Reformă la Chișinău: Armata Moldovei se va reorganiza și va trece la statutul profesionist

Reformă la Chișinău: Armata Moldovei se va reorganiza și va trece la statutul profesionist

Republica Moldova va trece la o armată de profesioniști, începând din această toamnă, pe modelul armatelor moderne din majoritatea țărilor europene. Anunțul a fost făcut astăzi de către liderul partidului de guvernământ, Vlad Plahotniuc. Armata este un domeniu subfinanțat în Republica Moldova, Ministerul Apărării din Republica Moldova având alocat un procent de doar 0,4% din PIB.

Pe de cealaltă parte, din decembrie 2016 și până în octombrie 2017, militarii armatei Republicii Moldova nu au avut permisiunea președintelui prorus Igor Dodon de a participa la exerciții militare de antrenament cu statele partenere din Europa, fapt ce a contribuit la stagnarea și chiar degradarea capacităților operative ale Armatei.

Lucrurile au revenit pe un fagaș al normalității, după instalarea la finele lunii octombrie, a noului ministru al Apărării, Eugen Sturza, care împreună cu guvernul de la Chișinău au redeschis opțiunea acestora de a participa alături de militari din Europa la manevre și exerciții de antrenament.

Dodon a încercat să mascheze decizia sa de oprirea în cazărmi a militarilor prin invocarea „neutralității” R. Moldova, fapt ce nu a făcut decât să lase descoperit acest domeniu extrem de important. Practic, vulnerabilitatea R. Moldova a scăzut foarte mult pe dimensiunea de securitate, atrându-i lui Dodon acuzații de premeditate și chiar de sabotare a Armatei naționale. 

În paralel, pe cealaltă parte a Nistrului, numai în 2017, au avut loc circa 200 de aplicații militare cu participarea Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) și a militarilor transnistreni loiali regimului separatist de la Tiraspol, potrivit unor estimări făcute de expertul în domeniul securității, Rosian Vasiloi, în cadrul unui interviu oferit pentru portalului internațional Balkan Insight.

Rusia nu și-a ascuns niciodată intențiile militare față de regiunea separatistă transnistreană, iar relația militară dificilă dintre Moscova și Chișinău s-a accentuat pe parcursul anului 2017 până în prezent.

Aceasta a mers concomitent cu clincurile dintre cele două capitale, începând cu dezvăluirea cazului de spionaj al Rusiei împotriva Moldovei prin recrutarea de către serviciile secrete ale armatei ruse GRU a deputatului PD Iurie Bolboceanu, condamnat ulterior la 12 ani de închisoare pentru „trădare de patrie”.

Imediat după dezvăluire, cinci diplomați ruși au fost expulzați din Moldova, Moscova întorcând măsura prin expulzarea a cinci diplomați moldoveni.

Reforma promisă

De la instalarea sa în funcție, actualul ministru al Apărării de la Chișinău, Eugen Sturza, a promis că va începe o reformă a Armatei R. Moldova, inclusiv prin achiziționarea de mijloace de luptă moderne.

Odată cu preluarea mandatului îmi doresc ca Republica Moldova să se transforme dintr-un consumator de securitate în furnizor. Este foarte important ca Armata Națională să nu fie implicată în jocuri politice, pentru că există riscul să o slăbim și mai mult”, spunea Sturza la preluarea mandatului.

Încă de la începutul mandatului, Eugen Sturza s-a arătat în favoarea participării militarilor moldoveni la misiunile internaționale pentru arată partenerilor internaționali că R. Moldova poate exporta securitate în regiune.

De asemenea, Sturza a afirmat că se vor face eforturi pentru ca de anul viitor să se facă achiziții pentru înzestrarea Armatei.

În premieră pentru Republica Moldova și pentru Armata Națională, de la independență încoace, anul viitor vom avea și achiziții de tehnică, nu doar donațiile pe care le primim de la partenerii noștri străini. Vom avea achiziții de tehnică foarte necesară Armatei Naționale. Sper și sunt sigur că acest proces va fi continuat și în anii viitori. Deja am stabilit contactele cu partenerii să ne ajute în acest proces de achiziții, va fi o achiziție transparentă, dar veți vedea în 2018 aceste progrese”, a conchis ministrul.

La finalul lunii trecute, Sturza scria pe pagina sa de Facebook că, în ciuda opoziției clare arătate de Dodon, el este decis să spargă această situație de menținere deliberată a Armatei R. Moldova într-o stare permanentă de degradare.

Încă sper ca domnul președinte Dodon nu dorește ca în Moldova sa se întâmple ce s-a întâmplat în trecut în Ucraina, unde armata era ținută intenționat la un nivel precar de înzestrare. Și sper că domnul Președinte nu va insista ca Republica Moldova sa aibă o armată slabă, una de formă.

