Moscova condamna uciderea ambasadorului american din Libia si vrea colaborare antitero cu SUA

Moscova condamna uciderea ambasadorului american din Libia si vrea colaborare antitero cu SUA

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a condamnat miercuri atacul cu rachetă de la Benghazi soldat cu moartea a patru cetăţeni americani, între care a ambasadorului SUA în Libia, insistând pentru intensificarea cooperării Moscova-Washington în lupta împotriva terorismului.
„Condamnăm vehement această crimă, care demonstrează încă odată necesitatea intensificării eforturilor comune între cele două ţări şi în cadrul comunităţii internaţionale privind lupta împotriva terorismului sub toate formele sale”, a declarat şeful diplomaţiei ruse într-o telegramă adresată secretarului de stat american Hillary Clinton. Serghei Lavrov s-a declarat totodată „bulversat de moartea tragică a ambasadorului Christopher Stevens şi a colegilor acestuia” şi a transmis condoleanţe familiilor îndoliate.

Măsuri sporite de securitate

Un film considerat jignitor pentru islam a provocat o manifestaţie violentă marţi seara, la Benghazi. Explozia unei rachete care a vizat Consulatul SUA în regiune s-a soldat cu moartea ambasadorului Stevens şi a încă trei diplomaţi americani. Statele Unite au revizuit măsurile de securitate impuse în jurul misiunilor sale diplomatice, după atentatul împotriva Consulatului american la Benghazi. Acest responsabil american a adăugat că personalul secundar de la Ambasada SUA la Tripoli, toţi angajaţii consulatului de la Benghazi, persoanele rănite în urma atentatului, precum şi corpurile celor ucişi erau în curs de evacuare spre Germania.
„Am ordonat noaptea trecută tuturor posturilor noastre diplomatice din lumea întreagă să-şi revizuiască măsurile de securitate şi să ia măsurile necesare pentru a le întări la nevoie”, a declarat acest responsabil în cursul unei teleconferinţe organizate de Departamentul de Stat de la Washington. El a precizat că întreg personalul Consulatului american la Benghazi a fost mai întâi evacuat spre Tripoli în cursul nopţii de marţi spre miercuri. În capitala libiană, prezenţa diplomatică americană a fost redusă la minim, „la nivelul de urgenţă”.

SUA trimit nave şi militari în zonă

Marina americană a ordonat miercuri ca două nave să se îndrepte către coastele libiene. „Două distrugătoare se vor afla în proximitatea Libiei însă doar ca măsură preventivă”, a declarat militar american de rang înalt, precizând că aceste mişcări nu implică o operaţiune militară iminentă. „Fără să comentez mişcările specifice ale navelor, militarii americani iau în mod regulat măsuri de precauţie în anumite situaţii. Nu este doar logică în anumite circumstanţe, este de asemenea o măsură de prudenţă”, a adăugat acesta.
Anterior în cursul zilei, Statele Unite au anunţat de asemenea trimiterea unei echipe de aproximativ 50 de puşcaşi marini specializaţi în lupta antiteroristă în Libia, după atacul survenit marţi la Benghazi.

Share our work
Rusia – scandalul Pussy Riot. Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a numit-o pe Madonna “tarfa”

Rusia – scandalul Pussy Riot. Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a numit-o pe Madonna “tarfa”

„O fostă târfă care vrea să dea lecţii de morală”, asta a spus despre Madonna vicepremierul rus Dmitri Rogozin, trimis special lui Vladimir Putin pentru Transnistria.
Reacţia lui Dmitri Rogozin a venit după ce cântăreaţa americană a cerut, în timpul concertului pe care l-a susţinut la Moscova, eliberarea celor trei cântăreţe din grupul punk Pussy Riot. „Odată cu înaintarea în vârstă, orice fostă târfă vrea să dea lecţii de morală lumii întregi. În special cu ocazia turneelor sale în străinătate”, a scris Dmitri Rogozin, într-un mesaj postat pe Twitter. În timpul unei conversaţii cu un interlocutor pe Twitter, Dmitri Rogozin a adăugat următorul mesaj la adresa Madonnei: „Dă-ţi jos crucea sau măcar pune-ţi o pereche de chiloţi!”.
În timpul concertului pe care l-a susţinut marţi, la Moscova, Madonna a spus că se roagă pentru eliberarea celor trei membre ale grupului Pussy Riot, aflate în arest preventiv de peste cinci luni şi care riscă trei ani de închisoare, după ce au interpretat un cântec punk împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin.

