● Nistrul este foarte poluat și prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor; conține droguri, pesticide, preparate farmaceutice și substanțe chimice.
● Autoritățile ucrainene și cele moldovenești nu efectuează constant controale privind calitatea apei râului.
● Stația de Epurare a SA Apă-Canal Chișinău este cel mai mare focar de poluare a Nistrului pe teritoriul Republicii Moldova.
● Corupția și managementul defectuos afectează semnificativ calitatea apei râului în ambele țări.
Un pensionar de 67 de ani, Vasili, stă deja de trei ore pe o insulă mică, în mijlocul râului Nistru, lângă Moghiliov–Podolsk, Ucraina. În stânga sa, este malul ucrainean, iar în dreapta – teritoriul Moldovei.
Bazinul Nistrului acoperă peste 70.000 de kilometri pătrați, cu opt milioane de oameni, fiind principala sursă de apă potabilă pentru R. Moldova. Moldova face parte din categoria țărilor cu insuficiență de apă potabilă și cu risc sporit la impactul schimbărilor climatice.
Pescuitul în Nistru, lângă orașul Moghiliov-Podolsk, Ucraina
„Merge pescuitul?” „Da… ar putea fi și mai bine”, uitându-se amărât la plasa metalică, scufundată în apă. Mă uit în plasa lui și văd câțiva pești cu lungimea de cât o palmă. „Pe an ce trece se prinde tot mai puțin pește. Am impresia că cineva, în amonte, fură tot peștele.”
Locuitorii orașului Moghiliov-Podolsk sunt convinși de faptul că apa râului este curată, deoarece, spun ei, nu mai au întreprinderi industriale. Aproape toate uzinele au fost închise acum 20–30 de ani. Despre existența lor amintesc doar țevile ruginite, care ies pe malul râului și intră în apă.
De partea cealaltă a Nistrului, la Otaci, în Moldova, Vasili Traghira, primar de Otaci, spune că stația de epurare a orașului, construită în 2015, funcționează „super-puper”!
„Am mai făcut un proiect pentru mahalaua Uzinei de produse din beton armat. Avem nevoie de un canal colector acolo, deoarece curge totul în Nistru, deșeurile noastre sunt casnice, nu avem întreprinderi”, precizează primarul moldovean, la fel ca localnicii din Moghiliov-Podolsk.
Principala sursă de poluare, pe malul moldovenesc, după spusele alesului local, ar fi o întreprindere o situată în amonte, „Tezeu-Lux”, specializată în dobândirea nisipului de cuarț și fabricarea de materiale pentru pavaj.
„Tezeu-Lux își spală nisipul în Nistru. Din această cauză se înnămolește râul și dispare peștele. Are branhiile bâcsite cu nisip. E o catastrofă! Tot malul moldovenesc este alb din cauza acestei întreprinderi”, a adăugat primarul de Otaci.
Registrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului din Moldova privind stațiile de epurare arată că SA „Tezeu-Lux” este singurul obiectiv de pe malul moldovenesc al Nistrului care ar avea o stație de epurare ce funcționează „eficient”.
„95% din apele reziduale sunt curățate. Cele șase lacuri de decantare sunt pline cu pești și raci”, spune directorul general al întreprinderii, Pavel Marcenko. Omul de afaceri respinge acuzațiile primarului Traghira precum că întreprinderea ar provoca pierderi ecologice. „Noi aruncăm doar bentonină, un curățător natural. Dacă ar muri peștele, ar muri totul!”, spune inginerul-șef al întreprinderii.
Legendă: Întreprinderea „Tezeu-Lux” din Otaci își deversează apele reziduale – direct și constant – în Nistru.
În cadrul vizitei la această întreprindere am observat că penultimul bazin are o țeavă prin care apele reziduale sunt deversate – direct și constant – în Nistru.
Șeful Laboratorului Agenției de mediu de la Chișinău, Petru Prodan, ne-a declarat că Nistrul, la Otaci, este adânc, „vreo opt metri”, și că „râul are procesul său de epurare”. „Din ce știm noi, deversări nu au fost. Dacă este încălcarea asta, trebuie semnalată de cineva”, a spus Dumitru Osipov, şef al Secţiei sinteze informaţionale a Inspectoratului pentru protecția mediului din Moldova.
Dar lucrurile nu stau chiar atât de bine în viziunea experților independenți internaționali. În cadrul unui proiect moldo-ucrainean, angajații Institutului mediului ambiant din Slovacia au colectat, în vara anului 2019, 13 probe pentru a analiza conținutul de pesticide și chimicale industriale în apa Nistrului. În patru din aceste probe, experții au constatat depășirea normelor admise de 8–12 ori. Unul dintre cele mai poluate locuri este zona orașului Moghiliov-Podolsk.
Conform rezultatelor studiului despre calitatea apei în Nistru efectuat de Institutul mediului ambiant din Slovacia, în vara anului 2019, 41% din poluanți sunt pesticidele, 38% – preparatele farmaceutice, 4% – substanțele narcotice, 4% – stimulatori, 3% – îndulcitori și 10% – deșeurile chimice.
Primarul orașului Moghiliov-Podolsk, Petro Brovko, citește grăbit rezultatele studiului și protestează iritat: „Asta nu e serios!”. Iar când reporterul îi citește textul despre situația apei în Nistru la Moghiliov-Podolsk, adaugă inflexibil: „Prostii!”.
„Autorii acestui screening sunt niște afaceriști! Lucrează pentru cei care îi plătesc! Iată, am un certificat oficial, la noi, apa este absolut curată! Staţia Sanitaro-Epidemiologică funcționează. De unde ar putea să avem noi poluare?! Nu avem niciun fel de producere!”.
BOMBĂ ECOLOGICĂ CU CEAS: SUTE DE MILIOANE DE TONE DE SOL NOCIV
În 2019, auditorul în domeniul ecologiei și consultantă a OSCE, Irina Nikolaeva, a studiat starea a 25 de poligoane pentru deșeurile toxice în bazinul Nistrului. Pe aceste teritorii se păstrează acum 165 de milioane de tone de deșeuri industriale radioactive și toxice.
În timpul verificării, experta a observat că în multe cazuri substanțele periculoase împreună cu apa pătrund prin crăpăturile digurilor de protecție, de unde ajung în Nistru. Experta face apel să fie înlăturate problemele unor asemenea întreprinderi, precum „Neftehimik Prikarpatia”, „Oriana-EKО”, „Sera”, „Stebnițkoe GHP” „Polimineral”, „Rozdolskoe GHP”, „Sera”. Indiferența autorităților față de calitatea apei din Nistru este ilustrată prin cazul scandalos de evacuare a solului contaminat de pe poligonul din apropierea orașului Kaluș, regiunea Ivano-Frankovsk, Ucraina.
La începutul lui 2014, Inspecția Ecologică de Stat a Ucrainei a raportat că, în 2010–2013, de pe poligonul din Kaluș și cariera Dombrovsk au fost colectate și transportate circa 33,5 mii de tone de pământ cu 35% conținut de Hexaclorobenzen, o substanță toxică foarte periculoasă.
În decurs de trei ani, pentru ecologizarea acestui teritoriu au fost cheltuiți din bugetul de stat 992 milioane de grivne [37,9 milioane de euro]. Însă nici inspecția financiară a Ucrainei și nici Interpol nu au reușit să găsească confirmare faptului că circa 97% din această sumă – 962 de milioane de grivne – au fost cheltuite de firma israeliană SI Group Consort pentru transportarea acestor deșeuri în Polonia și Marea Britanie.
Deși compania care a efectuat lucrările trebuia să lase un teritoriu ecologizat, acum poligonul arată ca o scenă din filmele de groază, lacuri acide și butoaie aruncate sub cerul liber, în care erau păstrate chimicalele toxice.
Cu toate astea, pe localnici nu îi dezgustă să strângă ciuperci în pădurea din apropiere, fiind convinși că pericolul a fost înlăturat. Laboratorul pentru calitatea și securitatea produselor din Kiev a analizat probe din solul poligonului și a constatat că în una dintre mostre conținutul de Hexaclorobenzen a depășit cu 1.856 de ori normele admise, iar în cealaltă – de 3.200.
Acum această otravă riscă să ajungă în apele freatice ale râului Limnița, un afluent al Nistrului. Deși angajații Inspectoratului pentru protecția mediului din Moldova spun că urmăresc permanent ca nu cumva să se producă scurgeri la Kaluș, Tatiana Șarapanovskaia, directoarea Rezervației Naturale de Stat „Iagorlâc” din Dubăsari, Transnistria, susține că, în ultimii ani, inclusiv anul curent, se atestă o pierire masivă a peștelui pe Nistrul Mijlociu.
Sănătatea peștelui este un indicator al calității apei. În opinia ihtiologului, acest fenomen nu poate fi explicat decât deversările de ape poluate cu substanțe chimice în amonte.
„Corpurile peștelui mort este acoperit cu un lichid mucos, alb și dens, abdomenul, părțile laterale erau înroșite – urme de arsuri chimice”, se menționează în studiul Tatianei Șarapanovskaia, directoarea Rezervației Naturale de Stat „Iagorlâc” din Dubăsari, Transnistria
„O trăsătură îngrijorătoare a acestui cataclism este extinderea speciilor de pește care piere. În afară de exemplarele mature de crap și fitofag, precizează Șarapanovskaia, au fost găsite exemplare moarte de vârste mai mari (10–15 kilograme), și tinere (2–5 kilograme), dintre care un număr semnificativ constituie băbușca și plătica.”
