de Razvan Iorga | sept. 26, 2017 | Federatia Rusa, Minoritați, Principal, România, Știri, Ucraina, UE
Ministrul Educației de la Kiev, Lilia Grinevici
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, a promulgat, luni seară, legea care va pune în aplicare noua reformă a educației din Ucraina și care stipulează închiderea treptată a școlilor cu predare în limba maternă pentru minorități, inclusiv cea a românilor, relatează TSN. „Ucraina a demonstrat și va demonstra în continuare o atitudine față de minoritățile naționale care corespunde cu obligațiile noastre internaționale, care este în concordanță cu standardele europene, fiind un model pentru țările vecine”, a subliniat Petro Poroșenko. El a mai afirmat că noua lege sporește rolul utilizării limbii ucrainene în procesul de învățământ. În același timp, Președintele Ucrainei a subliniat importanța respectării în timpul procesului de învățământ a drepturilor minorităților naționale din țară.
Noua lege a educaţiei din Ucraina prevede introducerea treptată a noului sistem şi, prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limbă română cu discipline care vor fi predate în limbă ucraineană. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare şi a grădiniţelor). Predarea materiilor în limbă română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022, reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027-în clasele superioare (9-12).
Reforma sistemului de învăţământ din Ucraina a stârnit un val de critici, comunitatea de români din Ucraina vorbind despre un proces de lichidare a şcolilor româneşti şi de ucrainizare a minorităţilor etnice. În acest sens, a fost semnat un apel către preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, prin care se solicită respingerea prin veto a acestei legi, considerată a fi una care ar putea genera noi conflicte şi instabilitate în ţară. Chiar și președintele României, Klaus Iohannis și-a anulat vizita oficială pe care ar fi urmat să o întreprindă la Kiev, fapt de care l-a anunțat săptămâna trecută pe Poroșenko la Adunarea Generală a ONU de la New York.
Negocieri cu Ungaria și România
Pe de altă parte Ministrul educației și ştiinței din Ucraina, Lilia Grinevici, a salutat promulgarea de către preşedintele Petro Poroşenko a noii Legi ucrainene a învăţământului şi a subliniat că a convenit deja asupra unei întâlniri cu ministrul resurselor umane din Ungaria, la jumătatea lunii octombrie şi a unei întâlniri cu ministrul român al educației, pe 27 septembrie.
Grinevici a amintit în acest sens că Ministerul de Externe al Ucrainei a purtat consultări cu ambasadorii acestor țări și a explicat particularităţile procesului de implementare a articolului lingvistic din noua Lege a educaţiei, care a nemulţumit minorităţile română şi maghiară.
„Am susţinut că nu restrângem drepturile copiilor care aparţin minorităților naționale, ci, mai degrabă, extindem aceste drepturi. Argumentul este că astăzi, copiii care învaţă în școli cu predarea în limbi minoritare din clasa I până în clasa a XI-a studiază toate materiile numai în limba maternă a acestor minorități și, din păcate, nu stăpânesc limba ucraineană” – a explicat ministrul. Totodată, Lilia Grinevici şi-a exprimat convingerea că relațiile Ucrainei cu țările vecine nu se vor deteriora. „Când discutăm despre modalități concrete de implementare a acestei legi, se elimină multe speculații politice și mituri. Vom elabora un plan comun în cadrul consultărilor bilaterale despre cum să facem astfel încât să extindem posibilităţile acestor copii”, a declarat oficialul ucrainean, citată de Rador.
Posibile amendamente
Ministrul ucrainean al Educației a mai remarcat că posibilitatea introducerii unor amendamente la această lege poate fi luată în calcul numai după o discuție extinsă a experților cu privire la acest subiect. „Putem face modificări, dar numai după discuții extinse la nivel de experți. Pentru popoarele autohtone, de asemenea, se menţine dreptul de a studia toate materiile în limba minorității naționale, deoarece ne dăm seama că popoarele autohtone nu au nicio altă ţară vorbitoare a limbii lor. Aici este foarte importantă dezvoltarea terminologiei educaționale și științifice. Legea nu stabileşte lista popoarelor autohtone, ci doar dreptul acestor popoare” , a conchis ea.
