Presedintele UE: Republica Moldova va semna Acordul de asociere cu UE la 27 iunie

Presedintele UE: Republica Moldova va semna Acordul de asociere cu UE la 27 iunie

Presedintele Consiliului European, Herman van Rompuy si presedintele RM, Nicolae Timofti la Chisinau

Presedintele Consiliului European, Herman van Rompuy si presedintele RM, Nicolae Timofti la Chisinau

Presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat marti la Chisinau ca Republica Moldova va semna Acordul de asociere cu Uniunea Europeana, care il va cuprinde si pe cel de liber schimb, in data de 27 iunie. Preşedintele Consiliului European i-a transmis premierului Iurie Leanca invitaţia de a semna Acordul de Asociere, inclusiv Acordul de Liber Schimb, in cadrul unui summit extraordinar UE-R.Moldova care va avea loc la 27 iunie la Bruxelles, in prezenţa liderilor din cele 28 de state membre. „Vom face acest lucru impreuna cu ceilalti sefi de state si guverne ale UE. Invit fiecare moldovean sa arunce o privire treaza si bine gandita la prevederile Acordului de Asociere. Acordul nu va va schimba identitatea, dar va oferi noi oportunitati de dezvoltare”, a declarat Herman Van Rompuy, citat de Jurnal de Chisinau.

Aceeasi declaratie a fost facuta si de liderul fractiunii parlamentare a PLDM, Valeriu Strelet. „Coalitia de la guvernare este pregatita pentru a semna Acordul de Asociere, si partea componenta – Acordul de Liber Schimb, si pentru a ratifica aceste documente. Ulterior, vom purcede la implementarea acestor documente, care contin importante capitole de politici care implica reforme, schimbari si ajustari ce ne apropie de standarde inalte de viata, prosperitate si siguranta de care se bucura europenii astazi”, a declarat acesta intr-o emisiune televizata. El a mai spus ca de la data semnarii este nevoie de circa 10 zile pentru ca documentul sa fie ratificat si de catre Parlamentul de la Chisinau. Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere in noiembrie anul trecut, la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius.

Share our work
Chisinau – Congresul diasporei. Discutii aprinse in privinta limbii vorbite in R Moldova

Chisinau – Congresul diasporei. Discutii aprinse in privinta limbii vorbite in R Moldova

Congresul al V-lea al diasporei moldoveneşti, care şi-a deschis joi lucrările la Chişinău, a fost marcat în debut de dezbateri ce ţin de identitatea, denumirea limbii şi istoria studiată în şcoli, chestiuni care au fost abordate în mod diferit, provocând deopotrivă aplauze şi proteste.
Tema a fost abordată de preşedintele unei asociaţii de moldoveni din Odesa, Anatol Fetescu. Acesta a criticat dur AIE pentru că promovează valorile culturale „ale altui stat” şi nu pe cele moldoveneşti. „Conducerea Moldovei timp de 20 de ani promovează în instituţiile de învăţământ limba şi literatura altui stat, impune Istoria Românilor în loc de Istoria Moldovei. Conducerea actuală închide ochii când prin oraşele moldoveneşti mărşăluiesc organizaţiile româneşti unioniste, înregistrate în România cu lozinci „Basarabia, pământ românesc”. Acesta a fost întrerupt de aplauzele unor participanţi la congres şi de huiduielile altora, iar organizatorii i-au atras atenţia că s-a abătut de la tema pe care trebuia să o prezinte.
Pe de altă parte, preşedintele comunităţii de moldoveni din Quebec, Ala Mândâcanu, a apreciat eforturile conducerii de la Chişinău, pentru dezvoltarea ţării, menţionând că promovarea adevărului istoric este o condiţie pentru progresul Republicii Moldova. „Dacă adevărul istoric al identităţii noastre româneşti va fi pronunţat fără frică pentru viitorul Republicii Moldova, iar limba română îşi va ocupa locul cuvenit în Constituţie şi în viaţa de fiecare zi, va fi o condiţie a progresului nostru”, a declarat ea.