„Corpurile peștelui mort este acoperit cu un lichid mucos, alb și dens, abdomenul, părțile laterale erau înroșite – urme de arsuri chimice… Branhiile sunt puternic supradimensionate, ochii plini de sânge… Organele interne – pline de sânge, se observă necroză pe ficat și rinichi. La unele exemplare se atestă necroză completă și distrugerea țesuturilor rinichilor și ficatului”, semnalează Șarapanovskaia.
„De asemenea, au fost înregistrate cadavre de păsări și animale, în principal, ondatre. Pe alocuri, apa avea un miros cadaveric, exista suspensii ale particulelor de țesut muscular aflat descompunere a peștilor”, arată directoarea Rezervației „Iagorlâc”, precizând că cea mai mare parte a peștilor morți a fost adusă pe malul dintre satele Cot și Bursuc, raionul Florești.
STAȚIILE DE EPURARE, PROBLEMA VALABILĂ PENTRU AMBELE STATE
Pe teritoriul Ucrainei, calitatea apei Nistrului este monitorizată de Agenția de Stat a Resurselor Acvatice, care colectează probe din 12 locații.
Totodată, apa Nistrului trebuie supravegheată de ecologiștii administrațiilor regionale de stat. Am constatat că rapoartele despre calitatea apei sunt publicate fragmentar sau lipsesc complet pe site-urile oficiale ale inspecțiilor ecologice și ale tuturor administrațiilor regionale.
De exemplu, biroul regional al Agenției Resurselor Acvatice din regiunea Ternopol, Ucraina, nu dispune de informații despre calitatea apei Nistrului, care se întinde pe 262 de kilometri pe teritoriul acestei unități administrative. În Ucraina, în fiecare an, ajung în Nistru milioane de metri cubi de ape direct din sistemele de canalizare, fapt recunoscut în rapoartele fostului Minister al Ecologiei și Resurselor Naturale al acestei țări. Majoritatea stațiilor de epurare din Ucraina se află într-o stare jalnică, utilajul lor este depășit atât moral, cât și fizic.
De exemplu, în regiunea Lvov, la izvoarele Nistrului, Morșinul, un oraș cu o stațiune balneară cunoscută în Ucraina, deși la Consiliul regional Lvov au spus că stația funcționează, ne-am convins că situația este pe invers.
În orașul Nicolaev, regiunea Lvov, am constatat aceeași situație ca la Morșin – pretutindeni rugină, țevi sparte și apă tulbură, care se scurge în Nistru. Bazinul Nistrului ocupă peste jumătate din teritoriul regiunii Lvov. Pentru a face posibilă epurarea apelor reziduale, doar în această regiune trebuie construite șase stații de epurare și reconstruite alte 13. Pe site-ul oficial al fostului Minister al Ecologiei al Ucrainei, pentru 2018, nu există informații despre stațiile de epurare.
De cealaltă parte, Moldova are, conform statisticilor oficiale, o rețea de canalizare ce însumează 29.000 de kilometri lungime, iar în 2017 doar 818.000 de persoane dintr-un total de circa 2,7 milioane de locuitori, aveau acces la servicii centralizate de canalizare, ce prezintă 23,1% din totalul populației.
Volumul total al apelor uzate colectate în 2017 în Moldova a constituit 70,1 milioane de metri cubi – cât aproape două lacuri Ghidighici, din care 54,6% ar reprezinta apele uzate recepţionate de la populaţie, restul fiind colectate de la agenții economici.
În Moldova, există aproape 100 de stații de epurare, instituțiile responsabile – Agenția de Mediu și Inspectoratul pentru protecția mediului – ne-au oferit cifre diferite. După ce am verificat stațiile din cele 11 raioane de pe malul moldovenesc al Nistrului, am aflat că lucrează eficient o singură stație, a întreprinderii Tezeu-Lux din Otaci, care, de fapt, nu funcționează eficient.
Cea mai gravă problemă orașul Soroca, Moldova, circa 50 de kilometri în aval de Moghiliov-Podolsk și Otaci. Soroca, un oraș de circa 22.000 de locuitori, nu are stație de epurare. Calitatea apei este aici una deficitară atât în amonte, cât și în aval.
„Conform probelor luate în 2018, în apropiere de Soroca, la Vasilcău, din punct de vedere chimic, doar fierul este prezent în proporții mai mari”, susține Petru Prodan, șeful Laboratorului pentru calitatea apei a Agenției de Mediu din Moldova.
Declarațiile angajatului Laboratorului de referință al Agenției de Mediu din Chișinău spulberă calitatea de victimă în care pozează Moldova de ani buni
Când vine vorba de calitatea apei conform parametrilor microbiologici măsurați în raportul pentru 2018, situația este de-a dreptul alarmantă.
„Pe cursul Nistrului din Moldova, poluarea se intensifică”, ne-a spus un funcționar al Laboratorului care a dorit să rămână anonim. Declarațiile angajatului Laboratorului de referință al Agenției de Mediu spulberă calitatea de victimă în care pozează Moldova de ani buni.
Valorile bacteriile de putrefacție, care trăiesc pe cadavre de animale, plante sau fungi, sunt foarte mari. Raportul menționat oferă gradul „foarte poluat” al acestor bacterii extrem de periculoase în zona Soroca.
Localnicii însă nu sunt dezgustați, ba mai mult, pescuiesc aici la greu. „Dar porcul nu mănâncă din gunoi?”, ne răspunde Vasile, un sorocean în vârstă de 60 de ani, la întrebarea dacă nu e periculos să consume peștele prins lângă gura de deversare a apelor menajere cu dejecții în Nistru, lângă cetatea Sorocii. Curățarea apelor menajere la Soroca se face numai cu clor, care doar atenuează din impactul negativ.
Toate aceste probleme au început la Soroca în 1996, atunci când stația de epurare de la Țekinovka, raionul Iampol, regiunea Vinița, Ucraina, care deservea orașul din partea moldovenească a râului, a încetat să funcționeze.
Stația de epurare din Țekinovka, raionul Iampol, regiunea Vinița, Ucraina, care deservește orașul moldovenesc Soroca, nu funcționează de deceni
Deși Moldova și Ucraina sunt acum state independente, după prăbușirea URSS, stația de epurare nefuncțională de la Țekinovka, de pe malul ucrainean, continuă să fie gestionată de partea moldovenească. Mai exact, de SA „Regia Apă-Canal Soroca”, la care acționar majoritar este Consiliul Raional Soroca.
Problema cea mai mare este că acest obiectiv, aflat în paragină, este o adevărată bombă ecologică pentru întreaga regiune. Irina Racikovskaia, primar de Țekinovka, spune că din cauza apelor uzate deversate în Nistru, toate fântânile din satul său, în special cele din partea de jos, sunt poluate.
„Satul nostru este o victimă a acestei stații de epurare”, protestează femeia plictisită, caracterizând discuțiile pe acest subiect drept „vorbe goale”. Mai mult, la stația din Țekinovka, există abandonate șapte rezervoare cu clor lichefiat, pentru prelucrarea apelor reziduale. Două dintre astea au capacitate de două tone, iar celelalte cinci – de câte o tonă fiecare. Nimeni nu știe cât clor conțin recipientele, „din cauza lipsei unui cântar”.
Irina Racikovskaia a caracterizat situația drept „foarte penibilă”. „Cel mai grav este că noi nu avem dreptul să evacuăm clorul de acolo, pentru că nu este proprietatea noastră. O situație supărătoare, creată de funcționari”, a spus ea.
La stația din Țekinovka, raionul Iampol, regiunea Vinița, sunt șapte rezervoare cu clor lichefiat, pentru prelucrarea apelor reziduale.„Clorul este periculos pentru atmosferă, populația trebuie să o întindă de pe acolo”, dă alarma Dumitru Osipov funcționar al Inspectoratului pentru Protecția Mediului din Moldova
„Trebuie deschis un coridor special pentru a le transporta în Moldova. Clorul este periculos pentru atmosferă, populația trebuie să o întindă de pe acolo [în caz de accident]”, dă alarma Dumitru Osipov, funcționar al Inspectoratului pentru Protecția Mediului din Moldova.
GURA BÂCULUI, CEL MAI POLUAT PUNCT DIN MOLDOVA
Dar problemele nu sunt numai în amonte, ci și mai în avalul Nistrului. Gura Bâcului este cel mai poluat punct din Moldova conform rezultatelor screeningului realizat de Institutul mediului ambiant din Slovacia. Aici râul Bâc se revarsă în Nistru. Valorile-limită sunt depășite de zece ori, fiind detectați cel mai mare număr de compuși chimici – 71. Șeful Laboratorului de calitate a apei, Petru Prodan, s-a exprimat mai tranșant despre calitateaapei din Bâc: „Dacă bagi mâna în apă, trebuie să mergi imediat la dermatolog!”.
Râul Bâc trece prin cel mai mare oraș din Moldova, Chișinăul (circa 700.000 de locuitori), unde sunt concentrate cele mai multe întreprinderi. Cea mai mare poluare se înregistrează la întreprinderile SA Tracom, Piele SA, Întreprinderea municipală Regia EXDRUPO și Stația de epurare a SA Apă-Canal Chișinău.
