Romania solicita Ucrainei reluarea activitatii Comisiei Mixte Interguvernamentale privind minoritatile

Romania solicita Ucrainei reluarea activitatii Comisiei Mixte Interguvernamentale privind minoritatile

Activitatea Comisiei Mixte Interguvernamentale privind minorităţile naţionale ar trebui reluată, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, care a avut joi, în marja lucrărilor Adunării Generale a ONU de la New York, o întrevedere bilaterală cu omologul ucrainean, Kostiantin Grîşcenko.
Potrivit MAE, şefii celor două diplomaţii au abordat aspecte ale agendei bilaterale, precum şi relaţiile Ucrainei cu UE şi NATO. Cei doi miniştri au avut un schimb de opinii cu privire la modalităţile de consolidare şi intensificare a agendei de lucru româno-ucrainene în vederea identificării soluţiilor reciproc acceptabile pentru dinamizarea relaţiilor bilaterale, inclusiv prin promovarea unei agende de contacte politico-diplomatice substanţiale în cursul anului 2013. Totodată, Titus Corlăţean a adresat omologului său ucrainean invitaţia de a efectua o vizită oficială în România.
Ambii oficiali au exprimat interesul pentru completarea cadrului juridic bilateral, în măsură să susţină dezvoltarea cooperării sectoriale dintre România şi Ucraina. Partea română a subliniat dorinţa pentru finalizarea, cât mai curând posibil, a negocierilor la Acordul interguvernamental de mic trafic la frontieră. Ministrul Corlăţean a evidenţiat oportunitatea consolidării dimensiunii economice a relaţiilor bilaterale, evocând nivelul apreciabil al volumului schimburilor comerciale bilaterale dintre România şi Ucraina, ce a marcat un vârf pentru ultimii 20 de ani (peste 2 miliarde USD în 2011).
„Şeful diplomaţiei române a readus în atenţia părţii ucrainene propunerea de reluare a activităţii Comisiei Mixte Interguvernamentale în problemele minorităţilor naţionale, creată în baza Tratatului bilateral de bună-vecinătate din 1997”, subliniază MAE. În ceea ce priveşte cooperarea Ucrainei cu UE şi NATO, Titus Corlăţean a reconfirmat susţinerea României pentru parcursul european al Ucrainei, cu accentuarea rolului unei implementări consecvente a reformelor, deschiderea pentru împărtăşirea experienţei de aderare a României la UE, susţinerea unei relaţii pragmatice NATO-Ucraina şi disponibilitate pentru a oferi asistenţa necesară derulării procesului de reforme interne. Şeful diplomaţiei române a confirmat sprijinul României pentru exercitarea de către Ucraina a preşedinţiei OSCE, în cursul anului 2013.

Share our work
Turcia autorizeaza studierea limbii kurde in scoli

Turcia autorizeaza studierea limbii kurde in scoli

Studierea limbii kurde va fi autorizată în şcolile publice din Turcia începând din anul şcolar viitor, a declarat marţi şeful guvernului de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan.
Anunţul este o premieră, pentru că Turcia se confruntă încă cu o rebeliune kurdă, în pofida unor reforme care au extins drepturile acestei minorităţi. „Elevii noştri vor putea de acum să înveţe limbile şi dialectele locale. De exemplu, dacă va exista un număr suficient de elevi, kurda va putea fi aleasă ca materie opţională”, a declarat Erdogan, calificând această măsură drept una „istorică”.
Declaraţia a fost făcută în faţa grupului parlamentar al formaţiunii sale politice, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP). Până acum, kurzii îşi puteau învăţa limba maternă doar în instituţii private sau la universitate, nu însă şi în şcolile publice.
În ultimii ani, guvernul de la Ankara a acordat minorităţii kurde (12-15 milioane de persoane) o serie de drepturi, mai ales culturale, în încercarea de a pune capăt conflictului cu separatiştii kurzi şi de a creşte şansele Turciei de a adera la Uniunea Europeană. Din 2009, un post naţional, TRT6, emite integral în limba kurdă.

