Editorial: Déjà vu politic pe malurile Prutului
“Niciodata nu iti intrerupe dusmanul atunci cand acesta face o greseala”, spunea imparatul francez Napoleon Bonaparte. Acest citat celebru se pare ca fost insusit, aproape doua secole mai tarziu, si de actualele guvernari de pe ambele maluri ale Prutului. Scenele politice de la Chisinau si Bucuresti au mers simbiotic aproape de aceeasi linie pe care o indica Napoleon. Sincer, ma indoiesc ca, atat coalitia de guvernare Alianta pentru Integrare Europeana (AIE), cat si PD-L, partidul care l-a sustinut la presedintia Romaniei pe Traian Basescu, au avut oameni de acelasi calibru in materie de strategie politica in staff-urile de campanie. Totusi, cert este ca ambele entitati politice s-au mulat pe acelasi calapod victorios. Daca ne referim la Republica Moldova, unitatea in randul celor patru partide politice care au trecut pragul electoral de 6% – Partidul Liberal Democrat (PLD), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PD) sau Alianta Moldova Noastra (AMN) – a fost determinanta de inlaturarea de la putere a ultimului regim comunist din Europa, care pret de opt ani, a fluctuat in cadrul unor politici duplicitare intre Bruxelles si Moscova. In plan intern, reformele anemice si starea degradanta in care societatea de peste Prut ajunse, a coalizat, in special populatia tanara, la rasturnarea parca vesnicului Partid Comunist condus cu mana forte de Vladimir Voronin. Refuzul de a preda puterea, dar si luptele care macinat partidului din interior, au condus in cele din urma la plecarea unor figuri fruntase ale acestei formatiuni. Sarabanda autodistrugerii a avut ca punct de plecare despartirea de Marian Lupu, unul dintre oamenii in care comunistii isi pusesera sperantele in preluarea partidului dupa lasarea la vatra a militianului Voronin. Au urmat apoi sa paraseasca corabia alti patru deputati –Vladimir Turcan, Victor Stepaniuc, Valentin Guznac si Ludmila Belcenkova – unii dintre ei cu o influenta sporita in randul PCRM. In urma refuzului de a vota presedintele, in ciuda faptului ca PCRM nu avansase nicio propunere, comunistii au pactizat din nou, intr-o logica de tip sovietic, cu ideea de a nu vota presedintele, asumandu-si aruncearea Moldovei intr-o gaura neagra din punct de vedere economic si politic. Haosul creat astfel nu poate fi refacut mai devreme de un an de zile, timp in care PCRM nu face decat sa se autodistruga din scaderea popularitatii si situarea lor intr-o zona ambigua a scenei politice de la Chisinau. Bineinteles, ca artizanul acestor politici falimentare are si un nume. Sforarul din spatele comunistilor se numeste Mark Tkaciuk si a catalogat drept “eminenta cenusie” din culisele comunistilor. Combinatiile politice ale “strategului” Tkaciuk au impins corabia comunistilor spre stanci iar el nu e este niciun Odiseu, sau ca sa fiu mai latin pentru compozitorii temei “moldovenismului”, nu este niciun Ulise. Traversand Prutul, se poate inca observa ca de abia acum, viata politica incepe sa revina la normal si la Bucuresti. Cele noua luni de guvernare contra naturii dintre PD-L si PSD nu a facut decat sa nasca un conflict in care s-au angrenat forte antagonice nemaintalnite in lupta pentru putere de pana acuma in Romania. Si ca sa ramanem intr-un ton belicos, toate formatiunile politice si-au angajat cei mai buni mercenari in strategii de companie de pe piata pentru a atinge chiar si prin mijloace machiavelice de ultima speta obiectivul suprem. Incrancenarea luptei politice a atins cotele paroxismului. Chiar daca nu a avut aceeasi tema romantica care o punea in mijloc pe Elena (si nu Udrea), razboiul troian de Romania a opus in finala pe presedinte in functie Traian Basescu (centru-dreapta) si liderul PSD. Mircea Geoana (centru stanga). Ca si la alegerile parlamentare din Basarabia, scrutinul prezidential din Romania a fost pe muchie de cutit, Basescu invingandu-l pe Geoana cu 50,3% la 49,7%. La fel ca la Chisinau, deputatii PSD, Gabriel Tita si Razvan Ţurea au iesit din randuri acestui partid si s-au inscris in randul independentilor. Spre deosebire de Voronin, mai multi grei din interiorul PSD, cunoscuti si sub denumirea generica de „baroni locali”, au sarit la „beregata” lui Geoana, punct vulnerabil indicat in trecut de fostul fruntas PSD, Miron Mitrea. La acest complot pentru mazilirea lui Geoana, lucreaza in prezent Vasile Dancu si Ioan Rus (Cluj), Gheorghe Nichita (Iasi) sau Marian Oprisan (Vrancea), oameni cu state vechi in randul pesedistilor. Intreaga operatiune pare sa se desfasoare sub atenta arcuire de bagheta a dirijorilor Mitrea si Nastase, condusi de acelasi vechi regizor cu iz moscovit, Ilici Iliescu. Daca peste Prut, combinatorul-sef se numeste Tkaciuk, la noi in Romania acesta se cheama Hrebenciuc. E adevarat ca rezonanta ucraineana din numele celor doi poate fi deferita ironicului. La fel ca si in cazul comunistilor de la Chisinau, social-democrati de la Bucuresti sunt pusi in fata unei destramari fara precedent care pare sa urmeze logica lui Iulius Cezar – „Dezbina si cucereste”, cu diferenta ca hemoragia a fost una interna iar „pacientul rosu”, care a rezistat operatiei electorale, a murit!
