de Anatol Terzi | feb. 8, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Moscova ar putea rămâne cu buzele umflate. Turcia va lansa o „nouă iniţiativă” internaţională cu privire la Siria după eşecul proiectului de rezoluţie în Consiliul de Securitate al ONU, prin vetoul opus de Rusia şi China, a anunţat premierul Recep Tayyip Erdogan.
„Vom lansa o nouă iniţiativă împreună cu statele care susţin poporul, nu regimul sirian”, a declarat Erdogan, la o reuniune cu deputaţii Partidului Justiţiei şi Dezvoltării. „Ceea ce s-a întâmplat la Naţiunile Unite în legătură cu Siria este un fiasco pentru lumea civilizată”, a estimat premierul turc, potrivit căruia vetoul tandemului China-Rusia „este un permis de a ucide în mâinile tiranului” sirian, preşedintele Bashar al-Assad.
El a subliniat că Turcia „va face uz de toate căile diplomatice pentru a atrage atenţia comunităţii internaţionale” asupra crizei siriene. Ministrul turc de externe Ahmet Davut se va deplasa miercuri în SUA, aliat al Ankarei în cadrul NATO, pentru discuţii cu omologul său american Hillary Clinton, referitoare cu precădere la dosarul sirian, a indicat diplomaţia turcă.
Apelul lui Egemen Bagis
Anterior, ministrul turc pentru afaceri europene, Egemen Bagis, a făcut apel marţi la comunitatea internaţională să se mobilizeze pentru a pune capăt ”masacrelor” în rândul civililor din Siria convingând regimul să întreprindă reforme democratice.
”Turcia face ceea ce este just” denunţând represiunea, ”deoarece sunt omorâţi nevinovaţi din toate părţile şi pentru că avem toţi responsabilitatea de a pune capăt acestui masacru”, a declarat Bagis într-o conferinţă de presă la Bruxelles, la încheierea unei întâlniri cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.
”Este timpul pentru comunitatea internaţională de a acţiona pentru a-i convinge pe liderii sirieni să întreprindă reformele necesare pentru ca toţi oamenii din Siria să poată trăi în prosperitate şi libertate”, a adăugat ministrul.
de Anatol Terzi | feb. 6, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Premierul rus Vladimir Putin a cerut luni reînnoirea mecanismelor democratice, criticând „spectacolele politice” organizate de opoziţie, care a reunit din nou zeci de mii de ruşi, sâmbătă, la Moscova.
„Avem nevoie de reînnoirea mecanismelor democraţiei noastre. Ele trebuie să ţină cont de o activitate cetăţenească din ce în ce mai importantă”, a scris el într-un articol imens publicat de cotidianul Kommersant şi intitulat „Democraţia şi calitatea statului”. Într-adevăr, „societatea noastră civilă a devenit mult mai matură, activă şi responsabilă”, a justificat el.
Vladimir Putin, candidat pentru un al treilea mandat la Kremlin la alegerile prezidenţiale din 4 martie, avertizează împotriva oricărei „democraţii fictive”. „Noi nu avem nevoie de o situaţie în care democraţia este redusă la o emblemă, în timp ce un spectacol politic şi un câştig de candidaţi sunt prezentate ca puterea poporului”, a declarat el, făcând aluzie la o aparentă manifestaţie a opoziţiei.
„Trebuie să evităm o astfel de cale fără ieşire, care este o tentativă de simplificare a politicii şi de creare a unei democraţii fictive”, a adăugat el. „Adevărata democraţie nu se creează dintr-o dată, nu copiază un model exterior”, a adăugat el, precizând că este „indispensabil ca societatea să fie pregătită să utilizeze mecanisme democratice”.
Apoximativ 120.000 de persoane s-au reunit sâmbătă la Moscova pentru a manifesta împotriva premierului Vladimir Putin. De asemenea, un miting de susţinere a puterii a avut loc la Poklonaia Gora, la o distanţă de aproximativ zece kilometri, reunind, potrivit forţelor de ordine, 140.000 de persoane. Cifrele indicate de opoziţie şi cele anunţate de poliţie diferă, în general, foarte mult la manifestaţiile împotriva lui Vladimir Putin.
de Anatol Terzi | feb. 4, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Apoximativ 120.000 de persoane s-au reunit sâmbătă la Moscova pentru a manifesta împotriva premierului Vladimir Putin, a declarat unul dintre organizatori, fostul deputat Vladimir Rîjkov.
„Piaţa este plină de lume. Suntem cel puţin 120.000 de persoane aici”, a estimat Vladimir Rîjkov, coordonator al partidului neînregistrat Parnas. Opozanţii şi-au anunţat intenţia de a organiza un nou miting anti-Putin pe 26 februarie, cu o săptămână înainte de alegerile prezidenţiale, în urma cărora este aşteptată revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, după alte două mandate deţinute în perioada 2000-2008.
Mitingul s-a încheiat cu adoptarea unei rezoluţii în care opozanţii îndeamnă populaţia să nu-l voteze pe Vladimir Putin la scrutinul din 4 martie şi cer demiterea preşedintelui comisiei electorale centrale, Vladimir Ciurov, acuzat de interferenţe cu puterea. Protestatarii au defilat sâmbătă pe strada Bolşaia Iakimanka din centrul Moscovei spre Piaţa Bolotnaia, unde marşul a fost urmat de un miting. Acţiunile de protest din Rusia s-au declanşat după legislativele din 4 decembrie, marcate, potrivit opoziţiei, de fraude masive în favoarea formaţiunii de guvernământ, Rusia Unită. Poliţia, la rândul său, a estimat că la manifestaţie au participat 35.000 de persoane.
