Republica Moldova, amenințată de jihadul electoral declanșat de guvernare. Autoritățile de la Chișinău intensifică războiul declarațiilor împotriva Uniunii Europene. Alegerile parlamentare din 2018, amânate la limita termenului constituţional

Republica Moldova, amenințată de jihadul electoral declanșat de guvernare. Autoritățile de la Chișinău intensifică războiul declarațiilor împotriva Uniunii Europene. Alegerile parlamentare din 2018, amânate la limita termenului constituţional

Prezența masivă a poliției a împiedicat apariția unor confruntări de stradă

Prezența masivă a poliției a împiedicat apariția unor confruntări de stradă

Protestul Mișcării de Rezistență ACUM, care a avut loc duminică la Ungheni, a fost dublat de o acțiune în forță a actualei formațiuni de guvernământ de la Chișinău, Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, relatează mass-media regională, preluată de KARADENIZ PRESS. „În timp ce mai mulți susținători ai Mișcării de Rezistență Națională ACUM, lansată de PAS, PPDA și PLDM protestau pașnic la Ungheni pe piața Independentei, câțiva indivizi, susținători PDM au boicotat protestul prin amenințări și acțiuni neadecvate”, a scris publicația locală Expresul. Sursa citată a mai menționat că poliția a reușit să intervină la timp pentru a preveni incidente majore.

Proteste clonate

În timp ce protestatarii Mișcării de Rezistență (formate din partidele de opoziție PAS, PPDA și PLDM), scandau „Veniți cu noi, vă fură și pe voi”, contramanifestanții, conduși de lideri și oameni politici ai PDM, țineau pancarte cu mesajul „Poporul nu-i cu voi” și scandau „Năstase și Sandu demisia”. Scenarii similare au avut loc și în alte localități unde opoziția a organizat acțiuni de protest.
„Jos Maia Sandu!”, „Năstase şi cu Maia Sandu e acelaşi partid a lui Filat. Ei s-au împărţit ca să vină la guvernare şi să ne fure”, „Protestăm împotriva lor. Vin şi amăgesc lumea. Numai bătrâni acolo” și „Afară din Ungheni!” au fost scandate de grupuri de manifestanți pro-guvernamentali care au blocat acțiunile opoziției.
Primari din tabăra puterii, precum Sergiu Mărgărint, primarul satului Floriţoaia Veche, și Sorin Gurău, primarul satului Costuleni, au susținut blocarea acțiunilor opoziției, declarând, conform postului pro-guvernamental Publika, că „avem o guvernare serioasă, noi vrem stabilitate, noi vrem realizări. Deja ajunge atâta politică goală şi uşoară”.
Vineri, simpatizanţii PAS au organizat un protest la Soroca, dar şi acolo au au avut parte de huiduieli din partea simpatizanților pro-PDM, care au scandat: „Unu, doi, unu, doi, Maia Sandu la gunoi”. În urmă cu o săptămână, protestul organizat de PPDA, PAS şi PLDM la Nisporeni a fost blocat de către grupuri organizate de reprezentanți ai PDM.

UE, un vis tot mai îndepărtat pentru cetățenii Republicii Moldova

UE, un vis tot mai îndepărtat pentru cetățenii Republicii Moldova

Jihad politic împotriva UE

Folosirea oficialilor locali pentru acțiuni împotriva opoziției politice ori a UE nu este nouă pentru conducerea de la Chișinău. Îm urmă cu câteva săptămâni, 713 primari și 27 de președinți de raioane din Republica Moldova au semnat două scrisori deschise către Antonio Tajani, preşedinte al Parlamentului European, Donald Tusk, preşedinte al Consiliului European, Jean-Claude Juncker, preşedinte al Comisiei Europene, dar şi către reprezentanţii corpului diplomatic acreditat în Moldova, criticând recenta rezoluție a Parlamentului European.
În demersul citat, exponenţii administraţiilor locale de graul II și III se arată dezamăgiţi de decizia de suspendare de către UE a macro-finanţării, luată sub presiunea unor lideri ai opoziţiei de la Chişinău, care se declară proeuropeni. „Este total regretabil că deputaţii dintr-un grup important al Parlamentului European au plecat urechea la manipulările, calomniile şi neadevărurile prezentate de unii politicieni de la Chişinău, care şi-au urmărit doar propriile scopuri politice înguste”, se conţine în scrisoarea primarilor.

