Informatiile militare secrete. Nou acord intre Romania si SUA
România şi Statele Unite ale Americii au semnat un nou acord privind informaţiile secrete militare. Ministrul Apărării Naţionale şi ambasadorul SUA au semnat miercuri un acord de amendare a „Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la măsurile de protecţie a informaţiilor militare secrete de stat, semnat la Washington la 21 iunie 1995”.
Având în vedere că legislaţia românească în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate a fost modificată şi având în vedere obligaţiile stabilite prin Acord, MApN şi-a manifestat intenţia şi disponibilitatea de a purta discuţiile necesare amendării Acordului, în vederea armonizării prevederilor acestuia cu legislaţia României în domeniu şi îmbunătăţirii cooperării existente între cele două instituţii.
În cadrul cooperării militare între România şi Statele Unite ale Americii, în scopul stabilirii cadrului legal necesar asigurării protecţiei informaţiilor militare secrete de stat ce pot face obiectul schimbului între Ministerul Apărării Naţionale din România şi Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii, la 21 iunie 1995, la Washington, a fost încheiat „Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la măsurile de protecţie a informaţiilor militare secrete de stat”.
Potrivit MApN, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Mark Gitenstein, a arătat că semnarea acestui acord reprezintă încă un pas în aprofundarea cooperării strategice dintre SUA şi România. „Deşi amendamentele aduse acordului sunt de natură tehnică, în domeniul gestionării informaţiilor militare, importanţa acestui document este deosebită. Acordul semnat astăzi se referă la procedurile de gestionare a informaţiilor din domeniul apărării, precum şi la armonizarea standardelor de clasificare şi operare cu aceste informaţii pe care le folosim în cele două ţări”, a spus Gitenstein
Ambasadorul Gitenstein a subliniat, în alocuţiunea sa, că fundamentul comun în domeniul operării cu informaţii secrete este absolut necesar pentru asigurarea schimbului de înaltă tehnologie, în special militară, în contextul în care guvernele ţărilor noastre poartă discuţii avansate în domenii de achiziţii strategice.
Schimb permanent de informaţii
În alocuţiunea susţinută după semnarea documentului, ministrul Apărării a evidenţiat evoluţia ascendentă a relaţiilor politice şi militare bilaterale, în cadrul asigurat de Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, parteneriat care are o importantă componentă militară, în domenii precum instruirea şi pregătirea personalului, intelligence, securitate, dar şi în procesul de transformare şi modernizare a Forţelor Armate Române.
„Prezenţa militarilor americani în facilităţile oferite de România, participarea comună la misiunile din teatrul de operaţii din Afganistan, precum şi amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă pe teritoriul ţării noastre, reprezintă elemente incontestabile ale caracterului dinamic al relaţiilor dintre armatele şi statele noastre. Semnarea acestui acord dovedeşte încă o dată hotărârea noastră de a respecta toate obligaţiile care ne revin în conferirea garanţiilor necesare asigurării securităţii informaţiilor transmise Ministerului Apărării Naţionale de către Departamentul Apărării al SUA, în aplicarea prevederilor Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, având în vedere schimbul permanent de informaţii, preponderent din domeniul militar, dintre ţările noastre. Sunt convins că relaţiile militare dintre România şi Statele Unite ale Americii vor continua pe un trend ascendent”, a subliniat ministrul Apărării Naţionale.
Ministrul român şi-a reafirmat gratitudinea faţă de sprijinul concret şi deosebit de important acordat de aliaţii americani în sporirea semnificativă a gradului de protecţie a militarilor români care acţionează în teatrul de operaţii din Afganistan: „Militarii noştri sunt mult mai protejaţi, beneficiind acum de 75 de vehicule blindate rezistente la mine şi protejate împotriva ambuscadelor (MRAP), echipate complet cu tehnica necesară îndeplinirii misiunilor. De la intrarea în dotare a acestor remarcabile vehicule de luptă, aceleaşi cu cele folosite de camarazii americani, incidentele soldate cu pierderea de vieţi omeneşti în rândul militarilor români au scăzut semnificativ şi, cu ajutorul bunului Dumnezeu, sperăm că nu se vor mai întâmpla astfel de incidente”.
