de Razvan Iorga | feb. 21, 2019 | Analize, Principal
Rusia nu stă departe de implicarea în alegerile din Republica Moldova nici de această dată și își promovează activ interesele pe toate palierele. Aflată la marginea „Imperiului”, așa cum numea Uniunea Sovietică scriitorul polonez Ryszard Kapuściński, Republica Moldova nu a încetat de facto să iasă de sub influența Moscovei, chiar dacă și-a câștigat indepedența în 1991
După ce a pierdut influența în Ucraina, Moscova vrea să se asigure că nu i se va întmpla același lucru și la Chișinău. Obiectivul principal al Rusiei este să stopeze traseul european al R. Moldova pe care Chișinău merge după „Revoluția Twitter” din aprilie 2009.
Atunci forțele pro-europene au ajuns la putere și au demarat o serie de reforme menite să transforme Moldova într-o viitoare țară candidată pentru intrarea în Uniunea Europeană. Dar Rusia a mizat întotdeauna pe proiectele sale politice la Chișinău și personaje-cheie pe care să le poată folosi.
O parte din foștii comuniști s-au rebranduit în socialiști, după 2009, și au format Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Acesta a devenit totalmente obidient intereselor Moscovei. Pe acest fond, în 2016, PSRM a câștigat alegeri prezidențiale și l-a trimis în fruntea țării pe actualul președinte Igor Dodon.
Fiind o republică parlamentară, Igor Dodon nu deține puterea absolută și are nevoie și de o majoritate în Parlament care să îi susțină ideile politice. Scopul său este să folosească o viitoare majoritate parlamentară pentru a transforma Moldova într-o republică de tip prezidențial pentru ca mai apoi să poată conduce discreționar pe modelul lui Aleksandr Lukașnko în Belarus sau Vladimir Putin în Rusia.
Tocmai de aceea, Dodon încalcă des prevederile constituției care îi cer acum să fie apolitic și face fățiș campanie electorală pentru PSRM.
Dodon nu a făcut niciodată transferul de imagine către PSRM, iar Moscova îi ajută pe socialiști prin intermediul său. De când a fost instalat ca președinte, în decembrie 2016, Dodon a vizitat Rusia de câteva zeci de ori.
Peste capul Guvernului, Dodon a băgat Moldova în Uniunea Eurasiatică cu statut de observator pe data de 15 mai 2018. Nu de puține ori, atât Dodon cât și alți deputați ai PSRM au declarat că dacă vor câștiga aceste alegeri parlamentare și vor avea și majoritatea vor denunța Acordul de Asociere dintre UE și Republica Moldova, semnat în iunie 2014.
Nu în ultimul rând, Dodon militează pentru federalizarea Moldovei și permiterea accesului în Parlament a unor deputați din regiunea separatistă transnistreană de factură prorusească.
Astfel, în corpul total de votanți al țării a încă circa 500.000 de votanți (undeva la 20% din populația totală a R. Moldova) în marea lor majoritate de stânga, din regiunea transnistreană.
În ceea ce privește mass-media de limbă rusă, aceasta este încă foarte influentă la Chișinău. Zeci de ziare, reviste, radiouri, portaluri web și televiziuni rusești sunt retransmise în R. Moldova. Chiar dacă a fost anulată retransmisia buletinelor de știri sau altor programe de propagandă prin intermediul unei legi adoptate în ianuarie 2018, influența mediatică rusească nu s-a diminuat vizibil, ci a lăsat mai mult loc propagandei politice interne.
Circa 80% din instituțiile media sunt afiliate PSRM, Partidul Democrat și mai nou Partidul Ilan Shor. Toate sunt partide de stânga, iar PSRM și Partidul Ilan Shor afișează vizibil o atitudinea prorusă.
În ciuda interzicerii televiziunilor rusești, radio-urile și portalurile în limba rusă continuă propaganda pro-Kremlin, unul dintre cele mai vocal fiind Sputnik, una dintre agențiile de știri oficiale ale Federației Ruse.