Share our work
Romania-Serbia: Problema minoritatilor, in atentia OSCE

Romania-Serbia: Problema minoritatilor, in atentia OSCE

Înaltul Comisar OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Knut Vollebaek, lucrează la organizarea unei întâlniri între România şi Serbia asupra monitorizării punerii în aplicare a Protocolului privind Drepturile Minorităţii Române din Serbia.
Consilierul comisarului OSCE Lars Hansen nu a putut confirma o informaţie publicată de Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti potrivit căreia s-a convenit ca întâlnirea dintre România şi Serbia să aibă loc la începutul lunii iunie la Haga, scrie presa de la belgrad. Hansen a spus că există contacte între Bucureşti şi Belgrad pentru stabilirea datei şi locului de desfăşurare a reuniunii. Potrivit unor rapoarte de la Bucureşti, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu şi Vollebaek au propus Serbiei să organizeze o reuniune asupra implementării protocolului la începutul lunii iunie la Haga.
Protocolul privind Drepturile Minorităţii Române din Serbia a fost semnat la 1 martie la Bruxelles, sub presiunea României, care şi-a condiţionat consimţământul pentru a i se acorda Belgradului statutul de candidat la UE cu respectarea drepturilor minorităţii române din Serbia.
Potrivit MAE, secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut, la 19 mai 2012, o întrevedere cu ambasadorul Knut Vollebaek, Înalt Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE. Evenimentul s-a desfăşurat în marja Summit-ului NATO de la Chicago, context în care a fost continuat dialogul privind problematica respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.
Principalul subiect al discuţiei l-a reprezentat iniţiativa ÎCMN al OSCE de a facilita eforturile României şi R. Serbia în ceea ce priveşte punerea în aplicare a celui de-al doilea Protocol al Comisiei Mixte Interguvernamentale în domeniul minorităţilor naţionale, semnat la Bruxelles, la 1 martie 2012. Secretarul de stat Bogdan Aurescu, în calitate de co-preşedinte al Comisiei Mixte Interguvernamentale, a salutat disponibilitatea Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale de a contribui la demersurile de punere în aplicare a prevederilor Protocolului. A reiterat faptul că obiectivul acestui proces îl reprezintă obţinerea de rezultate tangibile cât mai rapid, reflectate în îmbunătăţirea accesului persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române de pe întreg teritoriul Serbiei la educaţie, mass-media şi serviciu religios în limba română.