Oaste de strânsură

Cei 713 primari sunt din mai multe partide politice, cei mai mulți fiind membri ai Partidului Democrat din Moldova, condus de Vladimir Plahotniuc, dar și din formațiuni de opoziție, precum PLDM. Surse locale au declarat pentru KARADENIZ PRESS că primarii din opoziție care au semnat scrisorile PDM au făcut acest pas sub amenințarea tăierii fondurilor și a unor repercursiuni de natură penală. Aceste acuzații au fost respinse de PDM pe un ton vehement.
La rândul lor, 27 de președinți de raioane, membri ai PDM s-au declarat dezamăgiți de comportamentul liderilor opoziției, Maia Sandu și Andrei Năstase, despre care afirmă că fac tot posibilul ca procesele de stabilizare a situației socio-economice să fie compromise. „O adresare deschisă către liderii Uniunii Europene, dar și comunitatea diplomatică acreditată în țara noastră, prin care aleșii locali condamnă acțiunile lipsite de patriotism și îndreptate împotriva comunităților locale din partea unor politicieni iresponsabili de la Chișinău, care au făcut tot posibilul ca să blocheze finanțarea europeană pentru Moldova”.

Răspuns european

Un acord semnat anul trecut între Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană prevede acordarea a 100 de milioane de euro asistență macro-financiară dintre care 40 de milioane sunt sub formă de grant. Banii urmau să fie debursați în trei tranșe, iar pentru aceasta UE a înaintat 28 de condiționalități – zece pentru prima tranșă, zece pentru a doua și opt pentru ultima.
În urma invalidării alegerilor pentru postul de primar de Chișinău, Parlamentul European a decis să suspende finanțarea pentru Republica Moldova, lucru care a trezit furia liderilor PDM, care s-au lansat imediat în tirade războinice la adresa UE și a PE.
Mass-media de la Chișinău a menționat anterior că vicepreședintele PPDA, Alexandru Slusari, relata pe contul personal de pe o rețea socială că „puterea cere primarilor și președinților de raioane să adune semnături pe o scrisoare de protest față de blocarea asistenței macro-financiare de la UE”.

Liderul PDM, oligarhul Vladimir Plahotniuc, contestat de o mare parte a populației din Republica Moldova

Liderul PDM, oligarhul Vladimir Plahotniuc, contestat de o mare parte a populației din Republica Moldova

Plahotniuc, atac dur la UE

Partidul Democrat își menţine angajamentele pe care și le-a luat față de partenerii de dezvoltare şi îşi va respecta angajamente faţă de cetăţeni, a declarat Vladimir Plahotniuc, liderul absolut al PDM. “Am constatat că în relația noastră cu FMI – angajamentele  R. Moldova au fost îndeplinite complet, iar FMI, la rândul său, și-a respectat obligațiile. În relația cu Uniunea Europeană noi, de asemenea, am îndeplinit angajamentele noastre și, chiar dacă UE nu și-a respectat partea sa de înțelegeri, noi vom continua să implementăm reformele pentru modernizarea țării”, a spus preşedintele PDM.
Această reacție este similară reacției altor lideri PDM, care au rămas surprinși de sancționarea de către Parlamentul European al derapajelor anti-democratice ale actualei guvernări de la Chișinău.
Plahotniuc a insistat că autorităţile de la Chişinău au îndeplinit toate condițiile din Acordul de macro-finanțare cu UE nu doar din cadrul primei tranșe, dar şi o mare parte din reformele necesare pentru cea de-a doua și a treia tranșă, afirmații care nu sunt susținute de un audit independent.