De exemplu, în septembrie 2019, Chișinăul a fost acoperit de un miros infect. În urma investigațiilor efectuate de autorități pe 29 august 2019, s-a constatat că de la Stația de epurare a Apă-Canal Chișinău s-a produs o scurgere neautorizată de ape uzate neepurate în volum total de 129.340 de metri cubi în râul Bâc, cam tot atât epurează aceasta zilnic. Această scurgere a provocat, doar într-o zi, prejudicii în valoare de circa 40 milioane de lei (2 milioane de euro).
Solicitată să colaboreze cu instituțiile abilitate, SA Apă-Canal Chișinău a comunicat lista agenților economici care au vărsat în august-septembrie 2019 în sistemul de canalizare apă reziduală în care valoarea admisibilă a indicatorilor de calitate era depășită de zece și mai multe ori.
Gura Bâcului este cel mai poluat punct din Moldova conform rezultatelor screeningului
realizat de Institutul mediului ambiant din Slovacia
Este vorba de Fabrica de confecții „Ionel” SA, FCP Alex-Neosim SRL, SRL Avia Invest, SRL Concept Grup, SATÎ „Melodia”, SRL „Basconlux”, SRL „Axedum”, SRL „Pegas”, SRL „Almani Lux”, SRL „Amazing Ionika”, SRL „Uzina de Tractoare TRACOM”, SRL „Slavena-Lux”, SRL „Pașcofiș”, se menționează în aceeași notă a SA Apă-Canal Chișinău.
„Mulți agenți economici nu asigură preepurarea apei reziduale, dar invocă faptul că au încheiate contracte cu SA Apă-Canal. La rândul său, Apă-Canal trebuie să epureze apele reziduale și să le dea în receptorul natural epurate”, dezvăluie Lilian Munteanu, șeful Inspecției pentru Protecția Mediului Chișinău.
„Apă-Canal este obligată să rezilieze contractul cu agentul economic X, să ne informeze că sunt depășiri la anumiți agenți economici, pentru care îi obligă să plătească suplimentar”, a adăugat Munteanu, subliniind că cadrul legislativ moldovenesc nu le permite ecologiștilor să efectueze verificări inopinate și nici laborator nu au.
De obicei, întreprinderile din Chișinău preferă să plătească SA Apă-Canal Chișinău suprataxe pentru apa poluată, pe care o varsă în canalizare, decât să-și instaleze stații de pre-epurareze. În consecință, acest fapt duce inevitabil la ieșirea din funcțiune a stației de epurare din Chișinău.
Actualmente, stația de epurare a Apă-Canal Chișinău se află în proces de modernizare și lucrează la capacitate redusă, proces care va dura până aprilie 2020. De altminteri, potrivit unui oficial, acest obiectiv nu a funcționat niciodată la capacitatea de 100%.
Administrația Apă-Canal Chișinău a refuzat dialogul cu reporterii, solicitând doar să îi fie trimise întrebări. Cei din conducerea întreprinderii dau vina pe concentrațiile majorate de poluanți în apa din amonte stației.
„Debitul de ape uzate în amonte de stația de epurare este cu mult mai mare decât debitul râului Bâc, care constituie 0,2 metri cubi pe secundă [200 de litri!] Volumul apei uzate de la stația de epurare este însă de 1,58 metri cubi pe secundă”, indică administrația societății.
Laboratorul de referință al Agenției de mediu din Chișinău
CINE SPUNE ADEVĂRUL
Responsabilii de calitatea apei și cei de protecția mediului în Moldova consideră că nu ar trebui să intrăm în panică. Acest fapt este confirmat și de rezultatele analizelor efectuate de Laboratorul de referință al Agenției de Mediu din Moldova.
„11 raioane ale Moldovei sunt limitrofe Nistrului, nu avem întreprinderi industriale producătoare de deșeuri toxice sau de conținut chimic”, consideră Osipov.
La rândul său, Arcadie Leahu, șeful Laboratorului de referință de la Chișinău, susține că apa din Nistru este relativ bună, invocând rezultatele analizelor efectuate.
„Nistrul este mai poluat în partea de nord – Naslavcea, Otaci și Soroca”, a precizat Leahu, fără a lua act de rezultatele analizei Institutului mediului ambiant din Slovacia.
După ce am obținut rezultatele analizelor Laboratorului de referință al Agenției de Mediu de la Chișinău, le-am transmis unui expert independent din Moldova și altuia din Transnistria.
Ilia Trombițki, directorul executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului Nistru „Eco-Tiras”, o organizație neguvernamentală, consideră că analizele Laboratorului de referință „nu reflectă realitatea”. El explică această situație prin faptul că angajații Laboratorului de la Chișinău colectează probe de apă de două-trei ori pe lună, iar poluarea se produce în 24–48 de ore.
„Datele bacteriologice arată că apa este foarte poluată și prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor”, a observat ecologistul, subliniind că principala sursă de poluare este rețeaua de canalizare insuficientă.
Expertul din Transnistria, care a solicitat anonimatul de teamă să nu fie sancționat de șefii săi de la Tiraspol, a explicat rezultatele „deocheate” ale Laboratorului din Chișinău prin faptul că probele sunt colectate în zilele de lucru și, cel mai probabil, de pe mal.
„Partea de mal a bazinelor acvatice este zona celor mai active procese naturale de autopurificare, de aici și rezultatele destul de bune”, susține expertul transnistrean. Totodată, sursa citată crede că este „jenant” să existe o listă atât de mică de parametri, care fac posibilă determinarea cu precădere a poluanților comunali. „Orice altă sursă de poluare care provoacă moartea peștelui, plantelor, crustaceelor, moluștelor, zooplanctonului rămâne practic în afara analizelor.”
Dr. Jorg Rechenber, șeful Administrației resurselor acvatice din Dessau, Germania, ne-a declarat, invocând experiența sa, că cu cât analizele sunt efectuate mai sporadic, rezultatele sunt mai bune și, invers, cu cât sunt efectuate mai frecvent, reflectă realitatea.
Am solicitat Agenției de Stat pentru Resursele Acvatice a Ucrainei lista întreprinderilor care poluează Nistrul. Drept răspuns am primit o listă cu 13 întreprinderi de stat și private. Toate aceste întreprinderi au deversat în 2018 în Nistru doar circa 10.000.000 de metri cubi de ape reziduale. Aceasta este o cifră ireală, având în vedere că cea mai mare parte a Nistrului – 73% – curge pe teritoriul Ucrainei și că localitățile nu au stații de epurare.
Cel mai mare poluator este întreprinderea din Odesa „Infoskvodokanal”, care asigură cu apă orașul Odesa și localitățile din apropiere la o distanță de 100 de kilometri. „Ne-a mirat faptul de ce, având două stații de epurare, „Infoksvodokanal” poluează Nistrul. „Vă promit că vă vom răspunde detaliat la toate întrebările”, ne-a spus la telefon secretarul de presă al întreprinderii, prezentându-se Serghei. Până la urmă, acesta nu ne-a oferit niciun răspuns.
Analizând lista de companiilor oferită de Agenția de Resurse Acvatice a Ucrainei, am observat că unele dintre acestea fie că și-au suspendat activitatea, fie că au fost închise. Ne-am adresat în regiunea Lvov, unde există întreprinderi de materiale de construcții. Dar nici aici informațiile oferite de agenția de profil nu au fost confirmate.
La rândul lor, administrațiile regionale ale Inspecției Ecologice de Stat din Ucraina oferă listele lor de companii care deversează ape neepurare. Inspectorii ecologici ucraineni nu menționează nicio companie indicată de către Agenția de Resurse Acvatice din Ucraina.
De exemplu, Departamentul Ecologiei și Resurselor Naturale din regiunea Odesa a constatat că în 2017 au ajuns în Nistru peste 29.000.000 de cubi de ape neepurate. Acest volum este mai mare de trei ori decât cifrele indicate în raportul său de către Agenția de Stat a Resurselor Acvatice a Ucrainei, vorbind despre deversările din toate (!) regiunile luate împreună.
Cu alte cuvinte, legea ucraineană este foarte blândă față de cei care încalcă legislația în vigoare. Această situație este confirmată cu cifre concrete. În 2018–2019, cei care au poluat Nistrul au provocat pierderi în valoare de 4 milioane de grivne. Însă amenzi pentru încălcarea legislației au fost plătite în mărime de 57.000 de grivne [aproape 2.200 de euro].
CINE BAGĂ BANII ÎN BUZUNARE
În ciuda acestor dovezi clare de poluare masivă și pericol iminent, autoritățile se limitează doar la a lua mai mulți bani de la poluatori și a-i băga în buzunare, fără a investi în soluții de ecologizare. De pildă, SA Apă-Canal Chișinău, invocând Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, înaintează spre plată facturi fiscale cu aplicarea plăților suplimentare pentru agenții economici care aruncă apă neepurată în canalizare.
Această acțiune este „perfect legală” doar că trebuie sesizată Inspecția pentru protecția mediului Chișinău, lucru pe care administrația Apă-Canal Chișinău nu l-a făcut până acum. Șefii de la Apă-Canal Chișinău au preferat „să rezolve problema pe intern”, adică, să aplice suprataxe agenților economici, fără să informeze Inspecția pentru protecția mediul Chișinău.
„Nu am primit până acum nicio sesizare”, ne-a spus șeful Inspecției pentru protecția mediului Chișinău, Lilian Munteanu. „Și chiar dacă Apă-Canal percepe aceste plăți suplimentare, nu își face obligația, deversând aceleași ape poluate în Bâc, pentru care mai percepe și bani.”