Un episod recent exploatat de mass-media rusă și politicienii proruși de la Chișinău a fost cel legat de misiunea de salvare a doi piloți moldoveni, capturați de talibani în Afganistan, după ce elicopterul lor s-a prăbușit.
După o întrevedere cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasentov, Igor Dodon a ieșit și a anunțat, pe 11 februarie, că cei doi piloți au fost salvați de ruși și a blamat faptul că Guvernul nu a făcut nimic în acest sens de ani de zile.
El a încercat își aroge meritele operațiunii de salvare pe care, spune el, ar fi coordonat-o cu Moscova. La rândul său, partidul de guvernământ a replicat că Dodon ar fi acționat cinic și că folosește drama prizonierilor Moldovei pentru a-și spori cota lui și PSRM-ului.
Ulterior, diplomaților moldoveni veniți la Moscova să se intereseze de cei doi piloți nu li s-a permis să îi întâlnească pe piloți întalnească decât după câteva zile și numai pentru 10 minute. Între timp, televiziunile rusești au tirajat imagini cu cei doi fiind plasați într-un ONG condus de Igor Ceaika, fiul Procurorului General al Rusiei, Yuri Chaika.
Igor Chaika este și reprezentantul asociației de afaceri „Delovaia Rossia” pentru Republica Moldova și Transnistria, dar și un apropiat al lui Igor Dodon. Ceaika a afirmat apoi într-un interviu pentru Kommersant că autoritățile de la Chișinău au un comportament isteric pe acest subiect și a spus că cei doi piloți vor reveni la Chișinău după alegeri.
Nu în ultimul rând Rusia a intervenit din nou din campania electorală prin intermediul Bisericii. Mitropolia Moldovei este subordonată canonic de Patriarhia de la Moscova. Conform rapoartele independente de monitorizare a campaniei electorale, atât înalți prelați ai acestei bisericii, cât și preoții din parohii au fost îndemnați să voteze cu candidații partidelor proruse, ca apărători ai valorilor creștine și ai „familiei tradiționale”.
Influența Rusiei în viața politică de la Chișinău este încă una foarte puternică, în ciuda a 10 ani de eforturi pentru orientarea țării spre Uniunea Europeană, acolo unde ajung peste 70% deja din exporturile R. Moldova.
În ciuda acestor realități, nostalgiiile sovietice, imigranții plecați încă la muncă în Rusia și apartenența la spațiul cultural rusesc a multor dintre moldoveni sunt unele dintre cele mai puternice ingrediente ca Moscova să aibă încă un cuvânt greu de spus la Chișinău.
de Razvan Iorga | feb. 13, 2019 | Uncategorized @ro
Politica și religia merg mână în mână în R. Moldova, o țară de tip patriarhal în care religia încă face casă bună cu politică. Nici această campanie electorală pentru alegerile parlamentare, ce vor avea loc pe 24 februarie, nu face excepție de la această cutumă.
La fel ca în anii precedenți, înalții ierarhi se afișează cu politicienii la toate evenimente importante, dar mai ales participă activ în campaniile electorale de partea anumitor candidați. Influența lor se exercită fie la vedere, prin declarații de susținere și transfer de imagine către anumiți politicieni, fie la nivel parohial, acolo unde preoții locali le spun oamenilor cu cine anume să voteze.
În R. Moldova, 97% la sută dintre cetățeni se declară creștini-ortodocși, iar Biserica se află pe primul loc în topul încrederii acestora. Tocmai din aceste considerente există o relație strânsă între politicieni și clerici. Dacă primii primesc girul înalților prelați și merg în campanie cu sloganuri religioase și teme bazate pe religie, cei din urmă se aleg cu beneficii materiale și influențarea anumitor decizii la nivel înalt.
Cele mai importante biserici din R. Moldova sunt subordonate canonic unor entități din afara țării. Dacă în cazul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove este vorba de supunere religoasă față de Patriarhia Moscovei, în cazul Mitropoliei Basarabiei subordonarea canonică se face față de Patriarhia de la București.
Comparativ, Mitropolia Moldovei deține o putere mult mai mare prin numărul de biserici și mănăstiri, dar și din punct de vedere al numărului mult mai mare de enoriași. Raportul este undeva de circa 8 la 1.