Un miting de susţinere a puterii a avut loc la Poklonaia Gora, la o distanţă de aproximativ zece kilometri, reunind, potrivit forţelor de ordine, 140.000 de persoane. Cifrele indicate de opoziţie şi cele anunţate de poliţie diferă, în general, foarte mult la manifestaţiile împotriva lui Vladimir Putin.
de Anatol Terzi | ian. 31, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, va întreprinde începând de marţi o vizită de două zile la Moscova, la invitaţia Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii, Kirill.
Marian Lupu va participa la aniversarea a trei ani de la întronizarea Patriarhului Bisericii ortodoxe ruse, anunţă preşedinţia de la Chişinău.
Patriarhul rus a întreprins o vizită în Republica Moldova la începutul lunii octombrie 2011, când a primit cea mai înaltă distincţie a ţării – ‘Ordinul Republicii’ – de la Marian Lupu. În schimb, el l-a decorat cu o distincţie bisericească pe fostul preşedinte, liderul comuniştilor Vladimir Voronin.
Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kirill, a reiterat că o întâlnire a sa cu papa Benedict al XVI-lea nu este în prezent posibilă. ‘Pentru ca o astfel de întâlnire să aibă succes se impune să fie rezolvate – dacă nu complet, cel puţin mai energic – problemele aflate în dispută’, a subliniat patriarhul Kirill într-un interviu apărut luni în presa sârbă.
Printre problemele în dispută, Kirill a evocat ‘ocuparea bisericilor ortodoxe’ din Ucraina de către greco-catolici. Încă în urmă cu un an, media ruse scriau că o întâlnire între patriarhul Rusiei şi Suveranul Pontif, care ar putea rezolva multe din contradicţiile existente între cele două biserici, ‘este mai reală ca niciodată’. O posibilă întâlnire între patriarhul rus şi papă se întrevedea încă pe vremea defunctului patriarh rus Aleksii al II-lea. În 2007, acesta afirmase că nu are nimic împotriva unei astfel de întrevederi. Cu toate acestea, comunicarea constructivă a liderilor celor două biserici este împiedicată de unele ‘contradicţii insurmontabile’ sub forma misionarilor catolici în Rusia, a prozelitismului romano-catolic şi răspândirii uniatismului în Ucraina.
de Anatol Terzi | ian. 31, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Moscova consideră că este puţin probabil ca un document ruso-american să fie redactat până la summitul de la Chicago. Mai exact, sunt puţine şanse ca Moscova şi Washingtonul să ajungă la un acord în privinţa scutului antirachetă.
Desfăsurată la mijlocul lunii la Washington, noua rundă de consultări ruso-americane privind scutul antirachetă s-a încheiat fără rezultate. Comentând luni pentru cotidianul „Kommersant” stadiul discuţiilor, viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a confirmat absenţa progreselor şi distanţa „prea mare între poziţiile celor două puteri”.
De fapt, a precizat el, în momentul de faţă ambele părţi încearcă fără succes să înţeleagă dacă există şanse sau nu pentru apropierea acestor poziţii. În opinia sa, există foarte puţine posiblităţi ca un document ruso-american privind sistemul antirachetă să poată fi convenit până la summitul NATO de la Chicago, din luna mai, transmite RRA. Ne vom strădui, a spus el, dar este tot mai mică probabilitatea ca să se întâmple o minune şi ca ceva să se materializeze din aer.
În aceeaşi măsură scad şi şansele ca la Chicago să aibă loc şi o nouă reuniune la cel mai înalt nivel a Consiliului NATO-Rusia.
Moscova nu vede solutii
Dat fiind că Moscova consideră problema scutului crucială, absenţa unui acord în privinţa acestuia va atârna greu în balanţa deciziei privind participarea liderului rus la un astfel de summit. Moscova nu vede nici premise pentru depăşirea impasului cu ocazia summitului propriu-zis, în cadrul unor convorbiri directe între preşediţii rus şi american.
În contextul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite, sunt puţine şanse ca Washingtonul să-şi modifice poziţia extrem de dură şi inflexibilă, a spus Serghei Riabkov, astfel încât un compromis să devină posibil. Oricum, decizia privind participarea Moscovei la acest summit o va lua viitorul preşedinte al Rusiei. În Rusia, alegerile prezidenţiale vor avea loc pe 4 martie, cele mai mari şanse de a fi ales avându-le Vladimir Putin, care ar urma astfel să intre în funcţie la începutul lunii mai. Or, Vladimir Putin a luat în repetate rânduri o poziţie dură în problema antirachetă, chiar şi în această campanie dominată de problemele interne.
În aceste condiţii, dacă nu va ajunge la o înţelegere cu Statele Unite, Rusia îşi va dezvolta propriile rachete şi alte mijloace capabile să depăşească şi să neutralizeze scutul antirachetă, aşa cum este prevăzut în măsurile anunţate de preşedintele Medvedev pe 23 noiembrie. În opinia diplomatului rus însă, o soluţie negociată ar fi totuşi mai bună.