În același timp, mulți agenți economici nu pre-epurează apele uzate, invocând că achită suplimentar serviciul de canalizare. Facturile de supraplată sunt „usturătoare” și au menirea să constrângă agenții economici să își instaleze stații de pre-epurare.
„Am văzut o asemenea factură, în valoare de 4 milioane de lei pe lună, la o fabrică din mun. Chișinău”, ne-a spus fostul secretar de stat Iuliana Cantaragiu, subliniind că lista acestor agenți economici este foarte mare. Am solicitat SA Apă-Canal să ne spună valoarea facturilor de supraplată percepută pentru anul 2019, însă nu am primit niciun răspuns.
Probleme similare sunt și la Soroca, lipsa unei stații de epurare funcționale aici este rezultatul a peste două decenii de lupte politice locale, dar mai ales al corupției perpetuate pe toată această perioadă. Vina este împărțită între conducerea Consiliului Municipal și a Primăriei.
Întreprinderea care gestionează apa curentă a orașului și a împrejurimilor – „Regia Apă-Canal Soroca” – este împotmolită în datorii și o sinecură pentru cei care pun mâna pe puterea locală și apoi o exploatează în interes propriu.
„Regia Apă-Canal Soroca” a început să aibă probleme din 2007, atunci când a luat două credite de jumătate de milion de euro pentru a moderniza niște sonde de extragere a apei, aflate în vecinătatea Sorocii, în satul Egoreni.
Regia Apă-Canal Soroca. Lipsa unei stații de epurare funcționale la Soroca, Moldova, este rezultatul a peste două decenii de lupte politice locale, dar mai ales al corupției perpetuate pe toată această perioadă
Imediat după această operațiune, Guvernul comunist de atunci a decis ca „Regia Apă-Canal” să nu mai extragă propria apă din sondele Egoreni în care a investit, ci să cumpere apă, la preț aproape dublu, de la Aqua Nord, o întreprindere falimentară a statului.
„Datoriile au rămas pe spatele regiei Apă-Canal Soroca. Noi achităm pentru credite, dar nu folosim sondele”, ne-a declarat Igor Focșa, expert din conducerea întreprinderii.
Anii au trecut, iar vechea stație de la Țekinovka s-a deteriorat și mai tare, inclusiv din cauza furturilor. În jurul stației roiesc și alte probleme de natură penală, scheme dezvăluite de presa locală.
După denunțuri semnate ani la rând, procurorii de la Soroca au pornit recent patru cauze penale împotriva fostei administrații a întreprinderii. Oamenii legii cercetează în prezent angajarea fictivă a unor persoane apropiate fostei conduceri, se arată în răspunsul dat de procurori. Acuzația ne-a fost confirmată și de către actuala conducere a întreprinderii.
„Într-un caz, o femeie care lucrează la o frizerie era angajată în documente ca paznic la Țekinovka, dar nu a traversat niciodată frontiera moldo-ucraineană”, ne-a declarat actualul director al Regiei Apă-Canal Soroca, Mihai Ojog.
În plus, procurorii anchetează achiziționarea unor telefoane mobile performante pentru unii angajați, folosite în scopuri personale, precum și măsluirea registrelor contabile în ce privește o serie de achiziții de materiale de construcții.
Nu în ultimul rând, procurorii cercetează implicarea unui executor judecătoresc în perpetuarea situației de criză de la Apă-Canal Soroca. Pe numele executorul judecătoresc Anastasie Repeșco a fost deschisă urmărirea penală „pe faptul aplicării în mod ilegal a sechestrelor pe conturile bancare S.A. „Regia Apă-Canal”, cu scopul rambursării creditelor acordate de către BERD”, se arată în același răspuns al Procuraturii Soroca.
Și actuala conducere a întreprinderii este de părere că executorul judecătoresc „mulge” instituția printr-o serie de interpretări ale legii. Repeșco este mandatat de către întreprinderea cu capital parțial de stat „Aqua Nord” să recupereze o datorie uriașă de 24 de milioane de lei pe care „Regie Apă-Canal Soroca” a acumulat-o din 2007 de la aceasta pentru livrările de apă, distribuită în rețeaua locală a Sorocii.
Circa 13 milioane de euro din această datorie a fost acumulată în ultimii trei ani de către fosta conducere. „Executorul Repeșco Anastasie gestionează toate conturile întreprinderii. În loc să colaboreze cu administrația acesteia referitor la gestionarea plăților, el face ce vrea.” „Din 2007, Regia Apă-Canal procură apă de la Aqua Nord, pe care o livrează consumatorilor. De când au fost închise sondele Egoreni, nu a fost plătită niciodată plata integrală”, spune Mihai Ojog.
Conducerea Apă-Canal Soroca îl acuză pe executor că gestionează tendențios conturile întreprinderii. „De exemplu, dacă era sume curente de 700.000 de lei, în loc să le achite, el le scotea din datoria istorică. La acestea, el adăuga penalitatea și ne vâra tot mai tare în mocirlă.” „Executorul judecătoresc încasa un onorariu de la noi de la întreprindere de 1,4 milioane de lei” [circa 70.000 de euro]”, ne-a declarat Igor Focșa din conducerea „Regie Apă-Canal Soroca”.
De cealaltă parte, Anastasie Repeșco ne-a declarat că nu face altceva decât să aplice hotărârile judecătorești de colectare a datoriilor către Aqua Nord. „La mine s-a nimerit cadoul ăsta (Apă-Canal Soroca – n.r.). Eu primesc onorariu, dar plătesc impozite. Nu ascund nimic”, a spus Repeșco. El a mai precizat că al său comision se ridică undeva la 10% din sumele recuperate.
„Executorul nu câștigă așa de mult. Pentru sumele de peste 300.000 de lei, comisionul este de 20.000 plus 3%. La o sumă de circa 900.000, ar fi circa 40.000 de lei. Toate controalele de la Procuratură, de la CNA, nu au găsit nimic în neregulă la mine”, a declarat Repeșco.
Fostul lider al PD, Vlad Plahtoniuc, într-o vizită anterioară în SUA
Oligarhul Vladimir Plahotniuc și-a planificat fuga din Republica Moldova imediat după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.
Un document exclusiv obținut de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) demonstrează că fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM) și-a pregătit din timp ieșirea din scena politică moldovenească și exit-ul, împreună cu toată familia sa, în Occident.
SUA i-au declarat pe Plahotniuc și familia sa indeziderabili pe teritoriul american.
Departamentul de Stat al SUA i-a refuzat fostului lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, viza de ședere pe teritoriul SUA, motivând implicarea acestuia în „semnificative acte de corupție” în Republica Moldova. De asemenea, invocând același motiv, autoritățile americane au declarat întreaga familie Plahotniuc drept „neeligibilă” pentru a primi vize de ședere pe teritoriul SUA.
„În calitatea sa oficială, Plahotniuc a fost implicat în acte de corupție care au subminat statul de drept și au compromis grav independența instituțiilor democratice din Moldova”, se menționează în comunicatul Departamentului de Stat al SUA, emis pe 13 ianuarie.
„Pe lângă Plahotniuc, îi desemnăm [drept neeligibili] pe soția sa, Oxana Childescu, fiul său, Timofei Plahotniuc, și copilul lor minor”, mai anunță diplomația americană.
„Acțiunea de astăzi [13 ianuarie curent] transmite un semnal puternic. Statele Unite nu tolerează corupția și stau alături de oamenii din R. Moldova în lupta împotriva acesteia. Departamentul va continua să folosească aceste principii pentru a promova responsabilitatea pentru actorii corupți din această regiune și la nivel global”, a conchis Departamentul de Stat.
Cronica ieșirii
Vladimir Plahotniuc a părăsit R. Moldova în dupa-amiaza zilei de vineri, 14 iunie, după ce PDM a decis să cedeze puterea politică, la o săptămână de confruntări cu majoritatea nou formată, PSRM–ACUM. Decizia democraților a fost luată după o întrevedere a lui Plahotniuc cu ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck J. Hogan.
Reprezentantul diplomatic al SUA a făcut publice detaliile acestei întrevederi în cadrul emisiunii „În Profunzime”, difuzate la sfârșitul lui iunie 2019 de Pro TV Chișinău. Diplomatul american a menționat atunci că „nu a fost făcută nicio înțelegere între SUA și Plahotniuc”.
Diplomatul american a mai precizat că discuția cu Vladimir Plahotniuc a durat ceva mai mult de 15 minute și a avut la bază subiectul transmiterii democratice a puterii.
Ambasadorul a mai afirmat că discuția a fost influențată și de posibilitatea unor proteste organizate de ACUM și PSRM: „Am vrut să ne asigurăm că toți știu care este poziția noastră și care este nivelul nostru de pregătire să lucrăm cu noul guvern”.
În ce privește faptul că Plahotniuc s-ar fi refugiat la Miami, ambasadorul a declarat că fostul lider democrat nu se va bucura de niciun fel de privilegiu peste ocean.
„Este în totalitate posibil să fie extrădat. Dacă Guvernul SUA va primi o asemenea solicitare, o va analiza. Dacă fondul cauzei va duce la concluzia că el va trebui extrădat, acest lucru se va întâmpla”, a spus diplomatul.
În urma întrevederii cu ambasadorul Hogan, Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova. Deși avea pregătit un avion, cu care să plece din țară, Vlad Plahotniuc a ieșit prin regiunea transnistreană, teritoriu necontrolat de autoritățile constituționale de la Chișinău. El s-a aflat o perioadă în Ucraina.