Ceea ce este însă mai interesant este că Mitropolia Moldoveni nu și-a schimbat niciodată reflexele de pe vremea Uniunii Sovietice și continuă să se implice activ numai de partea candidaților din zona de stânga. Ca particularitate, de partea forțelor politice proruse sau care au o orientare politică de moment ce convine Moscovei.
Dacă în trecut au fost comuniștii, în ultima decadă cei mai susținuți au fost socialiștii conduși de facto de președintele prorus Igor Dodon. Acesta continuă să fie principalul vector de imagine al Socialiștilor care nu au alte figuri importante și merg în continuare cu locomativa imagologică reprezentată de Dodon, liderul de facto al formațiunii.
Totuși, pe acest palier a intrat și fostul partid proeuropean – Partidul Democrat – condus de Vlad Plahotniuc. În prezent, acesta din urmă a schimbat orientarea ideologică și a declarat că formațiunea sa va duce o politică de tip naționalism denumită pro-Moldova.
Astfel de abordări sunt în concordanță cu linia Mitropoliei Moldovei care la rândul său promovează valorile spirituale ale lumii slave și un naționalism local denumit „moldovenism”. Acest curent se vrea unul negaționist. Mai exact, al negării moștenirii culturale și lingivistice a moldovenilor față de români, cu toate că populațiile celor două state împărtășesc aceeași limbă și au aceleași obiceiuri și tradiții.
De Biserica este apropiat și partidul prorus Ilan Shor, al cărui lider este tocmai creierul în afacerea denumită „furtul miliardului”, care a păgubit sistemul bancar moldovenesc cu un miliard de dolari între 2011-2014.
Biserica și familia sunt unele dintre cele mai importante teme promovate de socialiștii proruși, creditați în sondaje cu circa 36% din opțiunile de vot ale moldovenilor. În septembrie 2018, președintele Igor Dodon a adus la Chișinău Congresul Mondial al Familiilor, un eveniment ultraconservator ce a implicat foarte intens înalți prelați din Patriarhia Moscovei, Mitropolia Moldovei și secte ultraconservatoare occidentale.
Patriarhul rus Kirill îl binecuvântează politic pe Igor Dodon
La eveniment ar fi trebuit să participe chiar și Patriarhul rus Kiril, însă situația creată de dorința de autocefalie a Patriarhiei de Kiev i-a anulat acestuia planurile de călătorie în Moldova.
Cu toate acestea, Igor Dodon insistă ca Patriarhul Kiril să facă o vizită la Chișinău luna aceasta pentru a ridica cota de popularitate pentru partidul său – PSRM.
La fel ca și în Rusia, troika puterii la Chișinău este alcătuită din Președinte, Guvern și Biserică. Astfel, de fiecare dată când ajunge la Moscova, Dodon are întrevederi cu reprezentanți ai acestor instituții. Ultima de acest fel a avut loc la 1 Februarie 2019, cu ocazia a 10 ani de la întronizarea lui Kiril ca lider al Bisericii Ruse.
Dodon i-a mulțumit atunci lui Kiril pentru „grija Rusiei față de Mitropolia Moldovei” și l-a asigurat pe acesta că nu va permite „implantarea în Moldova a ideologiei antifamilie”.
Rolul important jucat de biserică în economia ultimelor scrutine din R. Moldova este incontestabil. Cel mai elocvent caz a fost cel al influentului episcop de Bălți, Marchel, care a ieșit public și a îndemnat enoriașii să nu voteze cu contracandidata lui Dodon la alegerile prezidențiale din noimebrie 2016, proeuropeana Maia Sandu.
Marchel a numit-o atunci pe Maia Sandu drept „stearpă” și o persoană care nu trăiește în canoanele bisericii, motiv pentru care voturile ar trebui să meargă către Igor Dodon. Imediat după ce a câștigat alegerile, Dodon a început sponsorizarea din fondurile Administrației Prezidențiale a clădirii Episcopiei de la Bălți, condusă de Marchel.