Dacă subiectul va fi menținut pe agenda Consiliului Suprem de Securitate (CSS), voi avea o poziție fermă, prin care voi susține înzestrarea și modernizarea Armatei Naționale, reformarea, profesionalizarea și eficientizarea ei”, scria Sturza.

Batalion mixt

La începutul lunii februarie, după o vizită la Chișinău a ministrului Apărării român, Mihai Fifor, România și R. Moldova au convenit formarea unui batalion mixt între cele două țări și reluarea exercițiilor militare comune, potrivit Balkan Insight.

„Am convenit astăzi la nivel de experți și să identificăm zona în care poate fi plasat acest batalion mixt”, a declarat ministrul român al apărării, Mihai Fifor, într-o conferință de presă comună la Chișinău.

Scopul reluării acestor exerciții este de a aduce armata R. Moldova la standardele de pregătire și profesionalism ale NATO. Discuțille dintre cei doi au mai vizat au vizat și acordarea de asistență pentru procesul continuu de reformă și modernizare a armatei moldovenești.

Ideea acestui batalion comun nu este tocmai una nouă. În martie 2010, miniștrii Apărării de la acea vreme din cele două țări, Gabriel Oprea și Vitalie Marinuță au discutat această posibilitate la București, după cum a relatat Karadeniz Press.

Profesionalizare și standarde mai ridicate

Revenind în actualitate, liderul PD, Vlad Plahotniuc, a declarat marți într-un briefing the presă că Armata Republicii Moldova se va reforma și va trece la statutul de armată profesionistă. El a precizat că PD a cerut un studiu amplu la acest subiect din partea guvernului și un plan de acțiuni pentru eliminarea serviciului militar obligatoriu și transformarea armatei R. Moldova într-una profesionistă.

Am luat decizia ca în R. Moldova de a se renunța la serviciul militar obligatoriu. Acest lucru se va realiza etapizat. În aproximativ doi ani, numărul tinerilor care vor fi recrutați pentru armată va scădea până se va ajunge la eliminarea completă a serviciului militar obligatoriu.

El a declarat că reforma ar urma să înceapă în toamna acestui an și că se va întinde pe parcursul a doi ani de zile.

Ministerul Apărării, în curând, va da startul oficial al acestui proces. Printre primele reduceri de înrolări vor fi acelea care se vor face imediat, în toamna anului 2018, urmând va în locul recrutilor sa fie angajati militari profesionisti, pe baza de contract, care vor fi echipați după toate standardele moderne europene”, a declarat Plahotniuc.

Plahotniuc a mai spus că, în paralel, guvernul va rezolva toate probleme legate de logistică și salarizare.

Liderul PD a precizat acest lucru a fost determinat și de semnalele precum unii tinerii oferă mită pentru a evita satisfacerea serviciului militar, dar și de condițiile proaste pentru militari și familiile lor.

Vrem sa creem o armata moderna, mult mai bine dotată tehnic și financiar cu soldați profesioniști. Mii de tineri și familiile lor vor fi scutiți de povara recrutărilor obligatorii care au avut loc până în prezent”, a conchis Plahotniuc. 

Deși nu a fost precizat nimic în acest sens, această modernizare atunci în fapt implementarea unora dintre standardele NATO, care prevăd ca armata să fie în țările membre să fie una profesionistă pe bază de contract.

Dinamica regiunii s-a schimbat mult în ultimii ani, începând cu anexarea ilegală de către Rusia a peninsulei Crimeea. Acest fapt a condus inevitabil la acțiuni de militarizare intensivă a regiunii, odată cu izbucnirea conflictului armat din estul Ucrainei între forțele militare ucrainene și separatiștii proruși din Donbas, cei din urmă fiind sprijiniți masiv de forțele militare ale Rusiei.

În tot acest climat tensionat, Republica Moldova își ia măsuri de consolidare a măsurilor de securitate și de întărire a capacităților defensive în fața potențialelor pericole, cel mai apropiat fiind cel de ar putea veni de pe celălalt mal al Nistrului.

Corespondența de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work
NATO va deschide săptămâna viitoare la Chișinău un Birou de legătură

NATO va deschide săptămâna viitoare la Chișinău un Birou de legătură

Premierul R. Moldova Pavel Filip, îmrepună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg

Biroul de Legătură al NATO la Chișinău va fi deschis săptămâna viitoare, a anunțat Guvernul Republicii Moldova, după întâlnirea de joi, de la Bruxelles, dintre premierul R. Moldova Pavel Filip și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Chestiunea deschiderii trenează deja de mai bine de un an de zile, pe fondul crizei cauzate de lipsa unui ministru al Apărării la Chișinău și a retoricii Moscovei și a a președintelui Igor Dodon.