de Razvan Iorga | apr. 27, 2015 | Federatia Rusa, Minoritați, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Odata cu anexarea peninsulei Crimeea de catre Federatia Rusa, probleme minoritatii tatare ce locuiesc acolo s-au acutizat. Presedintele Medjlis-ului, Adunarea tatarilor din Crimeea si parlamentar in Rada Suprema de la Kiev, Refat Ciubarov , a declarat intr-un interviu pentru Europa Libera ca actuala situatie va conduce premeditat la disparitia tatarilor ca grup etnic din aceasta zona. Mai mult, conditiile puse de Moscova tatarior crimeeni seamana mai mult cu un santaj, decat cu o solutie de compromis. `Tatarii din Crimeea au trait deja o tragedie in secolul 20, acum traiesc o alta in secolul 21. Familia mea si altele mii au fost deportate de pe pamanturile lor si obligate sa traiasca 50 de ani in tari straine. Doar atunci cand Ucraina a devenit independenta, acum 23 de ani, ne-am intors acasa, in Crimeea. Am mai ramas doar 300.000. Pentru ca ne-am opus ocupatiei ruse, Rusia ne hartuiste si ne oprima. Sub conducere ruseasca nu avem nici un viitor. Nu putem astepta doi sau cinci ani, asa cum au facut tarile baltice, de exemplu, asteptand 50 sau 60 de ani sa se elbereze de sub ocupatie ruseasca. Noi suntem putini, nu vom rezista si in actualele conditii vom disparea cu timpul ca minoritate etnica din Crimeea`, a declarat Ciubarov.
Compromis dur
El a pledat pentru inasprirea sanctiunilor in cazul statelor agresoare care incalca dreptul international prin forta. `Eu sustin cu toata taria ideea unui compromis. Dar agresorul nu doreste un compromis, ci doreste sa ne supunem, sa ii acceptam conditiile. Iar acesta nu este un compromis, ci un santaj! Pentru ca pe viitor aceasta tara sa nu mai fie agresoare, trebuie sa o determinam sa inteleaga ca pur si simplu noi nu acceptam ca cineva sa ne distruga identitatea si valorile. De aceea, cred cu tarie ca avem nevoie de sanctiuni. Doar asa agresorul va intelege ce nenorociri a facut. in al doilea rand, este vorba de capacitatea Ucrainei de a-si apara integritatea teritoriala. in al treilea rand, este vorba de reformele care trebuie aplicate in Ucraina. Reformam economia, construim un nou sistem legislativ si am inceput un ambitios program de lupta impotriva coruptiei`, a mai spus acesta.
de Razvan Iorga | ian. 6, 2015 | Minoritați, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Romanii din Ucraina, dar si alte minoritati ce detin si cetatenii ale altor tari, ar putea avea probleme cu autoritatile de la Kiev. Guvernul ucrainean este decis sa nu mai tolereze aceasta situatie si ameninta cu masuri de corectie. ‘In curand se vor aplica sanctiuni impotriva persoanelor cu doua sau mai multe pasapoarte,” a adaugat seful diplomatiei ucrainene Pavlo Klimkin, dupa ce a participat la ceremonia sfintirii monumentului imparatesei Maria Tereza a Austriei de la Ujgorod (in apropierea granitei cu Slovacia). ”Cat de curand vor fi introduse controale vamale comune la granita, care vor exclude cazurile cand la vama ucraineana un cetatean arata un pasaport, iar la cea din alta tara — un alt document de identitate”, a avertizat seful diplomatiei ucrainene.
Comunitatea romaneasca ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, dupa ucraineni si rusi, daca nu ar fi divizata artificial in romani (151.000 persoane) si „moldoveni” (258.600 persoane). In 2014, Ministerul roman al Afacerilor Externe a atras atentia Ucrainei ca trebuie sa mentina protectia minoritatilor de pe teritoriul sau, pentru a continua calea europeana pe care s-a angajat. Etnicii de origine romana a fost divizata artificial de Kiev intre romani si „moldoveni”. Dupa caderea regimului presedintelui Viktor Ianukovici, patidele instalate la putere au abrogat Legea Ucrainei privind principiile politicii de stat in domeniul lingvistic. Diplomatia romana si-a exprimat atunci profunda preocupare fata de o „posibila deteriorare a sistemului de protectie a drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale”.