Marchel a mai fost implicat în noiembrie 2014, în pragul ultimelor alegeri parlamentare și într-o serie de întâlnire conspirative cu mai mulți lideri separatiști din R. Moldova, autoritățile vorbind atunci de o serie de planuri pentru prealuarea puterii de către acest grup prin acțiuni de lovitură de stat.
În aceste condiții, Biserica este un factor decisiv de balans în opțiunea electoratului din punct de vedere al orientării geopolitice a țării. Și în acest scrutin, prelații subordondați canonic Moscovei vor încerca să încline balanța în favoarea forțelor de stânga, cu precădere cele de natură prorusă.
Lupta va fi din nou inegală. Forțele politice proruse vor arunca în joc din nou „triada nucleară”: Biserica, propagandă prin gurile de tun mediatice și situații cu pontențial emoțional puternic de ultim moment.
Corespondența de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | apr. 14, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE
Ucraina reneagă CSI
Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a propus Guvernului de la Kiev să pregătească documentația necesară privind încetarea oficială a participării Ucrainei la organele statutare ale Comunității Statelor Independente (CSI), transmite UNIAN, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Poroșenko și-a exprimat poziția în timpul discursului său la deschiderea celui de-al 11-lea Forum de Securitate al Kievului. „Având în vedere faptul că Ucraina nu a fost niciodată membru al CSI și refuzul acestei structuri să condamne agresiunea rusă, aș ruga să lucrăm cu guvernul să pregătească propuneri pentru o încetarea oficiala a participării noastră în organele statutare ale CSI, precum și închiderea definitivă a reprezentanței ucrainene în organizația de la Minsk”, a spus Poroșenko.
Demers politic
În același timp, președintele Ucrainei a menționat că întregul cadru juridic încheiat de Ucraina în cadrul CSI ar trebui inventariat în scopul verificării dacă se respectă interesele naționale ale statului. „Folosesc această ocazie pentru a-i îndemna pe partenerii noștri străini să revizuiască obligațiile contractuale cu privire la Rusia, în primul rând pentru zonele sensibile ale cooperare”, a adăugat Poroșenko.
CSI a fost fondata în decembrie 1991 de Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan. În decembrie 1993 s-a alăturat și Georgia, în circumstanțe controversate, în urma unui război civil în care trupele rusești au intervenit de partea guvernului condus de Eduard Șevardnadze (fost ministru de externe al URSS). În urma evenimentelor din august 2008, când trupele rusești au intervenit din nou în Georgia, pentru susținerea regimurilor separatiste sud-osetine și abhaze, parlamentul georgian a votat în unanimitate retragerea Georgiei din CSI, pe data de 14 august 2008.
Ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia, Ucraina s-a retras din CSI în 2014.
În 1997, Georgia, Ucraina, Azerbaidjan și Republica Moldova au fondat GUAM, ca o organizație care încearcă să împiedice influența rusească în fostele republici sovietice.
GUAM, relansat pe axa Chișinău-Kiev
GUAM pe val
Republica Moldova, în calitatea sa de preşedinte în exerciţiu al Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică (GUAM) în anul 2018, va organiza în luna iunie o reuniune a prim-miniştrilor statelor GUAM, precum şi un forum de afaceri, care va întruni reprezentanţi ai businessului mic şi mijlociu.
Surse din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene au relatat anterior pentru Infotag, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că despre aceasta s-a discutat la întrevederea la Chişinău a ministrului Tudor Ulianovschi cu secretarul general al GUAM, Altai Efendiev.
«Moldova, în calitatea sa de preşedinte în exerciţiu al GUAM, abordează acest for drept o platformă pentru intensificarea şi amplificarea colaborării în cadrul organizaţiei», a spus ministrul, vorbind despre priorităţile RM în acest context.
Tudor Ulianovschi şi Altai Efendiev au avut un schimb de opinii privind formatul de colaborare GUAM +, care include diverse proiecte de colaborare între GUAM şi partenerii tradiţionali, în special, SUA şi Japonia, dar şi perspectivele dezvoltării unor relaţii cu membrii Grupului Vişegrad.