Părțile și-au exprimat convingerea că inaugurarea Oficiului de Legătură NATO la Chişinău, la începutul lunii decembrie a anului curent, va impulsiona și mai mult colaborarea bilaterală. În particular, va fi dezvoltată cooperarea bilaterală în domenii noi, precum combaterea ameninţărilor cibernetice, sporirea rezilienţei şi pregătirii pentru situaţii de urgenţă civilă. Totodată, Oficiul de Legătură NATO va informa cetăţenii despre beneficiile cooperării cu Blocul Nord-Atlantic.

Filip a reconfirmat determinarea Republicii Moldova de a subscrie activ eforturilor de promovare a păcii şi securităţii în Europa, inclusiv prin participarea contingentului militar din țara noastră la operaţiunea condusă de NATO în Kosovo.

„Astăzi este a treia mea vizită la Cartierul General NATO în calitate de Prim-ministru al Republicii Moldova în mai puțin de un an, fapt care vorbește despre bunele relații de cooperare între Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, precum și despre dorința noastră de a învăța din experiența țărilor NATO”, a declarat Pavel Filip.

Premierul a reiterat interesul ţării noastre de a consolida în continuare dialogul politic şi cooperarea practică cu Alianţa Nord-Atlantică, în domeniile stabilite de comun acord în Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO pentru anii 2017-2019.

„Republica Moldova, chiar dacă este un stat neutru conform Constituției, își dorește o colaborare foarte bună cu Alianța Nord-Atlantică pentru că noi vrem să avem o armată dezvoltată, pentru că noi ne dorim să fim un stat care poate asigura securitatea. În acest sens, eu nu cred că există o cale mai bună decât să înveți de la Alianța Nord-Atlantică”, a menționat Prim-ministrul.

Totodată, șeful Executivului a apreciat sprijinul de care beneficiază instituţiile ţării noastre din partea NATO. Astfel, a fost relevat suportul acordat în cadrul Iniţiativei de Consolidare a Capacităţilor de Apărare şi Platformei de Interoperabilitate, precum şi expertiza şi susţinerea substanțială oferită prin intermediul Programului Ştiinţă pentru Pace şi Securitate. În context, Pavel Filip a menționat că a fost elaborată şi aprobată la nivel de Guvern Strategia Națională de Apărare şi Planul de acţiuni privind implementarea acesteia pentru anii 2017-2021. În curs de finalizare este şi Strategia Militară.

La rândul său, Secretarul General NATO a reiterat respectul pentru neutralitatea ţării noastre şi susţinerea fermă din partea organizației pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Jens Stoltenberg a menţionat că Republica Moldova este un partener valoros și a reiterat importanța implementării reformelor, inclusiv în ce privește modernizarea apărării. ”Doar prin reforme putem fi rezilienți față de amenințările din exterior”, a spus Secretarul General NATO.

Share our work
Modernizarea Armatei Nationale nu se poate face fara resurse financiare

Modernizarea Armatei Nationale nu se poate face fara resurse financiare

Militari ai Armatei NationaleArmata Naţională, dar şi întregul sistem de apărare, au nevoie de reformare, dar acestea trebuie modernizate în baza unor programe şi strategii bune determinate, şi nu în baza unor abordări sporadice, a declarat marţi la Chişinău, Marian Lupu. Problemele reformării şi modernizării structurilor Armatei Naţionale, precum şi activitatea comandamentelor militare în direcţia respectivă au fost discutate într-o şedinţă a Consiliului Colegial al Ministerului Apărării, eveniment la care a participat şi preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu. „Astăzi discutăm chestiuni strategice, care în mod evident au tangenţă şi cu partea financiară şi nu doar. În cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Suprem de Securitate, a fost discutată Analiza Strategică a Apărării, au fost făcute concluziile necesare şi trasate sarcinile de rigoare. Rămîne doar să definitivăm care va fi pachetul resurselor financiare în raport cu Produsul Intern Brut sau alte formule, fiindcă, în funcţie de resursele disponibile, depinde tactica pe care trebuie s-o aplicăm pentru reformarea armatei. Armata are nevoie de reformă, armata are nevoie de resurse de dotare”, a accentuat Lupu. Preşedintele interimar a mai declarat că, pînă la sfîrşitul lunii iunie, Parlamentul urmează să adopte Strategia Securităţii Naţionale, lucru care va permite, ulterior, elaborarea şi implementarea altor documente de program care vizează activitatea sistemului de apărare. Lupu a cerut conducerii Ministerului Apărării elaborarea şi prezentarea spre aprobare a unui set de programe sociale pentru cadrele militare, în special, a celor ce ţin de asigurarea cu spaţiu locativ. „Vom susţine toate programele de dezvoltare a armatei, protecţie socială a militarilor, deoarece dorim să avem o armată mobilă, capabilă să facă faţă misiunilor care-i revin conform Constituţiei”, a subliniat Marian Lupu. Potrivit ministrului Apărării, Vitalie Marinuţa, adoptarea de către Parlament a Strategiei Securităţii Naţionale va permite instituţiei elaborarea şi punerea în funcţiune a Strategiei Militare Naţionale, un element foarte important în procesul de construcţie militară, modernizare şi reformare a Armatei Naţionale. De asemenea, în cadrul şedinţei, au fost puse în discuţie proiectele de dezvoltare a comandamentelor forţelor terestre, aviaţie şi logistică, care urmează a fi finalizate şi înaintate spre aprobare pînă la sfîrşitul anului curent. În opinia lui Vitalie Marinuţa, implementarea acestor programe de modernizare a Armatei Naţionale va permite crearea unei structuri militare moderne, completată cu cadre profesioniste şi dotată cu tehnică şi armament, care ar asigura securitatea militară a statului la cel mai înalt nivel.