Deputatul Mihai Popșoi, fostul președinte al Comisiei de anchetă privind „puciul anticonstitutional”, ne-a declarat că deține documente potrivit cărora oligarhul ar fi utilizat mașina colegului și complicelui său Vladimir Andronachi.
Cetățenii și reședințe
Centrul de Investigații Jurnalistice a întrat în posesia cererilor de vize pentru SUA depuse de Vlad Plahotniuc, soția sa și feciorii săi. (Detalii DOC original)
În solicitarea de viză, Plahotniuc a indicat că deține cetățenia Republicii Moldova, a României și a Federației Ruse. Drept serviciu a trecut funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova și un salariu lunar de 30.000 de lei. Fostul președinte al PDM a mai indicat că pe parcursul lunilor aprilie–noiembrie 2018 a efectuat cinci vizite în SUA, având șederi de cinci-șase zile.
La rândul său, soția sa, Oxana Childescu a menționat în solicitare că deține cetățenia R. Moldova, a României și a Federației Ruse. Aceasta a trecut ca viză de reședință Chemin des Mareches 17, Geneva, Elveția, locație descrisă, pe larg, într-o investigație realizată de Rise Moldova.
Fiul său, Timofei, a indicat aceleași cetățenii, că are viza de reședință la adresa din Geneva, Elveția, că își face studiile la Școala de Business din Lausane, Elveția.
Welcome to Miami
Destinația aleasă de familia Plahotniuc a fost orașul Miami, statul Florida, un loc preferat de magnații din Europa de Est. Plahotniuc a apelat la serviciile firmei Candela Eig Jurgens LLC din Miami, SUA, pentru a-și facilita obținerea vizei de investiții de tip VISA- E2. Acest tip de viză se referă la „investiții substanțiale” pe care candidatul este obligat să le facă pe teritoriul SUA.
Saga plecării din Moldova a oligarhului a început în martie 2019, cu aproape trei luni înainte să cadă guvernul democraților. Anume atunci actele de obținere a vizei pentru America au fost trimise la biroul companiei de consultanță menționată. Conform documentului, Plahotniuc își anunța intrarea în SUA, împreună cu soția și cei doi fii ai săi, la 15 mai 2019. Aceeași sursă arată că fostul președinte al PDM avea intenția să locuiască pe teritoriul SUA cinci ani de zile.
Solicitată să ne ofere informații despre cererea de viză în SUA depusă de Plahotniuc, firma de consultanță Candela Eig Jurgens LLC nu a dorit să ne ofere detalii în ciuda insistențelor repetate.
După ce reporterii CIJM au intrat în posesia documentului cu pricina, au solicitat opinia lui Vladimir Plahotniuc despre solicitarea de viză prin intermediul reprezentanților săi legali, Casa de Avocatură „Efrim, Roşca şi Asociaţii”. Doar că reprezentanții acestei case de avocați au comunicat că nu dispun de împuterniciri să răspundă la întrebările reporterilor.
Totodată, ei au afirmat că avocații au obligația să păstreze secretul profesional și, prin urmare, în lipsa acordului expres al clientului, nu au „dreptul să comunice informații obținute întru exercitarea profesiei”.
Reporterii Centrului ai contactat de asemenea Ambasada SUA din România, deoarece Vladimir Plahotniuc este și cetățean al statului român și am primit următorul răspuns: „Ambasada nu comentează asupra cazurilor ce privesc vize” [The embassy does not comment on visa cases].
Lux și opulență
În ceea ce privește reședința din SUA menționată de oligarh în cererea de viză, acesta a indicat un apartament dintr-un imobil de lux de câteva zeci de etaje în zona de coastă de la adresa 300 South Pointe Drive, apart. 2103, Miami Beach, FL 33139.
La această adresă este înregistrată ca votant o avocată americană înscrisă în Baroul Florida pe nume Mara Beth Sommers.
Prețul unui apartament de trei camere în acest complex rezidențial ajunge undeva spre valoarea de 2,9 milioane de dolari, conform site-urilor specializate. Chiria lunară a unui astfel de apartament este de peste 15.000 de dolari americani.
Dosarele penale
Vladimir Plahotniuc este cercetat penal în Federația Rusă și în România. În Republica Moldova primele dosare pe numele său au fost deschise abia după ce s-a schimbat guvernarea.
Loading…
În septembrie 2019, Procuratura Generală a anunțat că Vlad Plahotniuc este cercetat penal într-un dosar legat de spălarea banilor în proporții deosebit de mari. Vladimir Plahotniuc este învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 243 alin.(3) lit.(b) Codul Penal – spălare de bani, săvârșită în proporții deosebit de mari.
În octombrie 2019 procurorul anticorupție, Viorel Morari a anunțat că Vlad Plahotniuc este cercetat în două cauze penale, care ulterior au fost conexate. „În primul caz, acesta este învinuit pentru faptul că în perioada 2013-2015 a organizat o schemă de spălare a banilor prin intermediu unor firme pe care le controla”.
Prin această schemă, potrivit lui Morari, au fost spălați, prin firme off-shore, 18 milioane de dolari și trei milioane jumătate de euro, proveniți din cele trei bănci devalizate, Banca Socială, Banca de Economii și Unibank.
Cel de al doilea capăt de acuzare se referă la faptul că în perioada anilor 2013 -2014 de la Tukumaan Limited au fost efectuate plăți: cu destinaţia „acordare împrumut” către Finpar Invest în valoare totală de 7.204.439 dolari, cu destinația „air transport services for passengers” către Nobil Air în valoare de 381.344 euro, către Abd Asiana Development Limited care a efectuat transferuri băneşti către soţia lui Plahotniuc pe contul deschis la ABLV Bank, valoarea cărora constituie 1.550.000 euro şi 1.140.000 dolari.
Șeful Procuraturii Anticorupțiea mai adăugat că temei pentru pornirea urmăririi penale au servit și informațiile parvenite de la autoritățile elvețiene. Cele două cauze au fost conexate într-un singur dosar.
La sfârșitul lunii octombrie, Procuratura Anticorupțiea aplicat sechestru pe bunurile fostului lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, în valoare de 55 milioane de lei, în cadrul dosarelor pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari.
Procurorii anunțau că „în perioada desfășurării urmăririi penale au fost aplicare sechestre pe: conturile bancare deținute de Plahotniuc la Victoriabank ce conțin mijloace bănești, echivalentul a cca 15.275.000 lei; mijloace bănești în cuantum de 278.090 euro, deținute pe contul bancar pe numele unei persoane fizice în Victoriabank ; Cota parte de 100% din capitalul social al Srl Bb-Dializă, a cărei valoare constituie 31.826.322 lei; Cota parte de 100% din capitalul social al Srl Bass-Systems, a cărei valoare constituie 2.950.000 lei și Srl Gmg Production – 10.800.000 lei”.
La 11 octombrie, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana au emis mandat de arestare pe numele lui Plahotniuc. Aceasta, după ce fostul lider al PDM nu s-a prezentat la organul de urmărire penală când a fost citat. La sfârșitul lunii octombrie, Vladimir Plahotniuc a fost anunțat în căutare internațională și interstatală.
Trei dosare penale în Federația Rusă
Vladimir Plahotniuc este cercetat și în Federația Rusă, în cadrul a trei dosare penale. În primul dosar, Plahotniuc ar fi suspectat de tentativă de omor și crearea unui grup criminal organizat. În al doilea dosar, ex-președintele PDM este acuzat de organizarea unui grup criminalși efectuarea unor operațiuni valutare ilegale, prin retragerea ilegală a mai mult de 37 de miliarde de ruble din Rusia în 2013-2014 (cu rata actuală de aproximativ 560 milioane dolari).
Al treilea dosar a fost deschis pe numele lui Vladimir Plahotniuc și al lui Constantin Țuțu, de această dată pentru trafic de droguri, în cantități deosebit de mari. Secția investigații a Ministerului Afacerilor Interne din Rusia a cerut la 29 iunie instanței de judecată din Tver, regiunea Moscova, să emită un mandat de arest pe numele fostului lider PDM, acuzat de organizarea unui grup criminal și implicarea în activitățile infracționale ale acestuia.
Aflarea în România
Vladimir Plahotniuc s-ar fi aflat în ultimile luni în România. Dovadă este un document al Centrului Național Anticorupție, prin care autoritățile moldovenești solicită Direcţiei Generală Anticorupţie din cadrul MAI din România să-l identifice pe teritoriul României pe Vlad Plahotniuc.
CNA confirmă că fostul lider al democraților, Vladimir Plahotniuc, s-ar fi aflat în orașul Iaşi, în perioada 25-28 octombrie 2019,în zona spitalului Parhon din Copou.
Investigație jurnalistică realizată de către Mădălin Necșțu și Ilie Gulca în cadrul Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova
Profesorul LSE Christopher Cocker a vorbit despre pericolele din zona Mării Negre
Profesorul britanic de la London School of Economics (LSE), Christopher Cocker a declarat într-un interviu pentru Balkan Insight și portalul partener Sinopsis, că Marea Neagră va continua să fie o zonă plină de turbulențe din cauză accentelor militare crescute ale Rusiei. Profesorul Coker consideră că există „o preocupare” tot mai evidentă pentru ceea ce se întâmplă în regiunea Mării Negre.