Share our work
Minoritatile nationale sprijina noul guvern al Romaniei

Minoritatile nationale sprijina noul guvern al Romaniei

În premieră, în România, echilibrul de forţe din viaţa politica s-a schimbat cu votul unor reprezentanţi ai minorităţior naţionale.
KARADENIZ PRESS reaminteşte că, vinerea trecută, la Bucureşti, 235 de parlamentari au votat  împotriva premierului Mihai Răzvan Ungureanu, cu patru mai mulţi decât era necesar pentru întrunirea majorităţii. Şi-au exercitat votul şi Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor, precum şi deputaţii Niculae Mircovici şi Amet Aledin, dar şi alţi membri ai grupului.
Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri că a primit acordul de principiu, din partea grupului minorităţilor naţionale, de susţinere în Parlament a noului guvern. “Am făcut o propunere oficială grupului minorităţilor de a sprijini guvernul USL care va fi prezentat luni în Parlament. Am primit un acord de principiu în acest sens”, a afirmat liderul USL, în urma întâlnirii cu reprezentanţii minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. Ponta a spus că urmează să se ia o decizie oficială în cadrul grupului minorităţilor şi dacă acordul de principiu va fi confirmat se va prezenta luni dimineaţă înaintea începerii audierilor miniştrilor propuşi pentru a semna protocolul de susţinere de către minorităţi a Cabinetului propus de Victor Ponta.
Liderul PSD a mai spus că a discutat cu reprezentanţii grupului minorităţilor naţionale despre sistemul de vot uninominal pur. “Am fost de multe ori în această încăpere în calitate de lider al opoziţiei şi am discutat de fiecare dată, am lămurit lucruri importante cu grupul minorităţilor, inclusiv atunci când i-am rugat să participe la votul moţiunii de cenzură şi după vot când le-am mulţumit. Avem o istorie pozitivă cu cei din acest grup şi am toată încrederea că lucrurile se vor finaliza prin semnarea protocolului pe baza unei încrederi şi a unui spirit de colaborare pe care l-am câştigat în timp”, a spus Ponta.
Important de menţionat că joi, unul dintre cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, Klaus Iohannis a declarat, într-o conferinţă de presă, că Guvernul condus de Victor Ponta va fi „considerabil mai bun decât ultimele guverne”. „E OK, cu siguranţă este un Guvern sau va fi, dacă va fi acceptat, considerabil mai bun decât ultimele guverne pe care le-am avut (…), fiindcă sunt persoane şi personalităţi cunoscute. Mulţi dintre ei au mai fost miniştri şi se pare că lucrurile se pot duce spre o zonă bună”, a afirmat Iohannis.
Iohannis a spus că îi va contacta pe membrii viitorului Guvern pentru discuţii legate de administraţie publică locală şi de minorităţi. „Cu siguranţă vom avea astfel de întâlniri, dar nu acum, chiar în primele două săptămâni. Nici nu am făcut demersuri, lumea are suficientă treabă cu instalarea Guvernului acum, după aceea putem să vorbim”, a spus Klaus Iohannis.

Share our work
Minoritatile nationale sprijina noul guvern al Romaniei

Minoritatile schimba echilibrul de forte din Romania

Guvernul român a picat testul moţiunii de cenzură, în contextul în care formaţiunile din opoziţie au profitat de nemulţumirea populară cauzată de măsurile de austeritate şi corupţie. Iar echilibrul de forţe din politica românească s-a făcut şi cu votul unor reprezentanţi ai minorităţior naţionale.
La Bucureşti, 235 de parlamentari au votat vineri împotriva premierului Mihai Răzvan Ungureanu, cu patru mai mulţi decât era necesar pentru întrunirea majorităţii.Şi-au exercitat votul şi Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor, precum şi deputaţii Niculae Mircovici şi Amet Aledin, membri ai grupului. Liderii partidelor din coaliţie recomandaseră ca parlamentarii formaţiunilor care susţin Guvernul să nu îşi exprime votul la moţiunea de cenzură.
Preşedintele PDL, Emil Boc, a acuzat grupul minorităţilor naţionale că „a lucrat pe la spate” Guvernul, spunând că susţin guvernarea, dar votând moţiunea de cenzură. „Dacă grupul minorităţilor naţionale nu ar fi votat moţiunea de cenzură, Guvernul ar fi rămas în exerciţiu. Mi se pare incorect pentru un participant la guvernare să nu fie fair-play”, a spus Boc. El a precizat că reprezentanţii minorităţilor naţionale ar fi trebuit să spună în coaliţie că nu mai susţin Guvernul, afirmând că este „un gest de profundă ineleganţă şi lipsă de demnitate”.
Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, vineri, după ce s-a întâlnit cu deputaţii reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, că nu a negociat cu aceştia susţinerea pentru un eventual Cabinet al USL, ci le-a mulţumit pentru participarea la votul moţiunii de cenzură. „Nu am negociat nimic. Am prezentat încă o dată poziţia noastră de respect şi de colaborare întotdeuna şi le-am mulţumit că au participat la vot”, a spus Ponta.  „Am venit să-i asigur pe domnii de la minorităţi că nu există şi nu va exista niciodată din partea USL vreo atitudine împotriva celor de la minorităţi”, a menţionat Ponta la finalul întâlnirii.
Precizând că nu ştie cum au votat reprezentanţii grupurilor minorităţilor, împotriva sau pentru adoptarea moţiunii, liderul social-democrat a declarat că apreciază faptul că aceştia au răspuns la un apel de bun simţ de a participa la vot.

Share our work