Critici din Occident

Înteţirea bruscă a criticilor din partea SUA şi UE pe marginea procesului împotriva trupei ruse Pussy Riot ameninţă să devină unul dintre principalii factori iritanţi dintre Rusia şi Occident. Potrivit experţilor, indiferent de deznodământul pe care îl va avea, procesul împotriva Pussy Riot ar putea anula în totalitate eforturile Kremlinului de a obţine o îmbunătăţire a imaginii Rusiei peste hotare, imagine oricum puternic afectată în ultimul an.
Valul de critici la adresa autorităţilor ruse a fost lansat de apărătorii drepturilor omului: Amnesty International le-a declarat pe membrele trupei rock „deţinute ale conştiinţei”. Apoi, la campanie s-au raliat cunoscuţi artişti internaţionali: de la Red Hot Chili Peppers şi Pet Shop Boys până la Sting şi Madonna. Procesul se află deja de câteva săptămâni pe primele pagini ale celor mai reputate mass-media internaţionale: influenta revistă americană Time a anunţat că în Federaţia Rusă „justiţia de buzunar a început vânătoarea de vrăjitoare”, publicaţia britanică The Economist a calificat Biserica Ortodoxă Rusă drept „forţă a conservatorismului şi xenofobiei”, aflată într-o „simbolică îmbrăţişare” cu Kremlinul, iar The Guardian a numit evenimentele din Rusia „teatru al absurdului”.
Nu în ultimul rând, la campanie s-au raliat politicieni din SUA şi UE. Departamentul de Stat al SUA a catalogat acest caz drept „motivat politic”, iar ministrul de externe al Cehiei, Karel Schwarzenber, a declarat că le admiră pe participantele grupului rock. De asemenea, fostul ministru pentru probleme europene, actualul deputat al parlamentului britanic Denis MacShane a recunoscut că fotografiile din sala de judecată îi amintesc de „vremurile GULAG-ului”. Până şi liderul Grupului Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Hannes Swoboda, a catalogat comportamentul autorităţilor ruse drept „scandaloase”. În acelaşi timp, aproape toţi politicienii au ţinut să sublinieze că nu sprijină acţiunea Pussy Riot, însă consideră reacţia puterii de la Moscova drept „neproporţională”.

Share our work
Insulele Kurile. Pe Medvedev il lasa rece reactia Japoniei

Insulele Kurile. Pe Medvedev il lasa rece reactia Japoniei

Premierul rus Dmitri Medvedev s-a declarat „indiferent” la reacţia Japoniei cu privire la vizita sa în una din insulele Kurile de Sud, reclamate de Tokyo de la anexarea de după al Doilea Război Mondial.
„În ceea ce priveşte reacţia partenerilor noştri japonezi, aceasta mă lasă indiferent. Nu îmi pasă atât de mult, încât să-mi pierd timpul răspunzând la această chestiune”, a afirmat Dmitri Medvedev. „Ce avem de discutat cu ei? Problema prezenţei premierului rus pe teritoriul rusesc? Aceasta ar putea ajunge prea departe”, a adăugat şeful guvernului de la Moscova. Deplasarea efectuată marţi de Medvedev în Kurile a provocat imediat reacţia diplomaţiei de la Tokyo, care l-a convocat pe ambasadorul rus în Japonia pentru a-şi exprima protestul faţă de această vizită.
Rusia şi Japonia îşi dispută apartenenţa a patru insule din arhipelagul Kurile, anexate de URSS la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Această dispută teritorială împiedică de 65 de ani semnarea unui tratat de pace între cele două ţări. Medvedev s-a mai deplasat în Kurile în calitate de preşedinte în noimebrie 2010, efectuând astfel prima vizită a unui şef de stat rus de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial în acest arhipelag, situat între peninsula rusă Kamceatka, în nord, şi marea insulă japoneză Hokkaido, în sud.
Tensiunile diplomatice între Tokyo şi Moscova au escaladat brusc, după acea vizita în Kunashir, una din cele patru insule Kurile de Sud – numite Teritoriile de Nord de Japonia -, administrate de Moscova, dar revendicate de Tokyo.