Filat şi Lupu au incercat sa linisteasca spiritele

În urma acestor dispute au intervenit premierul Vlad Filat şi preşedintele parlamentului Marian Lupu, care au chemat reprezentanţii diasporei la unitate şi respect reciproc. „Noi toţi suntem cetăţeni ai Republicii Moldova şi pornind de la acest statut trebuie să contribuim, nu doar prin sfaturi şi analize de la distanţă, la fortificarea lui, promovând valori şi adevăruri istorice”, a declarat Filat.
Congresul V al Diasporei se desfăşoară la Chişinău în perioada 11-13 octombrie şi este organizat de Biroul Relaţii Interetnice în parteneriat cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), Misiunea în Moldova. Pe parcursul a trei zile, reprezentanţii a mai mult de 50 de Asociaţii ale Diasporei din 33 de ţări din întreaga lume vor avea posibilitatea să se informeze şi să-şi sporească reciproc experienţa. Participanţii la Congres vor lucra în cadrul atelierelor tematice, organizate cu participarea reprezentanţilor instituţiilor de stat de referinţă.
A doua zi a Congresului va include prezentarea programelor OIM Moldova destinate Diasporei, şi anume rezultatele Programului Pilot de Atragere a Remitenţelor în Economie „PARE 1+1”; ale Studiului „Cartografierea Diasporei Moldoveneşti în Rusia şi în 4 ţări Europene de destinaţie”; şi Prezentarea rezultatelor Campaniei de informare şi sensibilizare „Nimeni nu e singur pe pământ” pentru cetăţenii moldoveni migranţi din Italia. Congresul V al Diasporei va fi încheiat cu sesiunea plenară, în cadrul căreia se va adopta un proiect de Rezoluţie care va cuprinde concluzii şi acţiuni ulterioare, implicarea în realizarea cărora va fi asumată de către toţi participanţii la Congres

Share our work
Moscova confirma din nou santajul gazelor asupra R Moldova

Moscova confirma din nou santajul gazelor asupra R Moldova

Ministrul adjunct rus de externe, Grigori Karasin, a reconfirmat în cadrul unui interviu condiţiile Moscovei pentru a reduce preţul la gaz pentru Republica Moldova – renunţarea la documentele semnate în cadrul Tratatului Energetic European şi rezolvarea problemei datoriilor de peste patru miliarde de euro la gaz.
Republica Moldova nu poate spera la micşorarea preţului la gazul rusesc şi nici la încheierea unui acord de lungă durată în acest sens, dacă nu se va ajunge la un consens în privinţa participării Republicii Moldova la Comunitatea Energetică Europeană şi a datoriilor de peste 4 miliarde de dolari faţă de Gazprom (dintre care 3,5 miliarde aparţin Transnistriei), a declarat Karasin într-un interviu. Grigori Karasin susţine că participarea Republicii Moldova la pachetele II şi III energetic va priva Gazpromul de proprietăţile în sectorul gazier. În acelaşi timp, el a arătat că Republica Moldova nu are semnat un contract de livrare a gazului de aproape un an, iar această situaţie nu poate dura la nesfârşit.
El a criticat voalat şi faptul că Republica Moldova a aderat la Comunitatea Energetică Europeană. „În 2010, fără să se consulte cu partenerii ruşi, Republica Moldova a luat hotărârea să colaboreze cu UE pe probleme energetice. Nu înţeleg la ce se aşteptau colegii moldoveni”, a declarat Karasin.
Declaraţiile lui Grigori Karasin confirmă astfel condiţiile enunţate acum câteva săptămâni de ministrul rus al energeticii, Alexandr Novak. Premierul Vlad Filat a negat atunci că Rusia ar condiţiona reducerea preţului la gaz, ca ulterior să anunţe că va solicita Bruxellesului amânarea cu patru ani, până în 2020 a implementării Pachetului III energetic. Contractul de livrare a gazului în Republica Moldova a expirat la 31 decembrie 2011, iar părţile negociază un nou contract de mai bine de un an, fără rezultat. În prezent, Republica Moldova importă gaz la preţul de aproximativ 400 de dolari pentru o mie de metri cubi.