Alegerile parlamentare, aranjate în favoarea PDM și PSRM

Proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral al Republicii Moldova, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați în Parlament, ce prevede organizarea alegerilor în circumscripțiile uninominale în două tururi, a fost respins astăzi de Guvernul de la Chișinău. Această decizie confirmă acuzațiile anterioare ale experților și opoziției cu privire la facilitarea cumpărării voturilor de către candidații PDM și ai formațiunii politice pro-prezidențiale Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Conform actualei legislații, un candidat poate câștiga mandatul de deputat chiar dacă obține doar 20-25% din voturile exprimate în circumscripția uninominală unde candidează.
Ministerul Justiției face trimitere la hotărârea din 28 mai 1998 a Curții Constituționale care a stabilit că „Parlamentul este unicul organ în măsură să adopte orice tip de scrutin sau modalitate de atribuire a mandatelor de deputat. Astfel, rămâne la discreția organului legislativ să decidă care sistem electoral să fie aplicat: majoritar, proporțional sau mixt”. Totodată Înalta Curte de la Chișinău, acuzată anterior de mass-media că se află sub controlul lui Vladimir Plahotniuc, a subliniat că opțiunea pentru unul sau două tururi de scrutin constituie o chestiune de oportunitate politică, aflată la discreția organului legislativ, ținând cont de standardele democratice și de reflectarea cât mai fidelă a opțiunii alegătorului.
Potrivit Ministerului Justiției, soluția legislativă propusă modifică sistemul electoral cu câteva luni înaintea alegerilor, ceea ce vine în contradicție cu recomandările Comisiei de la Veneția, conform cărora proiectele de lege pentru modificarea legislației ce reglementează sistemul electoral urmează a fi înaintate în Parlament pentru examinare cu cel puțin un an înaintea alegerilor.

Avertisment american

Ambasada SUA la Chişinău îndeamnă autoritățile moldovene „să pună capăt justiţiei selective, să elimine corupţia şi să sporească transparenţa în sistemul judiciar pentru a asigura un viitor european luminos”. Într-un comunicat remis de diplomația americană se precizează că „instituțiile puternice și independente ale sectorului justiției sunt esențiale pentru protejarea statului de drept, menținerea încrederii cetățenilor și atragerea investițiilor”.
Astfel, Ambasada SUA amintește că a oferit sprijin extensiv sectorului justiţiei din Moldova pentru a facilita integrarea europeană, în care include si vizita în luna mai a doi judecători federali din SUA pentru a discuta cu judecătorii din Moldova despre etica judiciară şi raţionamentul juridic.
„Îndemnăm Moldova să pună capăt justiţiei selective, să elimine corupţia şi să sporească transparenţa în sistemul judiciar pentru a asigura un viitor european luminos”, se arată în mesajul Ambasadei SUA la Chișinău.

Proteste masive anti-europene

Surse din cadrul PDM au declarat pentru KARADENIZ PRESS că la nivelul conducerii partidului s-a luat decizia organizării unor manifestări de protest la adresa deciziei Parlamentului European. Aceste manifestații vor lua forma unor flash-moburi în fața unor reprezentanțe europene din Chișinău, precum și în fața sediilor instituțiilor europene de la Bruxelles și Strasbourg. O parte dintre liderii PDM, precum ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, primarul orașului Hâncești, Alexandru Botnari, Constantin Botnari, secretar general al PDM (n.r.-supranumit de mass-media de peste Prut borsetka lui Plahotniuc pentru rolul jucat în cumpărarea loialității unui mare număr de deputați și oficiali locali din alte partide, care au aderat ulterior la PDM), deputatul Vladimir Vitiuc, vicepreședintele Parlamentului (n.r.-fost deputat PCRM, trecut la PDM), etc., au cerut organizarea unor manifestații de susținere a politicii PDM în raioanele Republicii Moldova, care să culmineze cu organizarea unui mare miting la Chișinău. Oficialii PDM au mai cerut inclusiv organizarea unor manifestații de susținere a liniei politice promovate de PDM în diferite orașe din state europene, precum Italia, Franța, etc, unde activează o importantă diasporă economică originară din Republica Moldova.