Agendă ambițioasă
În opinia ministrului de Externe de la Chișinău, scopul principal al acestui segment de activitate al GUAM este elaborarea şi implementarea proiectelor concrete în diverse domenii. Potrivit comunicatului, secretarul general al GUAM a spus că agenda propusă de preşedinţia în exerciţiu a RM este una «ambiţioasă, cu spirit practic în activitatea organizaţiei, care urmează să se soldeze atât cu rezultate palpabile pentru cetăţenii statelor-membre, cât şi să aprofundeze colaborarea statelor-membre al GUAM în cadrul organizaţiilor internaţionale şi regionale».
Republica Moldova deţine preşedinţia rotativă în GUAM începând cu 1 ianuarie 2018, iar vizita Secretarului General al organizaţiei are drept scop examinarea în comun cu autorităţile ţării noastre a diverselor aspecte ce ţin de exercitarea preşedinţiei şi de activitatea organizaţiei.
Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică este o iniţiativă regională formată din patru state: Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Moldova. Aceasta a fost constituită la 23 mai 2006 la summit-ul GUAM de la Kiev, când şefii statelor au semnat Statutul Organizaţiei. Printre obiectivele sale principale se numără stabilirea valorilor democratice; asigurarea statului de drept şi respectarea drepturilor omului; asigurarea dezvoltării durabile; consolidarea securităţii şi a stabilităţii internaţionale şi regionale; aprofundarea integrării europene pentru a crea un spaţiu comun de securitate, precum şi extinderea cooperării economice şi umanitare. (M.B.)
de Razvan Iorga | feb. 13, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Republica Moldova va rămâne în continuare victima jocurilor făcute de Rusia prin șantajul energetic regional pe care îl face pentru atingerea obiectivelor de ordin politic. Gigantul energetic rus Gazprom a refuzat Republicii Moldova propunerea de restructurare a datoriei istorice la gaz de 6,5 miliarde de dolari, ce ar fi presupus mutarea celei mai mari parți a ei pe seama autorităților separatiste de la Tiraspol, cele care de facto au consumat și nu au plătit gazul rusesc, relatează cotidianul rus Kommersant. Astfel, Gazprom care este și acționat majoritar la MoldovaGaz va continua să livreze gaz Tiraspolului, iar datoria să fie trecută în dreptul autorităților constituționale de la Chișinău.
Ceerea de restructurare a datoriilor a fost făcută în urmă cu câteva zile de către premierul R. Moldova, Pavel Filip. Conform propunerilor sale, Republica Moldova ar fi gata să achite o parte din datoria sa prin intermediul unor active ce ar fi transmise MoldovaGaz, iar datoria transnistrenilor ar urma să fie transferată întâi pe seama întreprinderii Tiraspoltransgaz, iar apoi pe seama administrației de la Tiraspol.
Anterior, președintele Igor Dodon a făcut o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, și cu șeful Gazprom, Aleksei Miller. Dodon a susținut ca datoriile regiunii transnistrene la gaz să fie asumate de Republica Moldova. „Avem anumite idei cum să ieșim din această situație. Datoria din dreapta Nistrului este de circa 500 de milioane de dolari, iar din stânga Nistrului de circa șase miliarde de dolari. Trebuie să înțelegem că toată această datorie — de peste 6,5 miliarde de dolari — este datoria totală a Moldovei”, a declarat Igor Dodon la Moscova.
Șantaj energetic
Potrivit experților, Rusia nu se așteptă la recuperarea banilor, motiv pentru care dorește să mențină o pârghie de influență asupra Chișinăului, scrie Kommersant. Din datoria de circa 6,5 miliarde, o parte de 5,8 miliarde revine Tiraspolului, unde gazele sunt livrate practic gratuit, de la sfârșitul anului 1992. Cu toate acestea, din punct de vedere juridic, datoria este înregistrată pe numele societății ruso-moldovenești MoldovaGaz, care livrează gaze și pe malul stâng, și pe cel drept al Nistrului, notează Kommersant. La MoldovaGaz, Gazprom deține 51% din pachetul majoritar de acțiuni.
