blindată nouă, complexe de rachete şi sisteme de comunicaţie, a declarat colonelul Igor Gorbul, şeful Serviciului de Presă al Districtului Militar de Sud. Divizia de coastă a flotilei de la Marea Caspică a primit un complex de rachete „Bal-E”. Şase brigăzi din regiunea nord-caucaziană au primit tancuri de luptă T-90 şi T-72BM, maşini de infanterie BMP-3 şi transportoare blindate BTR-82A.
În dotarea militarilor au intrat şi peste 200 de complexe de comunicaţie bazate pe vehicule cu roţi şi pe şenile, de asemenea, în jur de două mii de sisteme de comunicaţii mobile, peste 230 de obuziere autopropulsate „Msta-S”, „Akaţia”, „Gvozdika”, rachete antitancuri şi aruncătoare de mine. De asemenea au intrat în dotare noi aruncătoare de flăcări reactive „Şmel”, „Priz” şi aruncătoare de flăcări silenţioase „Varna”. Aviaţia ţinuturilor Krasnodar şi Stavropol a primit 12 avioane de vânătoare Su-30M2 şi Su-27SM3, în jur de 20 de elicoptere noi „Vânătorul de noapte” şi elicoptere de transport modernizate Mi-8AMTSH.
Cresc exporturile de armament
Exporturile de armament în 2011 pe linia Rosoboronexport vor depăşi cu 1 miliard de dolari indicii de anul trecut, însumând 9,7 miliarde de dolari, a estimat miercuri directorul adjunct al monopolului Viktor Komardin. „Cifra exporturilor va fi mai mare cu aproximativ un miliard faţă de 2010”, a spus el, indicând că Rosoboronexport a încheiat anul trecut contracte în valoare de 9,5 miliarde de dolari.
„Anul acesta am semnat mai multe”, a adăugat înaltul responsabil rus, menţionând că portofoliul de comenzi al companiei se ridică în prezent la 36 miliarde de dolari. Komardin a mai spus că Rosoboronexport semnează anual în jur de 1500 de contracte privind vânzări de arme, tehnologie şi echipamente.
„Asia de Sud-Est este o piaţă foarte importantă pentru noi, deoarece reprezintă o parte semnificativă în vânzarile totale ale Rosoboronexport. Ne propunem să extindem cooperarea noastră cu ţările din această regiune”, a declarat directorul adjunct al companiei.
Ministerul rus de Externe a catalogat drept „inacceptabile” criticile Casei Albe şi ale Departamentului de Stat american în legătură cu modul în care s-au desfăşurat alegerile parlamentare din Rusia. Între timp, la Moscova şi la Snakt Petersburg, au avut loc noi proteste ale opoziţiei, forţele de ordine oprând sute de arestări. „Declaraţiile secretarului de Stat american, Hillary Clinton, şi comentariile reprezentanţilor Casei Albe sunt inacceptabile”, consideră Ministerul rus de Externe. „Diplomaţia rusă speră că partea americană se va abţine pe viitor să formuleze critici inamicale şi cere Washingtonului să renunţe la stereotipuri depăşite”, precizează comunicatul, subliniind că sistemul electoral american „nu reprezintă un exemplu de deschidere şi de dreptate”.
La Moscova începe să miroasă a “primăvară arabă”, fapt constat şi de senatorul american John McCain. Între timp, Kremlinul a dcis aducerea în capitală a forţelor speciale ale ministerului de Interne. Cunoscut pentru criticile aduse Rusiei, McCain l-a avertizat pe Vladimir Putin că Rusia ar putea avea de-a face cu propria sa „primăvara arabă”, după protestele postelectorale de pe străzile Moscovei. „Dragă Vlad, primăvara arabă se apropie foarte mult de tine”, a spus McCain pe contul său de Twitter. Senatorul a adăugat un link la un articol apărut în „Wall Street Journal”, care vorbea despre „dovezi de necontestat ale fraudelor din procesul electoral”, care ar putea afecta relaţiile Rusiei cu capitalele occidentale, în următoarele zile.