Share our work
Scutul antiracheta. Makarov merge in SUA

Scutul antiracheta. Makarov merge in SUA

Şeful Statului Major rus, Nikolai Makarov, va efectua în viitorul apropiat o vizită în SUA, pentru a purta negocieri pe tema sistemului de apărare antirachetă, a anunţat joi ministrul rus al apărării, Anatoli Serdiukov.
„Vom încerca încă o dată să transmitem şi să clarificăm poziţia noastră măcar de la cele mai înalte niveluri militare”, a punctat Serdiukov, în timpul unei şedinţe a miniştrilor apărării din statele CSI, care se desfăşoară la Ekaterinburg. Ministrul rus a precizat că scopul acestei runde de negocieri este de a explica din nou Washingtonului că „Rusia nu va lăsa aceasta (desfăşurarea sistemului antirachetă în Europa) la voia întâmplării şi va lua măsuri de retorsiune”. „Cred că aceasta nu va fi nici în interesul SUA, nici al Rusiei, întrucât presupune cheltuieli suplimentare. Am putea şi fără asta”, a afirmat demnitarul rus.
Anatoli Serdiukov a adăugat că Moscova nu se aşteaptă la înregistrarea unor progrese în această probleme înainte de alegerile prezidenţiale din SUA, care vor avea loc în această toamnă. „Deocamdată, din păcate, americanii avansează strict conform planului lor”, a adăugat Serdiukov.
Decizia SUA de a amplasa un sistem de apărare antirachetă în Europa constituie punctul în care se poticnesc relaţiile dintre Moscova şi Washington. SUA refuză să semneze un acord constrângător care să garanteze că acest sistem nu va fi îndreptat împotriva forţelor de descurajare nucleară. Moscova ameninţă în schimb cu desfăşurarea de rachete Iskander în regiunea Kaliningrad, enclava rusă de la Marea Baltică.

Share our work
Moscova: Dosarul iranian, greu de negociat

Moscova: Dosarul iranian, greu de negociat

Negocierile vizând controversatul program nuclear iranian, începute luni la Moscova, au fost dificile şi au cuprins un tensionat schimb de opinii, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al şefei diplomaţiei Uniunii Europene, Catherine Ashton.
„Nu a fost uşor, dar aceasta ne-a determinat să insistăm asupra propunerilor noastre. Negocierile au fost intense, dificile, au decurs într-o atmosferă de lucru, dar discuţiile au fost sincere”, a afirmat Michael Mann, la finalul primei zile de negocieri. El a exprimat disponibilitatea Uniunii Europene de a prelungi runda de consultări de la Moscova, prevăzută să se desfăşoare luni şi marţi. „Dacă ne vor ruga să rămânem, vom rămâne. La început am mizat pe faptul că negocierile vor dura două zile, dar acum nu putem exclude că ar putea fi trei”, a spus Mann, menţionând că „negocierile decurg greu, dar ele continuă”.

Noi sancţiuni?

Pe de altă parte, el a confirmat intenţia Uniunii Europene de a introduce un embargou asupra importului de petrol iranian. Sancţiunile introduse de SUA au diminuat deja cu mult exporturile iraniene de la 2,5 milioane de barili pe zi anul trecut la 1,2-1,8 milioane în prezent, potrivit estimărilor autorităţilor americane. Embargoul UE va face şi mai multă presiune asupra Teheranului.
Delegaţia europeană a insistat, în continuare, ca Iranul să oprească îmbogăţirea uraniului la 20% şi să schimbe stocul de uraniu îmbogăţit la acest nivel cu combustibil nuclear, de care are nevoie Teheranul, transmite Agerpres. „Prioritatea noastră este ca Iranul să abordeze chestiunea procentului de 20%”, care se apropie de nivelul de îmbogăţire necesar fabricării bombei atomice (20%)”, a menţionat Mann. Marile puteri promit, în schimb, Teheranului scutirea de sancţiunile internaţionale – prevăzute de şase rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU, dintre care patru includ sancţiuni economice -, precum şi o cooperare în sfera nucleară civilă.

Iranul cataloghează negocierile ca fiind constructive şi serioase

Reprezentantul Rusiei la negocieri, ministrul adjunct rus de externe, Serghei Riabkov, a afirmat, anterior, că poziţiile Iranului şi ale puterilor internaţionale sunt dificil de reconciliat. Delegaţia iraniană a apreciat, la rândul său, negocierile de Moscova ca fiind „constructive şi serioase”, relatează presa rusă, citând o declaraţie a secretarului-adjunct al Consiliului suprem al securităţii naţionale iraniene, Ali Bagheri. „Am discutat propunerile părţilor, am discutat poziţiile noastre, au fost şi critici, şi aspecte constructive”, a apreciat acesta, subliniind „dreptul Iranului la un program nuclear paşnic”. „Insistăm asupra îmbogăţirii uraniului. Trebuie să fie o transparenţă, pe care trebuie să o aplice toate părţile, atât în domeniul nuclear, cât şi în sfera nenucleară”, a punctat oficialul de la Teheran.
În cazul în care consultările de la Moscova se vor încheia fără rezultate concrete, escaladarea conflictului este inevitabilă, estimează experţii. Teheranul va fi supus şi altor sancţiuni. Pe 28 iunie, în SUA va intra în vigoare legea care interzice companiilor străine ce cooperează cu Banca centrală iraniană să activeze pe piaţa americană. În plus, potrivit presei americane şi israeliene, SUA ar putea introduce un embargo la intrarea navelor aeriene şi maritime în Iran. Cei care vor încălca această decizie vor fi privaţi de accesul la infrastructura de transport a SUA şi a UE. O asemenea sancţiune va izola practic Iranul de lumea externă.

Share our work