Tiraspolul a primit asigurări din partea Rusiei
Imediat după întâlnirea de săptămâna trecută dintre președintele Consiliului de Administrație al Gazprom, Valeri Golubev și premierul moldovean Pavel Filip, oficialul rus a avut o întâlnire și cu liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Golubev a declarat vinerea trecută că Gazprom nu va modifica schema livrărilor de gaze în Transnistria, prin urmare nici pe cea de calcul a datoriei. MoldovaGaz și Tiraspoltransgaz asigură tranzitul a 18,5 miliarde de metri cubi de gaze din Rusia în Balcani. În Republica Moldova sunt livrate 3 miliarde de metri cubi, iar la sfârșitul lui 2016 Gazprom și MoldovaGaz au prelungit contractul de tranzit și livrare a gazelor până la sfârșitul lui 2019, a precizat el.
Potrivit lui Veaceslav Mișcenko, de la Argus Media, din punct de vedere economic problema acestei datorii nu are soluție, deoarece economia regiunii transnistrene este prea mică pentru a putea asigura recuperarea acesteia, așadar rezolvarea se află în plan politic.
Datoria imensă chiar și din perspectiva Gazprom poate fi folosită de Rusia pentru a reîntoarce în sfera sa de influență Republica Moldova, care în ultima vreme, pe fundalul evenimentelor din Ucraina, s-a reorientat pe calea integrării europene. În opinia expertului, Gazprom va încerca să recupereze o parte din bani, însă în final va trebui să renunțe la cea mai mare parte. Totodată, potrivit lui Veaceslav Mișcenko, modalitățile de soluționare a acestei probleme alese de Moscova vor depinde de politica autorităților moldovene.
Planurile regionale ale României
Pe de altă parte, România are planuri de a-și mări infrastructura energetică regională. Romgaz ar putea construi un nou depozit de înmagazinare a gazelor, care are ca obiectiv şi susţinerea exporturilor către Republica Moldova şi Ucraina prin conductele deja existente, producţia de gaze a României având şanse de a depăşi cererea internă după 2020, an în care se estimează începerea producţiei din Marea Neagră. Depozitul ar urma să fie dezvoltat în zona Fălticeniului şi va creşte capacitatea totală de înmagazinare subterană a Romgaz cu circa 7%, scrie Ziarul Financiar.
„Proiectul Depozit subteran nou de înmagazinare gaze naturale Moldova, cu o capacitate de 200 milioane de metri cubi/ciclu (cu posibilitatea de dezvoltare ulterioară), are dublu scop“, spun reprezentanţii Romgaz, cel mai mare producător local de gaze naturale.
„La nivel local, ţinând cont de declinul natural de producţie din câmpurile de gaze din zona Moldovei, concesionate de către Romgaz şi de lipsa în această zonă a unei capacităţi de înmagazinare de gaze, precum şi de caracterul şi structura consumului de gaze naturale din România şi din regiune, se impune, pe termen lung, necesitatea dezvoltării de noi capacităţi de înmagazinare, pentru asigurarea nivelurilor de consum, în special în sezonul rece”, potrivit sursei menționate.
de Razvan Iorga | ian. 18, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Declarațiile provocatoare pe care Dodon le-a făcut la Moscova împotriva UE, a României și chiar și a Republicii Moldova prin promovarea de proiecte nesusținute de nimeni precum federalizarea prin conferirea de atribuții sporite regimului separatist de la Tiraspol au atras critici numeroase. Purtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan, a transmis miercuri un mesaj dur față de atitudinea lui Dodon în fața președintelui rus Vladimir Putin, căruia dorește să îi intre în grații. „Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, încearcă să stea în două luntri, și cu banii gratuiți primiți de la Uniunea Europeană (UE), și vasal al Rusiei. Declarațiile despre Acordul de asociere UE – Moldova și Uniunea Eurasiatică făcute de președintele Dodon ieri, la Moscova, sunt periculoase și nu sunt deloc bine primite la Bruxelles. De la semnarea Acordului de asociere, Uniunea Europeană a alocat Republicii Moldova 746 de milioane de euro până în 2020, la care se adaugă alte 100 de milioane de euro alocate chiar săptămâna trecută. Ieri, președintele Igor Dodon ne-a spus că susține denunțarea acestui acord după alegerile de anul viitor. Ce ar trebui să înțeleagă Europa din aceste declarații? Că președintele Dodon spune că Moldova nu are nevoie de acești bani și că vrea să blocheze cheltuirea lor pentru bunăstarea cetățenilor moldoveni?”, se întreabă retoric europarlamentarul.