Share our work
DGIPI ofera consultanta de specialitate colegilor din MAI al R. Moldova

DGIPI ofera consultanta de specialitate colegilor din MAI al R. Moldova

Conducerea Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor a avut joi, la sediul instituţiei, o întâlnire cu reprezentanţii Direcţiei Investigaţii şi Securitate Internă a Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova.
Întânirea a fost organizată la iniţiativa Direcţia Investigaţii şi Securitate Internă şi vizează realizarea unei documentări şi a unui schimb de experienţă cu Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, în perspectiva înfiinţării unei structuri cu atribuţii similare în Ministerului Afacerilor Interne din Moldova. Conducerea  DGIPI a asigurat structura specializată a MAI din R Moldova de întreaga disponibilitate şi deschidere pentru continuarea bunei colaborări, precum şi de întregul sprijin pentru dezvoltarea instituţională şi implementarea de noi proiecte menite să conducă la creşterea eficienţei în îndeplinirea obiectivelor şi acţiunilor comune în domeniul siguranţei publice.
Direcţia Investigaţii şi Securitate Internă este structura specializată a Ministerului Afacerilor Interne din Moldova, având ca atribuţii principale desfăşurarea de acţiuni de prevenire şi combatere a faptelor de corupţie comise de personalul ministerului, a abaterilor disciplinare constatate, precum şi de verificare a aspectelor semnalate de către cetăţeni în petiţiile adresate conducerii.
În anul 2011, la Chişinău, a fost semnat “Planul comun de acţiuni privind cooperarea dintre Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţiei Internă din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor din România şi Direcţia Investigaţii şi Securitate Internă, Direcţia Misiuni Speciale şi Direcţia Operativă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova”. Protocul încheiat prevede dezvoltarea unui dialog activ şi promovarea unei cooperări strânse în ceea ce priveşte schimbul de informaţii privind descoperirea şi semnalarea operativă a unor fapte, intenţii şi acţiuni care pot constitui ameninţări pentru ordinea şi siguranţa publică, precum şi implementarea de proiecte de interes comun.

Share our work
Parcursul european al R Moldova este ireversibil, afirma presedintele Timofti

Parcursul european al R Moldova este ireversibil, afirma presedintele Timofti

Parcursul european al Republicii Moldova este ireversibil, a declarat miercuri, în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, preşedintele Nicolae Timofti.
El a vorbit despre progresele înregistrate în ultimii trei ani, după schimbarea guvernării, în domeniul apărării drepturilor omului şi al reformelor în justiţie şi a reiterat necesitatea retragerii trupelor militare ruse de pe teritoriul ţării. Republica Moldova avansează pe calea integrării europene, continuând negocierile pe marginea Acordului de Asociere şi prin lansarea, la începutul anului curent, a negocierilor privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, a declarat Timofti. „Suntem conştienţi că vom avea o mai bună perspectivă europeană dacă ne vom îndeplini cu succes în primul rând angajamentele asumate la etapa de aderare la Consiliul Europei”, a declarat Timofti.
În context, el a amintit că Republica Moldova este de 17 ani sub monitorizarea APCE, dar a remarcat reformele întreprinse, în special în domeniul justiţiei, asigurarea libertăţii de exprimare şi a mass-media independente. Nicolae Timofti a solicitat scoaterea ţării sale de sub procedura de monitorizare. „Vă asigur că a venit timpul pentru a fi făcut acest pas şi pentru a fi identificate argumentele şi probele care să susţină acest deziderat firesc”, a declarat el.
În ce priveşte reglementarea conflictului transnistrean, el a declarat că acesta „subminează securitatea naţională şi integritatea noastră teritorială, frânează dezvoltarea economică şi divizează societatea”. Nicolae Timofti a expus punctul de vedere al Chişinăului, care doreşte reglementarea conflictului respectând suveranitatea Republicii Moldova, iar regiunii transnistrene să-i fie acordat un statut special.
Timofti s-a pronunţat şi în favoarea transformării misiunii de pacificare din zonă în una civilă, sub mandat internaţional, şi a subliniat necesitatea retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană. „Este important să reiterăm că trupele ruse, staţionate pe teritoriul Republicii Moldova, fără consimţământul statului gazdă şi contrar prevederilor constituţionale şi angajamentelor internaţionale, ar trebui să fie în cele din urmă retrase”, a declarat el.

Share our work