„Știm ce s-a întâmplat acum cîteva luni în nordul regiunii, în zona strâmtorii Kerci și există mereu pericolul ca Rusia să găsească un pretext pentru o nouă situație de criză”, a declarat acesta, citat de sinopsis.info.ro, portalul partener al BI.
Nu trebuie exclus nici pericolul reprezentat de o extindere militară a Rusiei după ocuparea peninsulei Crimeea. „Acest lucru este oricând posibil, e nevoie doar de provocarea unui nou incident. Dacă Putin va continua să scadă în sondaje sau dacă simte că poziția sa internă este compromisă, e posibil ca el să încerce o nouă <<aventură externă>>”. (…)
Și tot legat de situația tensionată din Marea Neagră, nu trebuie uitate „nici tot mai evidentele probleme generate de relația Turciei cu NATO și apropierea sa de Rusia. „Rusia e oricum interesată de existența unor conflicte înghețate. Moscova le inventează, apoi le detensionează pentru o vreme, pentru a se folosi de ele ori de câte ori are nevoie”.
Transnistria și conflictele înghețate
Se poate anticipa o escaladare a situației din regiunea separatistă Transnistria?
Tanc sovietic din regiunea separatistă transnistreană
„Cred că pe moment Rusia controlează situația de acolo”, crede Christopher Coker, „dar conflictul poate fi oricînd escaladat dacă e în interesul Moscovei. Cam așa stau lucrurile”. Totodată, prof. Coker consideră că Moldova nu ar avea nicio șansă, din punct de vedere militar, să facă față potențialelor pericole ce ar veni din Transnistria.
Poate fi folosită Transnistria ca un model a unui conflict înghețat și în estul Ucrainei?
„Problema acolo este dată de faptul că situația de conflict se poate extinde, inclusiv în zona de coastă a Odessei. De aceea, Rusia susține regimurile cleptocratice locale. E drept că ocazional mai înlătură pe unii dintre lideri, care sînt în fond gangsteri ce nu pot fi controlați deplin întotdeauna”.
„Și totuși Rusia pare să încerce să ajungă la o soluționare a conflictului cu Ucraina, dar mai ales să primească ”un fel de garanții” că Ucraina și Georgia nu vor fi primite în NATO. De ce? Dacă te uiți la declarațiile recente ale președintelui francez Macron despre Rusia, există percepția că Uniunea Europeană – dacă e să dobândească un rol geopolitic global – trebuia să restaureze relațiile sale cu Rusia. Și dacă UE nu se poate baza pe garanții de securitate din partea Statelor Unite atunci ar trebui o îmbunătățire a relațiilor cu Moscova, altfel situația poate deveni periculoasă.
Neutralitatea, Ucraina și R. Moldova
„Nu cred că Moldova are, în acest moment, prea multe șanse ca să iasă de pe orbita Rusiei, spun asta sincer. Acest lucru nu este negociabil pentru ruși și nu cred că vor ceda. (…) Ceea ce dorește Rusia este un fel de garanție din partea Occidentului că Ucraina și Georgia nu vor adera la NATO, iar în acest context Moldova ar putea fi forțată să își asume o falsă neutralitate militară.
Președintele ucrainean Volodimir Zelensky (S) și omologul său rus Vladimir Putin
Nu sunt prea multe lucrurile pe care Occidentul ar fi dispus să le ofere în schimbul neimplicării Rusiei în zona țărilor din Parteneriatul estic, mai consideră C. Coker.
„America are propriile interese în ce privește Moscova”. Profesorul britanic crede că – pe linia inițiată de Henry Kissinger – temerile Americii sînt legate de o posibilă alianță a Rusiei cu China, iar singura modalitate de a stopa acest lucru este să permiți capitalului occidental să se reîntoarcă în Rusia, să ții funcționale conductele energetice și să ajuți Kremlinul să nu devină un satelit al Beijingului.
„Din punctul de vedere al Americii, care poate fi identic cu cel al lui Donald Trump, Rusia este împinsă înspre orbita Chinei prin atitudinea Occidentului față de ceea ce se întâmplă în Ucraina și Crimea. Situația din Crimeea e cu atât mai delicată cu cât se știe că aceasta nu se mai întoarce la Ucraina. Nu se mai poate acum nici o formă de dublă suveranitate sau de dublă administrare a Crimeii. Ucraina va avea probabil mai multe șanse de reușită la negocieri dacă va avea o formă de neutralitate militară, precum a avut Austria în 1945, spre exemplu. Ca să iau un alt exemplu, un model ar fi ”finlandizarea”, respectiv păstrarea unui statut de neutralitate care să permită păstrarea independenței teritoriale. Numai că se pare că Ucraina nu are o clasă politică capabilă de o astfel de decizie”.
Întrebat dacă consideră că și în cazul Republicii Moldova asumarea unei neutralități militare ar putea facilita o rezolvare a conflictului transnistrean, profesorul C. Coker a spus: „da, cred că este o posibilitate”.
Ce ne facem cu Balcanii?
„Nu văd posibilă o eventuală extindere a NATO în Balcanii de Vest”, mai spune prof. Coker.
„Sincer, cred că e vorba mai curînd de o <<oboseală a extinderii>>. S-a vehiculat recent un sondaj care spunea că 2/3 din cei chestionați (un eșantion de 60 mii de persoane – n.e.) nu ar vrea ca articolul 5 de funcționare a Alianței să fie invocat pentru apărarea Albaniei sau a Muntenegrului. Asta spune că oamenii nu își doresc să fie apărați militar, ci doar că există o saturație în ce privește ideea de extindere în continuare a Alianței Nord-Atlantice”.
„SUA mai susțin extinderea, într-o oarecare măsură, însă europenii dau deja înapoi de ceva vreme. Dacă americanilor nu pare să le pese de consecințele atitudinii lor, europenii se remarcă prin inconsistență. Oricum, problema de fond este dată de faptul că Balcanii de Vest rămîn în continuare o regiune volatilă”.
În acest sens, Christopher Coker a amintit problemele deja știute – diviziunea interetnică și politică din Bosnia, inconsistența Serbiei, care rămîne jumătate pro-Vest, jumătate pro-Rusia, situația delicată din Macedonia sau Kosovo etc – dar a ținut să reliefeze și noul context geo-politic din regiune.
„Acum avem noi jucători în Balcanii de Vest. Dacă, spre exemplu, în timpul războiului din Kosovo existau doar trei jucători – SUA, UE și Rusia, acum numai aici avem nu mai puțin de șapte. Iar unul dintre cei mai importanți dintre aceștia este acum China”. [Când a numărat ”jucătorii” din Balcani, prof. Coker s-a gândit la cei trei tradiționali, la China, după cum a menționat, plus statele balcanice propriu-zice, fiecare cu interese proprii, în primul rînd – n.e.].
„În acest moment, chinezii investesc masiv din punct de vedere economic în Balcani. Să luăm doar exemplul căii ferate ce va lega Atena de Budapesta. Ceea ce încearcă ei să facă este să integreze economiile din Balcani [în sfera de influență a Chinei – n.e.], ceea ce este contrar viziunii UE, care ar vrea să integreze Balcanii într-o Europă mai largă.
Mai nimeni nu face ceva pentru apropierea Balcanilor de restul Europei și de aceea, din această perspectivă, UE simte China ca principalul său rival sistemic în regiune. Nu Rusia este cea mai mare problemă în Balcani, ci China. Tot așa, mai ai inițiativa 17+1 (de cooperare economică între Beijingul și țările din Europa centrală și de est) sau faptul că unele țări, precum Ungaria sau Grecia, au devenit deja foarte apropiate de China. (…) Problema e, așa cum am mai spus, că Balcanii rămân o regiune extrem de divizată și volatilă”.
Christopher Coker este profesor de relații internaționale la London School of Economics (LSE) și director al IDEAS, think tank-ul pentru politica externă al LSE. Este autor al cărților: Rebooting Clausewitz (Hurst, 2015), Men at War: what fiction has to tell us about conflict from the Iliad to Catch 22 (Hurst, 2014); The Improbable War: China, the US and the logic of Great Power War (Hurst, 2015); Future War (Polity, 2016). Cea mai nouă carte publicată a sa este The Rise of the Civilizational State (Polity, 2019) și pregătește pentru 2020 cartea Why War?
Interviul a fost realizat de către jurnalistul Mădălin Necșuțu
Noul guvern de la Chișinău, condus de Ion Chicu, da semne la numai câteva săptămâni distanță de la învestire că orientarea politică a R. Moldova se va muta dinspre cursul european spre unul euro-asiatic. Măsurile luate apriori de a căuta împrumuturi înspre Rusia, în lipsa unor reforme care să concorde cu angajamentele luate de Moldova prin Acordul de Asociere semnat în iunie 2014 cu UE, prevestesc o schimbare radicală de macaz în orientarea externă a statului.
Asta în ciuda unei situații economice favorabile Republicii Moldova, când circa 70% din cota exporturilor Chișinăului pleacă spre piețele europene, iar sub 15% spre piețele CSI, inclusiv Rusia, țară care menține în continuare un embargo economic asupra R. Moldova.
Premierul Chicu în compania omologului său rus Dmitri Medvedev, în cadrul vizitei la Moscova de pe 20 noiembrie
Ideea cum că Moldova s-ar putea împrumuta 500 de milioane de dolari americani din Rusia în viitorul apropiat, arată intențiile nu doar economice, dar mai ales politice pe care conducerea Moldovei, în frunte cu președintele prorus Igor Dodon, le va developa în foarte scurt timp.
