Naufragiati in Mediterana, salvati de Fregata Regele Ferdinand
Fregata “Regele Ferdinand”, care participa la operatia NATO “Unified Protector”, a efectuat la sfarsitul saptamanii trecute o misiune de asistenta umanitara si salvare a aproximativ 150 de persoane aflate in dificultate la bordul unei ambarcatiuni civile in Marea Mediterana. Ambarcatiunea civila de mici dimensiuni, ai carei pasageri erau emigranti africani, intre care 10 femei si 15 copii, a parasit portul libian Misrata pe 9 mai si, din cauza defectarii motorului si a infiltratiilor de apa la bord, plutea in deriva la aproximativ 100 de mile marine nord de Tripoli, fiind in pericol de scufundare. O echipa de specialisti din echipajul fregatei romanesti a urcat la bordul ambarcatiunii si a acordat asistenta necesara, astfel incat au fost remediate problemele tehnice si repornit motorul, au fost izolate infiltratiile de apa si reparata pompa de drenaj apa din cala vasului. Echipajul fregatei Regele Ferdinand a oferit, de asemenea, pasagerilor ambarcatiunii alimente, apa, precum si combustibilul necesar continuarii in siguranta a calatoriei pe mare. Actiunea umanitara a echipajului fregatei romanesti se inscrie in prevederile Conventiei internationale pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare (SOLAS Convention), navele NATO participante la operatia “Unified Protector” avand ca misiune si acordarea de sprijin ambarcatiunilor aflate in primejdie. Pana in prezent, Fregata „Regele Ferdinand”, care si-a inceput pe 30 aprilie actiunile in cadrul operatiei de impunere a embargoului asupra Libiei in Marea Mediterana, a executat, aproximativ 70 de misiuni specifice. Fregata are ca misiuni principale patrularea si monitorizarea navelor din zona de responsabilitate, interogarea si controlul navelor suspecte de transport de arme si mercenari catre Libia. Gruparea navala sub comanda NATO, din care face parte fregata romaneasca, are in compunere 20 de nave, iar in statul major al acesteia sunt si doi ofiteri din Fortele Navale Romane. In perioada 17-19 mai, dupa incheierea primei etape de misiune in raionul maritim, fregata isi va reface capacitatea operationala intr-un port din sudul Europei stabilit de conducerea gruparii, informeaza MApN. Fregata “Regele Ferdinand”, comandata de comandorul Mihai Panait si avand la bord un echipaj alcatuit din 205 marinari, a parasit Portul Constanta la 22 aprilie pentru a participa, timp de trei luni, la operatia “Unified Protector”. Operatia “Unified Protector” a fost instituita de NATO la data de 23 martie, pentru impunerea embargoului asupra armelor impotriva Libiei, in conformitate cu Rezolutia nr. 1973 a Consiliului de Securitate al ONU. La data de 22 martie, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a hotarat participarea Romaniei cu forte si mijloace la misiunea de impunere a unui embargo asupra armelor impotriva Libiei, constand in fregata „Regele Ferdinand” si doi ofiteri de stat major. Executivul a adoptat, la 23 martie, Hotararea de Guvern nr. 270 privind suplimentarea bugetului M.Ap.N. pe anul 2011 cu suma de 19.164.000 lei, din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, pentru participarea la operatia „Unified Protector”.