Copii Moldovei, înfometați de UE

Premierul Republicii Moldovei, Pavel Filip, a avut și el un discurs dur la adresa Parlamentului European, declarând că are „mai multe sentimente” față de Rezoluția adoptată recent de către deputații din Parlamentul European, prin intermediul căreia, a fost stopată finanțarea macrofinanciară Republicii Moldova de către Uniunea Europeană, în contextul anulării alegerilor locale din municipiul Chișinău.
Oficialul RM, un apropiat al lui Vladimir Plahotniuc, a acuzat practic Parlamentul European și Uniunea Europeană de genocid premeditat împotriva copiilor Republicii Moldova. Pavel Filip a declarat că banii, care urmau să fie acordați, erau orientați spre majorarea sumelor pentru alimentarea copiilor din grădinițe și școli și pentru majorarea salariilor pentru cei care muncesc în sistemul educațional. „Vreau să-i dezamăgesc pe cei care au depus această stăruință de a bloca alocarea macrofinanțării, că noi vom acumula mai mulți bani la buget decât era preconizat și vom duce până la bun sfârșit toate toate proiectele. Eu înțeleg foarte bine că uneori politica bate realitatea, însă trebuie să fie toți conștienți de riscurile care urmează după astfel de situații”, a mai afirmat premierul.
Mai mult, premierul Pavel Filip a declarat că „unii reprezentanți ai Uniunii Europene din țara noastră” i-au scris mesaje în care i-au transmis să intervină în validarea alegerilor din Capitală. ”Mă miră faptul că unii oficiali europeni din țara noastră, după decizia primei instanțe, m-au bombardat cu mesaje să intervin cumva să schimbăm această decizie. Nu cred că asta se încadrează în noțiunea valorilor europenești. Un prim-ministru nu poate interveni într-o instanță de judecată chiar dacă îmi place sau nu. Și după Curtea de Apel s-a intervenit foarte franc și am mesaje în scris că mai am două zile pentru a corecta lucrurile. Am zis că sunt gata, să-mi spună ce pot să fac în calitate de premier. Cu părere de rău, nimeni nu mi-a zis nimic. Așa cum nimeni nu a putut să-mi spună de ce a fost cointeresat Guvernul sau PDM în această decizie, exact așa nimeni nu a putut să-mi spună ce ar fi trebuit să facă Guvernul în această situație”, a spus Pavel Filip. Premierul de la Chișinău nu a prezentat dovezi concrete în acest sens.

Decizie controversată

Legislativul a stabilit în şedinţa de vineri, ultima din sesiunea primăvară-vară, ca viitoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova să aibă loc pe 24 februarie 2019, în condiţiile în care mandatul actualului for legislativ expiră la sfârşitul lunii noiembrie, informează presa de peste Prut.
Mandatul actualului legislativ moldovean expiră la 30 noiembrie, iar alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni de la această dată, adică până la sfârşitul lunii februarie 2019, conform legislaţiei în vigoare.
Decizia ca viitoarele alegeri să fie amânate cu câteva luni a fost prezentată de preşedintele parlamentului moldovean, Andrian Candu, autorul acestei iniţiative. Candu a motivat decizia de a amâna cu câteva luni organizarea alegerilor prin faptul că acestea vor avea loc în conformitate cu prevederile sistemului mixt de vot pentru care sunt necesare mai multe pregătiri. De asemenea, potrivit lui Andrian Candu, opoziţia va avea mai mult timp să se pregătească de scrutin.

‘Calcul banditesc’

Hotărârea Parlamentului RM a fost criticată de către majoritatea liderilor opoziției. ‘Era posibil ca alegerile să fie organizate la 2 decembrie, dar frica lor şi necesitatea de a-şi mai rezolva nişte probleme cu legi strâmbe au dus la stabilirea acestei date’, a declarat Andrei Năstase, preşedintele Partidului ‘Platforma Demnitate şi Adevăr’ (PPDA), după legile votate joi de parlament cu privire la amnistia capitalurilor.
La rândul său, vicepreşedintele Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Igor Grosu, consideră că stabilirea zilei de 24 februarie pentru alegerile parlamentare are la bază un ‘calcul banditesc’. ‘Aţi văzut calculul hoţilor şi bandiţilor? Au mutat alegerile pe 24 februarie crezând că va fi frig, noroi şi oamenii nu o să vrea să iasă la proteste sau la vot. (…) Eu sunt sigur că oamenii o să iasă să voteze din principiu ca să le arate locul bandiţilor’, a spus Grosu.
Viitorul scrutin va avea loc în baza sistemului electoral mixt aprobat în 2017 de către Partidul Socialiştilor, Partidul Democrat şi Partidul Popular European din Moldova, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Astfel, jumătate dintre deputaţi (50) vor fi aleşi pe liste de partid, iar altă jumătate (51) pe circumscripţii uninominale. (M.B.)

Share our work