“Nu mi-e frică, nu mi-e frică de Bau-Bau” este refrenul unui cântecel pentru copiii de grădiniţă. Având în vedere declaraţiile lui Igor Smirnov, din ultima perioadă, se pare că acesta nu e departe de acest nivel. În ciuda evidenţelor, liderul transnistrean neagă că Moscova refuză să îl mai susţină la alegerile din decembrie din regiunea separatistă. A uitat probabil că şeful administraţiei de la Kremlin, Serghei Narîşkin, a declarat deschis că Rusia îl sprijină pe Anatolii Kaminski. În ceea ce îl priveşte pe fiul său, Oleg Smirnov, suspectat de procurorii ruşi de delapidarea ajutorului umanitar rusesc în valoare de 160 de milioane de ruble, liderul de la Tiraspol afirmă că acesta se va descurca. El nu a evitat să reafirme clar că Transnistria este un stat suveran cu orientări proruse şi s-a declarat convins că regiunea pe care o conduce va avea un viitor mai bun decât R. Moldova. Oleg Smirnov, fiul liderului transnistrean Igor Smirnov, şi bancherul Oleg Briziţki sunt suspectaţi de justiţia rusă de deturnare de fonduri în valoare de 160 de milioane de ruble (4 milioane de euro), bani alocaţi de Rusia Tiraspolului în calitate de ajutor umanitar. ‘În cadrul anchetei penale demarate, Oleg Smirnov şi Oleg Briziţki au fost înştiinţaţi că trebuie să se prezinte la audieri în calitate de suspecţi’, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Comitetului rus de anchetă, Vladimir Markin, transmite postul Vesti. Fiul liderului autoproclamatei republici nistrene şi-ar fi cumpărat, din banii furaţi, câteva apartamente la Moscova şi o vilă în apropiere de capitala rusă, afirmă surse apropiate anchetei, citate de televiziunea Vesti. Anchetatorii intenţionează să verifice cum respectă legislaţia fiscală o serie de întreprinderi moscovite înfiinţate de Smirnov, care are reşedinţa în capitala rusă şi cetăţenia Federaţiei Ruse. Smirnov şi Briziţki sunt suspectaţi că au deturnat şi cheltuit, între noiembrie 2008 şi noimebrie 2009, suma de 160 de milioane de ruble, acordată de Moscova pentru plata unor alocaţii suplimentare pensionarilor transnistreni şi a unor subvenţii pentru agricultori. Dacă vinovăţia celor doi suspecţi va fi dovedită, ei riscă până la zece ani de închisoare şi posibile amenzi de un milion de ruble sau echivalentul veniturilor pe o perioadă de trei ani.
Organele rusesti de urmarire penala au facut perchezitii la domiciliul lui Oleg Smirnov si la resedinta presedintelui administratiei bancii transnistrene, Oxana Ionov. Intre timp, Igor Smirnov reationeaza la presiunile Moscovei, spunand ca are obligatia de a candida, pentru ca un refuz ar echivala cu o dezertae. Potrivit procuraturii ruse, citate de dniester.ru, perchezitiile au avut loc la resedintele din Moscova ale celor doi. Asta in contextul in care Smirnov si Ionov sunt suspectati de delapidarea fondurilor rusesti destinate populatiei din stanga Nistrului. In lipsa banuitilor, procurorii au anuntat ca au ridicat meteriale importante pentru ancheta. Acestia au facut verificari la o vila, dar si la doua apartamente de lux din Moscova, care ar apartine fiului liderului de la Tirapol, dar si in apartamentul Oxanei Ionov, transmite Pro TV. Oleg, fiul mai mic al lui Igor Smirnov, este banuit alaturi de vicepresedintele bancii de la Tiraspol Oleg Brizitkii pentru delapidarea ajutorului umanitar rusesc in valoare de 160 de milioane de ruble. Procurorii sustin ca cei doi ar putea fi adusi fortat din Cipru pentru a fi anchetati. Anterior, si nora lui Igor Smirnov, sotia lui Oleg, Marina Smirnova, a fost citata de procuratura rusa pentru a depune marturii pentru crime savarsite impotriva Federatiei Ruse. Joi, s-a dovedit, că în dosar a apărut un figurant nou. Noul acuzat poate fi preşedintele administraţiei Băncii Republicane Transnistrene, Oxana Ionova. Oamenii legii au efectuat deja percheziţii la toate reşedinţele bănuiţilor: la casa din sectorul de elită Pavlovo din suburbia Moscovei, la apartamentele din capitala Rusiei din str. Academicianului Bakulev şi Ţuriupa. „Acest imobil de elită, aparţine lui Oleg Smirnov”, au menţionat reprezentanţii Comitetului de Anchetă.