Liderul libian Muammar Gaddafi a supravietuit sambata seara unei lovituri aeriene a NATO ce i-a ucis pe cel mai mic fiu si trei nepoti si a distrus o casa la Tripoli, a anuntat un purtator de cuvant al guvernului in noaptea de sambata spre duminica. „Ceea ce avem acum este legea junglei”, a declarat purtatorul de cuvant al guvernului Mussa Ibrahim intr-o conferinta de presa. „Credem ca acum este clar pentru toata lumea ca ceea ce se intampla in Libia nu are nimic de a face cu protectia civililor”, a adaugat el, citat de presa internationala. Autoritatile au declarat ca fiul cel mai tanar al lui Gaddafi, Saif Al-Arab, a fost ucis in atac. Saif al-Arab era unul dintre fii lui Gaddafi mai putin proeminenti, cu un rol limitat in structura de putere la Tripoli. Ibrahim a declarat ca Saif al-Arab, 29 de ani, era student si studiase in Germania. „Vom lupta si iarasi vom lupta daca trebuie sa o facem”, a mai afirmat Ibrahim. „Liderul a oferit NATO pace ieri si NATO a refuzat-o”, a adaugat el. Guvernul libian a adus jurnalisti la acea casa ce fusese lovita de cel putin trei rachete. Acoperisul era complet distrus in unele locuri din care atarnau tije de otel printre bucati de beton. Explozii au fost auzite in tot orasul sambata seara. Focuri de arme si sunete de claxoane au rasunat in capitala din est a rebelilor Benghazi, odata cu raspandirea stirilor despre atac. NATO a confirmat duminica atacurile din sectorul Bab al-Aziziya din Tripoli, insa nu si moartea celui mai mic fiu al liderului libian Muammar Gaddafi, Saif al-Arab Gaddafi, anuntata anterior de purtatorul de cuvant al autoritatilor libiene. NATO a dat asigurari ca nu a vizat anumite persoane in atacurile sale. „NATO si-a continuat peste noapte atacurile precise impotriva instalatiilor militare ale regimului Gaddafi din Tripoli, inclusiv atacuri asupra unei cunoscute cladiri de comanda si control din sectorul Bab al-Aziziya, sambata seara, la putin timp dupa ora 18.00 GMT”, a precizat Alianta intr-un comunicat. „Sunt la curent cu informatiile neconfirmate din presa conform carora este posibil ca anumiti membri ai familiei Gaddafi sa fi fost omorati. Regretam orice orice pierderi umane, in special pe cele de civili inocenti”, a declarat comandantul canadian al operatiunilor NATO din Libia, locotenent-generalul Charles Bouchard, care a precizat de asemenea ca atacurile de sambata seara ‘fac parte dintr-o strategie coerenta a NATO de a perturba si distruge’ capacitatile lui Gaddafi de a pregati si desfasura atacuri asupra civililor.
Franta si Italia au declarat miercuri ca se vor alatura Marii Britanii in trimiterea de ofiteri de legatura pentru a sprijini armata rebelilor din Libia, o initiativa despre care analistii militari sustin ca reprezinta un semn ca nu va exista un sfarsit rapid si usor pentru razboiul din aceasta tara, scrie presa de peste ocean. Deplasarea ofiterilor de legatura – probabil a unui numar care nu depaseste 40 de persoane – indica totodata ca, doar o combinatie intre o presiune militara exercitata de fortele aeriene, o presiune eonomica exercitata asupra guvernului si o forta rebela mai coordonata si mai bine organizata, il va convinge in cele din urma pe colonelul Muammar Gaddafi ca singura sa optiune este sa renunte. Trimiterea de consilieri in Libia este cel mai recent semn al problemelor pe care le intampina campania NATO din aceasta tara, care a inceput in forta cu un atac american, dar care a parut sa se diminueze odata ce comanda operationala a fost transferata NATO la 31 martie, transmite Agerpres. Noile tactici folosite de fortele colonelului Gaddafi – amestecarea cu populatia civila, camuflarea armelor si conducerea de camionete in loc de vehicule militare – i-au impiedicat pe pilotii NATO sa gaseasca obiectivele vizate. In acelasi timp, artileria si tancurile lui Gaddafi au atacat orasul Misrata, controlat de rebeli, cu bombe cu dispersie, care au fost interzise de catre o mare parte din lume, ridiculizand misiunea principala a NATO de a proteja civilii. Diviziunile din cadrul NATO par sa afecteze strategia Aliantei in Libia la fel de mult ca noile tactici ale colonelului Gaddafi, este de parere Robin Niblett, directorul Chatham House, Institutul Regal pentru Afaceri Internationale din Londra. Doar sase din cele 28 de tari membre participa in prezent la loviturile aeriene din Libia. Franta si Marea Britanie sunt la originea a jumatate dintre acestea, iar Danemarca, Norvegia, Belgia si Canada sunt responsabile pentru restul. Tari importante precum Italia si Spania au dat inapoi, in timp ce altele au trimis avioane doar pentru a sprijini zona de excludere aeriana sau pentru a ajuta la implementarea embargoului asupra armelor. Obama, care a exclus ideea desfasurarii trupelor americane in Libia, a anuntat miercuri ca va autoriza o suma 25 de milioane dolari pentru fortele de opozitie libiene, destinata echipamentului militar aditional, fara a include armele.