„Am obținut acordul principal al Rusiei de a deschide o linie de credit de 500 de milioane de dolari, direcționați în exclusivitate pentru proiecte investiționale”, a declarat după vizita efectuată la Moscova noul șef al guvernului de la Chișinău.
Premierul Chicu a spus, după vizita la Moscova din 20 noiembrie, că ministerele de Finanțe de la Chișinău și Moscova vor discuta asupra condițiilor de acordare a acestui împrumut, spunând totuși că acest credit va fi luat „dacă va avea condiții avantajoase pentru R. Moldova”.
Proiecte gonflate pe hârtie
Reacția ministrul de Finanțe, Anatol Usatîi, a venit marți seară, în direct la postul public de televiziune Moldova 1.
Acesta a afirmat că negocierile cu Federația Rusă pentru obținerea creditului de 500 de milioane au fost deja lansate. Mai mult, acesta a afirmat se caută bani și din China și Belarus pentru dezvoltarea infrastructurii într-o reeditare, dar pe scară mult mai mare a programului „Drumuri bune” lansat de guvernarea Pavel Filip.
Ideea creditelor pentru infrastructură din China nu este noua și a fost ventilată intens și de către fostul președinte Vladimir Voronin în urmă cu zeci ani în campania electorală. Banii nu au ajuns niciodată la Chișinău, deși au existat tatonări inclusiv în perioada de premierat a lui Vlad Filat de după 2009.
„Noi avem nevoie de finanțe în infrastructură. Noi am vorbit deja de construcția a 1.400 de kilometri de drumuri, pentru care este necesar de 1,4 miliarde de euro. Nu credem că putem să obținem această sumă dintr-o singură sursă de finanțare”, a afirmat Anatol Usatîi.
Usatîi a mai afirmat că sunt continuate în paralele și negocierile și cu partenerii de dezvoltare precum Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI), Comisia Europeană.
China s-a arătat constant interesată de împrumutarea R. Moldova pentru a construi drumuri, dar exemplul Muntenegrului în privința unor astfel de proiecte de infrastructură mari în țări mici a arătat o capacitate limitată și mai ales un grad de îndatorare foarte ridicat ce poate periclita balanța financiară a statului.
În prezent, Republica Moldova are o datorie externă de circa 1,6 miliarde de dolari, la care, potrivit lui Usatîi s-ar putea adăuga alte 1,4 miloane de euro, ceea ce ar îmsemna o îndatorare de circa 40% din produsul intern brut de 8,1 miliarde de dolari al Republicii Moldova.
Șocul economic resimțit, mai ales după celebrul „furt al miliardului” din 2012-2014 transformat între timp în datorie publică, ar putea fi fatala economiei și așa foarte șubrede a R. Moldova.
Atacuri virulente la adresa FMI
În timp ce noi oficiali de la Chișinău lasă impresia unei negocieri duble cu Vestul și cu Estul, premierul Chicu își devoaleaza adevăratele intenții de a încerca crearea unei situații de negociere false de tip rusesc în care instituțiile financiare occidentale sunt șantajate cu împrumuturi fictive dinspre Rusia și alte țări asiatice.
Cu toate că știe foarte bine că astfel de pârghii vecine cu șantajul economic nu vor avea succes în fața occidentalilor, Chicu își caută scuze plauzibile pentru orietarea țării înspre Est și va încerca să învinovățească Vestul de „lipsă de flexibilitate”.
„După cum i-am spus franc și domnului Atoyan [șeful misiunii FMI în Moldova], orice colaborare cu orice instituție financiară, o vedem doar din perspectiva Republicii Moldova. Dacă FMI va fi suficient de flexibil pentru a accepta viziunea noastră, vom continua colaborarea, dacă nu vom avea flexibilitate, nu exclud că vom lua o pauză”, a declarat Chicu, marți seară,în cadrul unei emisiuni politice la postul N4.
Atitudinea ostilă față de FMI a fost etalată de Chicu și la începutul lui august, pe vremea când era consilierul economic al președintelui Igor Dodon.
„Ultimul Acord cu FMI va avea consecințe grave asupra dezvoltării de mai departe a economiei noastre. Condițiile impuse de FMI nu sînt adecvate și relevante situației. Moldova nu se află în situația de a accepta orice ultimatum din partea funcționarilor acestei instituții. Persoanele implicate în negocieri din partea noastră trebuie să înțeleagă acest lucru și să acționeze corespunzător – exclusiv în interesele economiei țării”, scrie Chicu pe pagina sa de Facebook.
Moldova a primit până în prezent 157 de milioane dolari americani dintr-un total de 182 de milioane în cadrul unui program semnat pe trei ani cu FMI, iar actualul acord expiră în 2020.
Reprezentanța FMI nu a dorit să comenteze declarațiile lui Chicu, dar practica demonstrează că, în general, creditorii internaționali ai unui stat așteaptă mai întâi de toate un acord cu FMI pentru ca apoi să ofere la rândul lor diverse alte împrumuturi.
În asemenea cazuri, o înțelegere cu FMI echivalează cu o garanție că guvernul unei țări va conlucra îndeaproape cu experții Fondului și vor aplica măsuri echibrate pe zona economică în actul de guvernare.
Mai mult, guvernul anterior condus de Maia Sandu reușise deblocarea creditorii externe, inclusiv cea cu FMI, înghețate în perioada 2018-2019 din cauza unei guvernări considerate nedemocratice a Partidului Democrat și a guvernului Pavel Filip.
Ce spun experții
Experții de la Chișinău nu văd cu ochi buni nici împrumuturile dinspre Rusia, și nici ruperea relațiilor financiare cu instituții de creditare dinspre Vest care practică dobânzi mai mici decât creditorii răsăriteni.
În cadrul unei conferințe recente, expertul Transparency International și fost ministrul de Finanțe, Veaceslav Negruță, a declarat că virtualul credit de 500 de milioane de dolari pe care Republica Moldova l-ar contraca de la Moscova ar putea majora datoria externă a statului cu o treime, fapt ce va angrena automat și un grad înalt de îndatorare.
„Faptul că a fost declarat acest credit deja creează un suspans și o reticență din partea partenerilor noștri de dezvoltare care au investit multă încredere în Republica Moldova. Acest lucru ar putea să coste mult Republica Moldova” a declarat expertul.
La rândul său, directorul de programe al Expert Grup, Sergiu Gaibu, a declarat pentru Radio Chișinău că de poziționarea față de FMI depinde și atitudinea programelor financiare oferite de creditorii occidentali, mai ales că Rusia nu are nici capacitatea și nici dorința de a-i înlocui pe aceștia din punct de vedere financiare.
Zorii instaurării unei dictaturi politico-economice: buget făcut pe genunnchi
Semnele că Guvernul Chicu, aflat sub tutela autoritatistă a președintelui prorus Igor Dodon, va developa noi tendințe autoritare și lipsite de transparență și în zona economică, ce comportă elemente de „blitzkrieg politic”, încep tot mai des să apară la scurt după învestirea sa oficială pe 14 noiembrie.
Guvernul a aprobat, miercuri, un proiect de buget pentru anul 2020 cu un deficit de peste șapte miliarde de lei moldovenești (circa 350 milioane de euro) ce va avea venituri de 44,1 miliarde de lei şi cheltuieli de 51,5 miliarde de lei. Acesta urmează să fie transmis în curând spre examinare în Parlament, fără a fi supus însă niciunei dezbateri publice.
Noul proiect de buget prevede la capitolul cheltuieli peste 70 de proiecte finanțate din surse externe în valoare de 4,8 miliarde de lei, cea mai mare sumă urmând să fie dirijată spre construcția și reparația drumurilor.
De asemenea, chiar dacă Socialiștii au criticat trecerea la o cotă unică de impozitare a persoanelor fizice, sau majorarea TVA pentru domeniul HoReCa, proiectul de buget nu prevede schimbări în acest sens la capitol politici fiscale și vamale.
Noul ministrul al Finanțelor, Sergiu Pușcuță
Întrebat cum va acoperi deficitul bugetar pentru 2020, ministrul Finanțelor Sergiu Pușcuță a spus că „sunt prevăzute câteva surse de finanțare, în mod special sunt împrumuturile pe piața internă, plasarea valorilor imobiliare de stat și surse din privatizarea patrimoniului public”.
Astfel, Guvernul Chicu se pregătește de noi privatizări ale puținelor obiective de importanță strategică pentru R. Moldova, operațiuni foarte criticate în guvernarea Filip, cu precădere de Igor Dodon și PSRM.
„Proiectul de buget pentru 2020 a guvernului „Dodon” (publicat cu 10 minute înainte de ședința guvernului) presupune un deficit bugetar de 7.4 miliarde lei, cu aproape 1 miliard de lei mai mult față de de Bugetul Solidarității al Guvernului Sandu. Și asta în condițiile în care finanțări externe în valoare de 3 miliarde de lei (care în special merg spre acoperirea deficitului) sunt în pericol să nu mai vină! La ședința guvernului, ministrul Pușcuță n-a zis nimic despre cum va finanța deficitul”, a declarat parlamentarul PAS, Radu Marian.