de Razvan Iorga | sept. 30, 2014 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Minoritați, R. Moldova, Razboi energetic, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rusia preseaza Ucraina nu numai prin prisma populatiei rusofone din estul tarii, dar si prin vecinii acestei tari cu pretentii revizioniste fata de actualul teritoriul al Ucrainei. In prima faza, Budapesta cauta sa alimenteze, la fel ca si in Romania, conflicte etnice artificiale. Un mecanism pus in aplicare si perfectionat de Rusia in fostul spatiu ex-sovietic, atat in Europa, cat si in zona Caucazului, regiuni considerate de Moscova de importanta vitala pentru securitatea sa. Dupa ce in urma cu cateva zile autoritatile de la Budapesta au decis sa stopeze livrarile de gaze naturale catre Ucraina, ajutand astfel Rusia sa mareasca presiunea asupra Kievului, acum Ungaria a decis sa actioneze in judecata autoritatile ucrainene din cauza faptului ca Ucraina nu le da dreptul maghiarilor de a avea un reprezentant in Parlamentul de la Kiev. De mentionat este faptul ca nici Ungaria nu le da voie minoritatilor de pe teritoriul sau sa aiba un reprezentant in Parlament, in timp ce Romania acorda acest drept pentru cele 19 minoritati de pe teritoriul sau. Citand publicatia Zerkalo Tijnia, portalul eTransmedia.ro relateaza ca societatea pentru Cultura Maghiara din regiunea ucraineana Transcarpatia intentioneaza sa dea in judecata Ucraina la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, din cauza refuzului Kievului a permite etnicilor maghiari din aceasta regiune sa isi aleaga un reprezentant in Parlamentul ucrainean in timpul scrutinului legislativ care urmeaza sa aiba loc in octombrie 2014.
„Dosarul in acest sens este in curs de elaborare si urmeaza sa fie depus la Curtea Europeana” – a declarat prim-vicepresedintele Consiliului Regional din Transcarpatia, László Brenzovics. Recent, Societatea pentru Cultura Maghiara din Transcarpatia a depus la Comisia Electorala Centrala a Ucrainei un document in care solicita institutiei crearea unei circumscriptii majoritare in regiune, tinand cont de interesele comunitatii maghiare, in conformitate cu legislatia ucraineana in vigoare. Cu toate acestea, Comisia Electorala Centrala de la Kiev a respins cererea respectiva, din motive formale. Guvernul Ungariei a reactionat imediat la decizia Comisiei, semnaland o incalcare grava a drepturilor maghiarilor din Transcarpatia. Totodata, Budapesta si-a exprimat ingrijorarea fata de faptul ca, in Ucraina, „drepturile minoritatilor nationale nu sunt garantate nici la nivel legislativ, nici macar la cel al promisiunilor politice”.
Revendicarile politice ale Budapestei
In luna mai a acestui an, premierul ungar Viktor Orban s-a pronuntat din nou pentru autonomia minoritatii maghiare din regiunea ucraineana Transcarpatia, la mai putin de o saptamana dupa ce a provocase o disputa diplomatica intre Budapesta, Kiev si Varsovia. „Statul ungar in ansamblul sau sustine cererile de autonomie ale maghiarilor din Transcarpatia”, spunea seful guvernului de la Budapesta intr-un interviu acordat vineri seara postului de televiziune publica M1. intre 150.000 si 200.000 de persoane de origine maghiara traiesc in Ucraina, in marea majoritate in Transcarpatia. Ele reprezinta o minoritate semnificativa (13%) a acestei regiuni ucrainene frontaliere cu Romania, Ungaria si Slovacia. ”O Ucraina stabila si democratica este in interesul nostru, dar Ucraina nu poate fi stabila si democratica daca nu le acorda drepturi minoritatilor si comunitatilor nationale care traiesc acolo”, adauga Orban. in interviul pentru postul M1, Orban a mentionat ca exista in Europa mai multe forme de autonomie si ca maghiarii din Transcarpatia trebuie sa precizeze pe care dintre ele le solicita.