Rezultatele finale provizorii centralizate de Biroul Electoral Central (BEC) din toate sectiile de votare il indica castigator al turului doi al alegerilor prezidentiale pe Traian Basescu, candidatul sustinut de PD-L la aceste alegeri, cu 50,33% (5.275.808 de voturi), in timp ce contracandidatul sau, Mircea Geoana, sustinut de Alianta PSD-PC a reusit sa cumuleze 49,66% (5.205.760 de voturi) din intentiile de vot ale romanilor, a declarat luni purtatorului de cuvant al BEC, Marian Muhulet dupa ce aceasta institutie a primit electronic toate procesele-verbale din toate sectiile de votare. Numarul total al alegatorilor inscrisi in copiile listelor electorale permanente a fost 18.303.224, iar la urne s-au prezentat 10.620.116, adica 58,02% , a mai spus Muhulet. Numarul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.481.568, respectiv 98,69%, nule fiind declarate 138.476, reprezentand 1,3%. Reprezentantul BEC a declarat ca aceasta institutie nu a primit inca nicio sesizare privind renumararea voturilor pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale. „BEC nu a fost inca sesizat cu o astfel de contestatie (n.red. – de renumarare a voturilor). Am avut doar doua contestatii referitoare la o sectie de votare din sectorul 6 inaintata Biroului electoral sector 6 pentru solutionare si una referitoare la sectiile din strainatate pe care am inaintat-o biroului corespunzator. In cazul in care vom primi astfel de contestatii le vom analiza si vom decide in consecinta”, a explicat Muhulet. Potrivit oficialului BEC, contestatiile referitoare la rezultatul alegerilor se pot depune la Curtea Constitutionala, care se va pronunta asupra acestora, inainte de publicarea rezultatelor finale ale scrutinului.
Partidul Social Democrat (PSD) si Partidul National Liberal (PNL) au semnat miercuri un acord de colaborare care pecetluieste ajutorul pe care liderul PSD Mircea Geoana il va primi din partea liberalilor condusi de Crin Antonescu. Conform protocolului semnat, liberalii (dreapta) vor spijini candidatul social-democratilor (stanga) in cel de- al doilea tur al alegerilor prezidential ce va avea loc pe 6 decembrie. Astfel turul secund al prezidentialelor ii va avea fata in fata pe Mircea Geoana si Traian Basescu, dar analistii politici opineaza ca in urma acestei colaborari, cele mai mari sanse de a castiga le are acum Mircea Geoana. Acordul social-liberal prevede colaborarea parlamentara a celor doua partide, precum si decizia acestora ca, in cazul in care va fi ales presedinte, Mircea Geoana sa-l desemneze prim-ministru pe primarul independent al Sibiului, Klaus Iohannis. Edilul Sibiului i-a fost propus presedintelui Basescu de majoritatea parlamentara de opozitie formata din social-democrati, liberali si autonomisti maghiari pentru postul de prim-ministru dupa caderea, in luna octombrie, a guvernului de centru-dreapta ca urmare a unei motiuni de cenzura. Un ipotetic guvern Iohannis ar fi format din ministri ai PSD si PNL si ar putea conta pe participarea reprezentantilor minoritatii maghiare. Agentiile internationale de presa sunt de parere ca un program de guvernare care pretinde fuzionarea principiilor social-democrate si liberale va fi extrem de dificil de gestionat in actualul cotnext politico-economic. Fara alt sprijin decat cel al Partidului Democrat-Liberal (PD-L), Traian Basescu a declarat ca poporul roman este singurul sau partener si le-a cerut cetatenilor sa-l voteze pentru a completa proiectul de reforma si modernizare a Romaniei pe care l-a inceput acum cinci ani. In repilica, Geoana il acuza pe Basescu de autoritarism si il considera responsabil pentru cirza politica din Romania. In pofida pozitiei oficiale a PNL, scrie agentia spaniola EFE, multi analisti se indoiesc ca simpatizantii unuia dintre partidele reformiste istorice il vor vota pe candidatul postcomunistului PSD. Social-democratii il au ca presedinte de onoare pe Ion Iliescu, fost presedinte si notoriu fost comunist, care la inceputul anilor ’90 i-a chemat la Bucuresti pe minerii din centrul tarii pentru a inabusi cu violenta protestele studentilor si intelectualilor impotriva imobilismului sau, mai noteaza agentia spaniola de presa.