La rândul său, deputatul PPDA, Alexandru Slusari a declarat: „Multe dezmățuri am văzut în politica moldovenească, dar Guvenul Chicu a reușit să mă uimească, totuși, și pe mine. Dacă avem un regim obscur, atunci lumina să stinge peste tot. Chiar unde nu era necesar”
Într-un astfel de peisaj sumbru din perspectiva politică și economică, R. Moldova este foarte aproape de a începe o nouă era a declinului economic. Unul cauzat de îndepărtarea de Uniunea Europeană după aproape 10 ani de drum sinuos.
Cu toate acestea, parcursul ultimelor guvernări pro-europene, fie ele doar declarate așa, a adus avantaje semnificative din punct de vedere economic și mai ales al liberei circulații în UE pentru cetățenii săi.
Acest lucru a condus la majorarea remitențelor din Europa ce au o pondere semnificativă în economia și așa șubredă a R. Moldova. Exodul masiv din R. Moldova ar putea cunoaște un nou val și mai semnificativ, în condițiile în care circa 60% din cei care emigrează sub tineri sub 30 de ani.
Analiza a fost realizată de Mădălin Necșuțu, redactor-șef „Evenimentul Zilei”, ediția de R. Moldova și corespondent al „Balkan Insight” la Chișinău.
Noii guvernanți de la Chișinău riscă să repete greșelile din trecut dacă vor permite ca investigațiile cu privire la abuzurile comise de fostul guvern, condus din umbră de Vlad Plahotniuc, să se confunde cu o politică a revanșei, se arată într-o analiză publicată de Balkan Insight. În iunie, anul acesta, Moldova s-a aflat într-o situație nemaîntâlnită de la căderea Uniunii Sovietice și după ce a devenit stat independent, în 1991. Timp de aproape o săptămână, ea a avut doi președinți, două guverne și o mare dilemă politică.
După alegerile parlamentare, chiar înainte de expirarea termenului-limită până la care se putea forma o majoritate parlamentară, socialiștii proruși din PSRM și blocul proeuropean ACUM și-au dat mâna și au convenit să îl înlăture pe puternicul oligarh Vlad Plahotniuc împreună cu aparatul său politic, Partidul Democrat, PD.
Acest lucru s-a transformat într-un episod tensionat, având în vedere că partidul ce urma să fie scos în curând de la guvernare nu voia să cedeze pașnic puterea noii majorități. Cu ajutorul unei Curți Constituționale considerate politizată, partidul a încercat să îi înlăture atât pe președintele socialist Igor Dodon, cât și nou creatul guvern condus de Maia Sandu, de la ACUM.
Cele două părți s-au acuzat reciproc de uzurpare a puterii și le-au cerut susținătorilor să iasă în stradă și să păzească principalele instituții ale statului.
Criza a durat aproape o săptămână, până când, sub presiuni externe, pe fondul riscului crescând al unor violențe interne, Plahotniuc a părăsit brusc țara, iar premierul Pavel Filip a demisionat.
Amânare raportului comisiei
Imediat după preluarea puterii în ziua de 8 iunie, noua așa-zisă “alianță nefirească”, formată de forțele proruse și proeuropene din parlament, a adoptat o declarație în care îi acuză de uzurpare a puterii, pe foștii guvernanți democrați.
“Parlamentul constată o uzurpare a puterii statului de către fostul guvern nepopular, care a pierdut încrederea cetățenilor și pe cea a comunității internaționale și care, în loc să predea puterea în mod pașnic, a hotărât să destabilizeze situația”, a declarat noul premier Maia Sandu.
Parlamentul a votat totodată înființarea unei comisii speciale care să ancheteze întreaga situație și care să își publice concluziile în termen de 60 de zile.
Totuși, după mai bine de patru luni, comisia nu a redactat încă niciun raport, mulți întrebându-se de ce este amânată întreaga acțiune și dacă nu cumva ea este politizată în interesul unei justiții selective.
Vicepreședintele parlamentului, unul dintre liderii partidului ACUM, Mihai Popșoi, care conduce comisia parlamentară, a declarat pentru Balkan Insight că țara trebuie să clarifice “săptămâna fierbinte “ din iunie . “Vrem să clarificăm toate circumstanțele, acțiunile și delăsarea factorilor decizionali care ne-au adus țara în pragul unui conflict intern, pentru a le spune cetățenilor ce s-a întâmplat mai exact și cine este vinovatul“, a spus el.
Popșoi a spus că instituțiile trebuie să-și întărească punctele cele mai slabe, astfel încât țara să nu mai ajungă niciodată într-o situație “în care să existe o dualitate a puterii și în care marea majoritate a populației să se opună unui grup restrâns de cetățeni”.
El și-a reamintit totodată cum, în trecut, Partidul Democrat a încercat să reducă la tăcere opoziția reprezentată de blocul ACUM, o alianță formată din Partidul Acțiune și Solidaritate, PAS, condus de Sandu și Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase.
Vicepreședintele parlamentului a adăugat că obiectivul actualei guvernări este acela de a se asigura ca, pe viitor, nimeni nici măcar să nu îndrăznească să uzurpe în mod ilegal puterea legislativului și a executivului din Moldova.
În afara formării unei comisii parlamentare de anchetare a evenimentelor din iunie, procurorul general interimar, Dumitru Robu, a deschis și o anchetă penală. Pe data de 31 iulie, președintele Igor Dodon a spus că Robu trebuie “să le deschidă dosare tuturor celor care au încălcat legea și trebuie să facă asta cât mai repede”.
În ziua de 5 august, Robu a deschis oficial o anchetă penală cu privire la uzurparea puterii de stat comisă de fostul guvern, suspendând ordonanța anterioară semnată de predecesorul său, Igor Popa, considerat de cei mai mulți drept om al PD-ului.
Ancheta se va concentra asupra evenimentelor din perioada 7-14 iunie, când Partidul Democrat și Plahotniuc au încercat să dizolve parlamentul și să-l suspende pe președinte cu ajutorul Curții Constituționale, după ce socialiștii și ACUM au format o nouă majoritate parlamentară.
Dacă vor fi găsiți vinovați de uzurpare a puterii, toți cei implicați riscă o pedeapsă de până la 15 ani închisoate, potrivit Codului Penal moldovenesc.
Dar democrații, acum în opoziție, afirmă că se simt amenințați de ancheta penală pe tema uzurpării puterii de stat, pe care unii deputați o consideră “comandată”.
Pe data de 16 august, ei au depus o contestație, cerând Procuraturii Generale să deschidă o altă anchetă pe tema uzurpării puterii de stat, care să îi vizeze pe liderii din ACUM și pe socialiști.
În acea zi, fostul premier Filip a declarat la un post de televiziune că a trimis o scrisoare partenerilor din străinătate ai Moldovei, prin care i-a informat despre evenimentele îngrijorătoare în curs. “Le-am scris partenerilor din străinătate despre derapajele (politice) din Moldova și vom continua să îi informăm despre neregulile comise de acest regim recent instalat”, a afirmat Filip.
Un deputat democrat, Vladimir Cebotari, a declarat că boicotează comisia întrucât rezultatul a fost deja hotărât. El a spus că democrații “nu trebuie să legitimizeze activitatea unei comisii care nu e legitimă, și nu e legitimă din cauză că nu îi reprezintă pe toți parlamentarii sau toate grupurile din parlament”.
Între timp, pe data de 19 septembrie, lui Cebotari i s-a retras imunitatea parlamentară după ce procurorul Robu a cerut acest lucru dată fiind implicarea sa în controversata concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, din 2013.
Echilibrul trebuie să despartă justiția de răzbunare
Experții de la Chișinău rămân dezbinați în privința pericolului ca această comisie de anchetă să nu își finalizeze activitatea sau să se transforme într-un instrument de revanșă politică și justiție selectivă.
“Totul depinde de probele pe care le va aduna comisia și de modul în care le instrumentalizează”, a declarat pentru Balkan Insight analistul Anatol Țăranu. El a afirmat că există într-adevăr semnele unei hărțuiri de ordin politic, așa cum a susținut Partidul Democrat, dar a recomandat răbdare până când raportul final va fi prezentat în parlament.
Acest expert constată interacțiunea a două tendințe opuse: pe de-o parte, există tendința fostei opoziții de a-și lua revanșa politică pentru suferințele îndurate în opoziție; pe de altă parte, există necesitatea reală de a le oferi cetățenilor o “clarificare” a celor întâmplate în iunie, astfel încât așa ceva să nu se mai repete în viitor.
Jurnalista de investigație Mariana Rață, care scrie un raport internațional despre justiția selectivă a Moldovei din trecut, ne-a declarat că există pericolul ca situațiile similare din trecut să reapară. “Dacă greșelile din trecut se repetă prin cazuri bazate pe un denunț formulat de o singură persoană – așa cum s-a întâmplat în cazul fostului premier Vlad Filat [care a fost închis în 2015] – situația e gravă”, a spus Rață.
Ea a susținut că una dintre cele mai mari probleme, în cadrul ultimelor investigații lansate de Procuratura Generală, o reprezintă numărul redus de probe adunate în cazul foștilor lideri de partid. “Dacă aceasta [justițiea selectivă] se repetă, mă tem că iar vom trăi mari frustrări legate de justiție și de independența acesteia”, a spus jurnalista.
Mariana Rață se teme că, în loc să profite de această mare șansă de a-și întări independența, jusiția moldoveană pare – pur și simplu – să-și caute noi stăpâni politici.
Materialul a fost tradus din limba engleză după o analiză a portalului Balkan Insight semnată de Mădălin Necșuțu