Presiuni energetice
In plan economic, Ungaria a decis sa intareasca in ultimii ani legaturile economice, in special in zona energetica, cu Moscova. Ungaria este dependenta intr-o proportie foarte mare de gazele rusesti, astfel ca parteneriatul dintre Budapesta si Moscova s-a intarit si in zona politica in ultimii ani. Astfel, Budapesta a decis pe 25 septembrie sa nu mai livreaza gaze naturale Ucrainei. La Kiev si la Bruxelles, decizia Ungariei a fost interpretata drept un gest amical facut de presedintele Viktor Orban catre Kremlin si a intervenit la doar trei zile de la vizita la Budapesta a sefului marelui concern rusesc Gazprom, relateaza RFI. Seful gigantului energetic rusesc, Alexei Miller venise la Budapesta pentru a discuta despre implicarea Ungariei in proiectul de gazoduct South Stream, proiect dezavuat de Comisia Europeana. Compania ungara FGSZ, cea care controleaza gazoductele de pe teritoriu maghiar nu are contracte de aprovizionare cu firmele ucrainene Naftogaz sau Ukrtransgaz. Cu toate acestea, compania maghiara livra gaze naturale din 2013 pentru a echilibra masurile punitive adoptate de Rusia in contextul evenimentelor din Ucraina. Livrarile din Ungaria insumau 17 milioane de metri cubi in fiecare zi. Majoritatea acestei cantitati venea din depozitele strategice maghiare, cu alte cuvinte, din gaz rusesc. Pentru aceasta miscare, premier ungar Viktor Orban a precizat ca Ungaria urmareste sa-si mareasca stocul de gaz rusesc pentru iarna. La randul lor, autoritatile ucrainene se tem de o eventuala criza energetica si sunt obligate sa intre in jocul Moscovei si sa perpetueze criza in regiune. Astfel, Ucraina a decis reducerea exportul de curent electric in Republica Moldova din cauza deficitului aparut pe piata interna. Republica Moldova importa 70% din energia electrica consumata, acoperind restul 30% din capacitatile de generare proprii. Acest lucru va afecta automat si capacitatile Republicii Moldova de a-si asigura consumul intern si va crea dificultati in pragul iernii ce se apropie.
Orban si Putin au batut palma pe termen mediu
In ianuarie 2014, Orban a semnat la Moscova un contract de 10 miliarde de euro pentru o centrala nucleara construita de Rusia la sud de Budapesta. Ulterior, in luna martie a acestui an, Guvernul rus a aprobat acordarea unui imprumut in valoare de zece miliarde de euro in vederea finantarii unor lucrari de extindere la Centrala Nucleara Paks din Ungaria, relata Interfax. Rusia acorda Ungariei imprumutul pentru a construi doua reactoare noi la centrala Paks. Suma va acoperi 80% din costuri. Ungaria poate sa traga din imprumut incepand din 2014 si pana in 2025. Centrala nucleara de la Paks este singura de acest fel din Ungaria si este situata la aproximativ 100 de kilometri la sud de Budapesta. Centrala are in prezent in functiune patru reactoare rusesti cu o capacitate totala de 2.000 de MW si produce circa 40% din energia electrica a tarii. Cele doua reactoare ar urma sa fie construite de compania Rosatom, controlata de statul rus.
de Camelia Rada | apr. 6, 2014 | Balcani, Minoritați, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile centrala din tarile balcanice trebuie sa-si mentina angajamentele asumate cu privire la respectarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, a atras atentia Titus Corlatean, la o reuniune informala a ministrilor de externe din UE, desfasurata la Atena, intre 4 si 5 aprilie. Pe agenda reuniunii s-au aflat subiecte de actualitate, precum evolutiile din Ucraina si Republica Moldova, cadrul strategic al relatiilor UE – Rusia, rolul si implicatiile Vecinatatii estice si sudice, Procesul de Pace din Orientul Mijlociu cu accent pe situatia din Siria, se arata intr-un comunicat al Ministerului de Externe. Ministrii de externe din UE au analizat fiind analizate ultimele evolutii din Ucraina si Republica Moldova, inclusiv prin prisma relatiilor cu partenerii transatlantici, precum si situatia actuala si perspectivele relatiilor cu Federatia Rusa, mai precizeaza sursa citata. Potrivit MAE, ministrul Titus Corlatean a reiterat pozitia Romaniei de sprijin pentru Ucraina in parcursul european al acesteia si a salutat accelerarea procedurilor pentru Republica Moldova, respectiv pentru Georgia, in vederea semnarii Acordului de Asociere si a Acordului Aprofundat si Cuprinzator de Liber Schimb cat mai curand posibil. In contextul in care Romania detine anul acesta Presedintia in Exercitiu a SEECP, seful diplomatiei a atras atentia asupra importantei mentinerii angajamentelor asumate de guvernele statelor din Balcani cu privire la respectarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Concluziile reuniunii au aratat ca se impune consolidarea actiunii Uniunii Europene, cooperarea cu partenerii strategici, in primul rand cu SUA, simultan cu accelerarea finalizarii negocierilor Acordului UE-SUA de cooperare economica, precizeaza Ministerul de Externe.