Violentele declansate la Misrata la sfarsitul lunii februarie s-au soldat cu cel putin 1.000 de morti si 3.000 de raniti, au indicat luni surse medicale din orasul libian controlat de insurectia impotriva liderului Muammar Gaddafi, informeaza agentiile de presa internationale. In jur de 80% sunt civili, le-a declarat ziaristilor administratorul principalului spitalul din localitate, Khaled Abu Falgha. Doar in cursul zilei de duminica si-au pierdut viata 17 persoane, 71 fiind ranite, in marele oras-port, situat la 200 de kilometri est de Tripoli. Ranile cele mai grave au fost provocate de gloante cu fragmentatie, o arma interzisa utilizata recent de forte loiale colonelului Gaddafi, afirma miscarea rebela si organizatia Human Rights Watch. Campania aeriana a NATO vizand apararea vietii civililor libieni, care a fost aprobata de ONU, nu a reusit sa puna capat bombardamentelor loialiste, dar a blocat infrangerea insurectiei anti-Gaddafi, declansata la 15 februarie, estimeaza majoritatea comentatorilor politici si militari. La Paris, ministrul apararii Gerard Longuet a insistat ca misiunea NATO in Libia este ingreunata, deoarece nu dispune de informatii suficiente de pe teren. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a declarat, vineri, increzator ca statele membre vor pune la dispozitia operatiunii din Libia mai multe avioane de lupta. ‘Avem indicatii ca tarile vor veni cu ceea ce este necesar. Sper sa obtinem mijloacele necesare intr-un viitor foarte apropiat’, a afirmat Rasmussen in cadrul unei conferinte de presa, in cea de-a doua si ultima zi a reuniunii ministrilor de externe aliati de la Berlin. ‘Am sperante ca vor fi puse la dispozitia NATO mijloace de atac suplimentare’, a declarat la randul sau ministrul britanic de externe, William Hague. Marea Britanie si Franta au insistat pe langa ceilalti aliati din NATO sa furnizeze un numar suplimentar de avioane capabile sa loveasca fortele terestre loiale liderului libian Muammar Gaddafi, dupa ce SUA si-au limitat participarea la operatiune, iar rebelii libieni s-au pronuntat pentru o actiune mai ferma din partea NATO. Deocamdata insa, SUA si aliatii europeni din NATO au respins apelurile franceze si britanice de a contribui mai activ la misiunile din Libia. Oficiali ai NATO au afirmat ca ar mai fi nevoie de circa 10 aeronave de atac, iar un oficial francez a indicat ca tarile care ar putea face mai mult sunt Italia, Spania, Olanda si Suedia.
Regimul colonelului Muammar Gaddafi a afirmat marti seara ca este dispus la un dialog cu rebelii daca acestia depun armele, a declarat ministrul adjunct de Externe, Khaled Kaim. De asemenea, liderul libian i-a trimis un mesaj presedintelui american Barack Obama, “ca urmare a retragerii Americii din alianta cruciata colonialista impotriva Libiei”. Intre timp, liderul militar al rebelilor libieni a lansat marti un atac impotriva NATO, acuzand Alianta ca „ii lasa sa moara pe locuitorii din Misrata” sub tirul fortelor lui Gaddafi. „Rebelii trebuie sa depuna armele. Ei vor putea, ulterior, sa participe la procesul politic”, a declarat Khaled Kaim in cadrul unei conferinte de presa. Potrivit lui, Consiliul National de Tranzitie format de rebeli „nu reprezinta baza populara in Libia”. El a precizat ca „vor exista garantii pentru orice proces politic prin intermediul observatorilor Uniunii Africane si ONU capabili sa inlature orice indoiala”. Purtatorul de cuvant al Guvernului libian, Moussa Ibrahim, a afirmat luni seara ca regimul este dispus sa negocieze alegeri sau un referendum, dar ca plecarea colonelului Gaddafi nu este avuta in vedere. Comitetul UA privind Libia este asteptat in tara „saptamana viitoare”, potrivit lui Kaim. Acest comitet al UA pentru a gasi o rezolvare pentru criza din Libia este format din sefii de stat Mohamed Ould Abdel Aziz (Mauritania), Amadou Toumani Touré (Mali), Denis Sassou Nguesso (Congo), Jacob Zuma (Africa de Sud) si Yoweri Museveni (Uganda).