Viziunea lui Vitalie Marinuta

Intr-un interviu postat pe siteul Minsterului Apărării, referindu-se la obiectivele ministerului, Vitalie Marinuţa susţine că “finalizarea procesului de elaborare şi adoptare a Strategiei Securităţii Naţionale şi a Strategiei Militare Naţionale sînt obiectivele principale ale Ministerului Apărării pentru anul 2011, deoarece punerea în aplicare a acestor două documente ne va permite să elaborăm o nouă structură a armatei şi să schimbăm cadrul legislativ cu privire la apărare. Printre priorităţile Ministerului Apărării se numără şi elaborarea, cu sprijinul Guvernului, a unui program de construcţie a spaţiului locativ pentru cadrele militare, care va reduce gravitatea problemei respective în rîndul efectivului, precum şi continuarea procesului de schimbare a uniformei militare, care a fost aprobată prin decret prezidenţial în 2010. Ca să anticipez următoarea întrebare – trecerea la uniforma nouă ne va costa circa 8 mln lei, suma respectivă încadrîndu-se în alocaţiile bugetare anuale pentru echipament. Accentuez că echiparea militarilor în uniforme noi va avea loc treptat, odată cu epuizarea stocurilor existente din dotarea Armatei Naţionale”. De asemenea, în ceea ce priveşte nevoile Armatei Naţionale, pentru a corespunde standardelor europene, ministrul consideră că “ este nevoie de finanţare adecvată şi, nu în ultimul rînd, de susţinerea iniţiativelor înaintate de Ministerul Apărării în Guvern şi Parlament. Anul trecut, bugetul militar al Republicii Moldova a constituit 227 de milioane de lei, fiind cel mai mic atît din Europa, cît şi din spaţiul ex-sovietic. De exemplu, dintre fostele republici sovietice, în anul 2011, mai puţin de un procent din PIB au alocat pentru apărare Republica Moldova şi Kazahstanul, 0,55% şi, respectiv, 0,9%. Dar, dacă transformăm aceste cifre în bani reali, atunci rezultă că noi vom cheltui pentru apărare 29 de milioane de dolari SUA, iar Kazahstanul – 1297 de milioane de dolari. Prin urmare, cheltuielile pentru apărare au fost şi sînt foarte mici, iar aceasta presupune întregul spectru de cheltuieli suportate de stat pentru Forţele Armate, inclusiv achiziţionarea şi modernizarea de echipamente militare şi armamente, salariile militare, costurile operaţiunilor militare, construcţii, asigurări, cercetări şi educaţie”. Ministrul Vitalie Marinuţa este de părere că criza economică a afectat armata. “Dacă e să continui tema finanţării Armatei Naţionale, atunci trebuie să remarc că bugetul alocat Ministerului Apărării a acoperit necesităţile armatei doar parţial. Majoritatea banilor alocaţi au fost direcţionaţi spre achitarea indemnizaţiilor băneşti ale militarilor, asigurarea medicală, alimentare, echipament, precum şi spre plata serviciilor comunale. Totodată, austeritatea financiară a influenţat negativ încadrarea în Armata Naţională a specialiştilor calificaţi din sectorul civil. Totodată, a sporit şi numărul de militari, în special din categoria soldaţi şi sergenţi prin contract, care s-au eliberat din iniţiativă proprie din Armata Naţională. Analiza efectuată relevă că motivul principal în scăderea atractivităţii şi motivaţiei pentru serviciul militar pe contract rezidă în anularea obligativităţii statului cu privire la asigurarea cu spaţiu locativ a militarilor. De asemenea, motivarea lor a fost afectată atît de suspendarea plăţilor pentru închirierea spaţiului locativ, cît şi de îngheţarea creşterii salariale pînă în anul 2013”, este de părere ministrul Apărării.

Share our work