Faliment garantat
El a mai spus că fără aceștia bani, Republica Moldova nu s-ar putea dezvolta și s-ar continua pauperizarea populației. „Dacă dorește acest lucru, să meargă în fața oamenilor și să le spună că Republica Moldova și cetățenii ei nu au nevoie de ajutor financiar de la Uniunea Europeană, s-o spună clar. Eu nu voi intra în jocul președintelui Dodon și voi rămâne același susținător al cetățenilor Republicii Moldova și al ajutorului financiar și politic pe care Uniunea Europeană îl acordă Republicii Moldova. Eu știu cât de mare nevoie este de acești bani pentru că cetățeanul moldovean de rând trăiește greu, iar, fără acești bani, dezvoltarea economiei și crearea de locuri de muncă nu vor fi posibile”, a mai declarat Mureșan. Declarații oficialului european vin în contextul în care președintele Igor Dodon a declarat că este posibilă, atunci când socialiștii vor veni la putere, o denunțare a acordurile UE-Republica Moldova pe motiv că acestea nu au adus beneficii Republicii Moldova. Exporturile R. Moldova sunt în prezent orientate în proporție de 2/3 înspre UE, în timp ce Rusia ține în continuare produsele alimentare moldovenești sub embargo pe motive politice.
Populism pe pâine
În plan intern, premierul R. Moldova Pavel Filip a reacționat miercuri, într-o declarație pentru agenția Associated Press, preluată de The New York Times, afirmând că executivul său „nu va accepta nicio intervenție” din partea lui Dodon într-o chestiune care nu intră în sfera atribuțiilor șefului statului. Constituția Republicii Moldova nu permite președintelui „să anunțe sau să ia astfel de decizii”, a explicat Filip, conform declarației de presă. El a calificat afirmațiile lui Dodon ca fiind „retorică politică pură”. „Dimpotrivă, vom accelera punerea în aplicare a angajamentelor asumate. Acordul de Asociere (cu UE) face parte din programul nostru de guvernare, este unul dintre pilonii strategici ai țării… și vom face reforme și vom spori bunăstarea cetățenilor”, a insistat Filip, care a denunțat și declarațiile lui Dodon potrivit cărora președintele prorus al R.Moldova este dispus să obțină pentru țara sa statut de observator în Uniunea Vamală Euroasiatică, dominată de Rusia, relatează Agerpres. Filip, care a precizat că măsurile de îmbunătățire a relațiilor cu Moscova ar trebui să rămână „la un nivel bilateral”, a atras atenția că președintele nu are autoritatea de a se pronunța pe această temă.
Guvernul va continua reformele înspre UE
Partidul Democrat din Moldova (PDM) „a precizat ferm, prin intermediul unui comunicat că R. Moldova va continua să se apropie de Uniunea Europeană și susține că relația Moldova-UE trebuie să rămână axa fundamentală” a politicii externe a țării. „Partidul Democrat din Moldova este categoric împotriva poziției exprimate de președintele Igor Dodon privind anularea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Vom neutraliza politic orice încercare de a anula acest Acord”, se menționează în comunicatul PDM, care apreciază totodată că relația bilaterală cu Rusia „este foarte importantă” pentru Republica Moldova. „În ceea ce privește declarațiile făcute de președintele Moldovei la Moscova, PDM consideră că nimeni nu ar trebui să expună viziuni personale de politică externă în cadrul unor vizite oficiale în străinătate. Politica externă a Republicii Moldova se stabilește la Chișinău și se aplică în mod uniform peste hotare”, se mai menționează în comunicatul PDM.
PDM consideră totodată că inițiativa președintelui Igor Dodon privind semnarea unui memorandum cu Uniunea Eurasiatică este lipsită de putere juridică, deoarece nu există mecanisme reale pentru realizarea unui asemenea proiect de politică externă și nu există nici susținere socială sau politică în Republica Moldova. PDM anunță că „va utiliza toate pârghiile pentru a respinge un astfel de demers”, despre care consideră că „va rămâne la nivel de intenție politică”.
Sărăcia și corupția, uitate de Dodon la Moscova
Promisiunea făcută Kremlinului de președintele Republicii Moldova este o dovadă clară de trădare a interesului oamenilor acestei țări, a scris pe pagina sa de Facebook, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu. Maia Sandu spune că, la numeroasele întâlniri pe care le-a avut, nu a cunoscut niciun cetățean care să ceară anularea Acordului de Asociere cu UE. „Oamenii sunt îngrijorați de sărăcie, de corupție, de lipsa locurilor de muncă bine plătite, de pensiile mici”, și tocmai la rezolvarea acestora ar trebui să lucreze președintele țării. Potrivit Maiei Sandu, Acordul de Asociere are deja numeroase efecte pozitive. Pe de altă parte, corupția, sărăcia, migrația au fost aici cu mult înainte de obținerea Acordului de Asociere, afirmă Maia Sandu.
Fără capitulare în fața intereselor rusești
Și liberalii au criticat declarații lui Dodon privind posibila federalizare și direcția politică propusă de președintele R. Moldova la Moscova. Vicepreședintele Partidului Liberal (PL), Valeriu Munteanu, susține că prin declarațiile făcute la Moscova, Igor Dodon a făcut un pas spre „capitulare în federalizarea Republicii Moldova”. „(…) Igor Dodon, fâstâcit în fața țarului Rusiei, după ce a spus ‘conflictul transnistrean’ a corectat imediat în ‘întrebarea transnistreană’, folosind astfel, în premieră, o formulă nouă, mai mult decât neutră, incoloră, inodoră și insipidă, o formulă convenabilă doar Federației Ruse, formulă care riscăm să fie cheia capitulării în federalizare a Republicii Moldova (…), stăvilar în calea integrării europene a statului nostru și barieră sigură în calea unirii noastre cu România. Nu, tovarășe-domn președinte, n-o să vă meargă”, a scris Munteanu pe pagina sa de Facebook.
Reacții de la București
Mai mulți oameni politici, dar și instituții de la București au reacționat acid la declarațiile lui Dodon de la Moscova, după ce Dodon a plusat în momentul când Putin i-a oferit o harta a Moldovei de pe ambele maluri ale Prutului. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a luat notă de declaraţiile preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, lansate cu prilejul vizitei la Moscova, pe care le consideră inadecvate şi care nu corespund realităţilor politice şi relaţiilor speciale dintre România şi Republica Moldova. „Continuarea procesului de modernizare şi reformă, precum şi împlinirea aspiraţiilor tuturor cetăţenilor Republicii Moldova necesită acţiuni şi atitudini responsabile”, mai apreciază MAE.
„Consolidarea durabilă a relaţiilor cu Republica Moldova şi susţinerea fermă a efortului de apropiere de UE în conformitate cu Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană constituie pe mai departe o prioritate de prim rang a politicii externe a României”, mai subliniază Ministerul român de Externe. Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, i-a dăruit preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, cu ocazia primei vizite a acestuia la Moscova, o hartă a Moldovei „istorice”, cea de după Pacea de la Bucureşti din 1812, pe care Dodon a prezentat-o presei ruse într-o conferinţă de presă susţinută marţi după întrevederea cu liderul de la Kremlin. Dodon le-a spus jurnaliştilor ruşi că „jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc”. Harta Moldovei istorice etalată de Dodon a fost întocmită în secolul al XVIII-lea de către cartograful italian Bartolomeo Borghi, după războiul ruso-turc din 1806-1812. În cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul agenţiei de presă TASS, Dodon şi-a exprimat regretul că, în 1812, Imperiul Rus nu a anexat întreg teritoriul Moldovei, ci s-a oprit la Prut. ‘Dacă Imperiul Rus nu s-ar fi oprit la Prut, am fi avut acum o Moldovă întregită’, a spus el.