Guvernul german a decis miercuri închiderea treptată a 31 de baze militare, în cadrul unui program de reducere a forţelor armate decis în luna mai. Cele mai multe dintre baze vor fi închise până în 2015, iar restul vor fi desfiinţate până în 2017, din cauza unor detalii specifice care trebuie reglementate în unele cazuri, potrivit textului adoptat miercuri de Consiliul de Miniştri. În plus, mai multe dintre cele 381 de baze militare germane care vor fi menţinute în funcţiune vor trebui să-şi reducă activitatea. Ministrul Apărării, Thomas de Maiziere, urmează să prezinte detaliile planului într-o conferinţă de presă, transmite Mediafax. Programul este inclus într-o vastă reformă a forţelor armate germane, care a fost adoptată în luna mai şi care prevede reducerea efectivelor de la 220.000 la 185.000 de membri şi o mai bună pregătire pentru participarea la misiuni internaţionale. În urma reorganizării, Germania va dispune de un contingent permanent de 10.000 de militari pregătiţi pentru misiuni internaţionale. În prezent, 7.000 de militari germani participă la misiuni în străinătate, fiind staţionaţi în principal în Afganistan şi Kosovo.
Preşedintele rus Dmitri Medvedev a promulgat acordurile cu Abhazia şi Osetia de Sud privind desfăşurarea unor baze militare ruseşti pe teritoriile acestora, a anunţat joi Kremlinul. Documentele prevăd menţinerea bazelor militare pe o perioadă de 49 de ani, cu posibilitatea prelungirii termenului la fiecare 15 ani. Acordurile fixează normele de funcţionare a bazelor „pentru apărarea suveranităţii şi securităţii Federaţiei Ruse, ale republicilor Abhazia şi Osetia de Sud”. De asemenea, documentele reglementează zborurile aeronavelor ruseşti, circulaţia flotei militare, a navelor militare auxiliare, a transportului terestru. Totodată, Medvedev l-a primit joi pe noul preşedinte abhaz Aleksandr Ankvab, căruia i-a promis „susţinere în toate domeniile pentru poporul frate abhaz”. Rusia şi Georgia s-au confruntat în august 2008 într-un război fulger pentru controlul Osetiei de Sud. Moscova a recunoscut ulterior independenţa celor două republici georgiene separatiste. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a negociat un acord de încetare a focului pentru a pune capăt războiului ruso-georgian, care, după cum reclamă Georgia, nu este aplicat de Rusia. Trupele ruseşti staţionează în apropiere de capitala georgiană, în ciuda acordului ce prevede retragerea lor. Rusia chiar şi-a consolidat prezenţa sa militară în regiune amplasând baze militare pe cele două teritorii separatiste.
Armata turcă va efectua miercuri manevre în sudul Turciei, în apropiere de graniţa siriană, a anunţat comandamentul armatei, informează agenţiile de presă internaţionale. „Exerciţiul de mobilizare Yildirim-2011, unul din cele prevăzute pentru anul 2011, va fi efectuat la Iskenderun, oraş din provincia Hatay, între 5 şi 13 octombrie”, potrivit unui comunicat difuzat pe site-ul armatei turce. Armata intenţionează prin aceste manevre să testeze capacităţile de mobilizare şi comunicare cu instituţiile publice în caz de mobilizare sau de război. La aceste manevre vor participa 40 de vehicule şi 730 de militari, se arată în comunicat. Provincia Hatay se află la graniţa cu Siria. Aproximativ 7.500 de sirieni s-au refugiat în Turcia şi s-au adunat în tabere din provincia Hatay. Recent, autoritatile turce au interceptat o nava sub pavilion sirian incarcata cu armament, a declarat premierul turc Recep Tayyip Erdogan, care nu a precizat unde sau cand a fost oprit vasul, dar a avertizat ca toate armele destinate Damascului ce vor tranzita spatiul aerian sau maritim turc vor fi confiscate. Erdogan l-a criticat in repetate randuri pe presedintele sirian Bashar al-Assad pentru inabusirea violenta a manifestantiilor. Saptamana trecuta, el a spus ca era dictatorilor s-a incheiat. “Turcia a retinut un vas sub pavilion sirian care transporta arme”, a spus Erdogan la New York, unde participa la Adunarea Generala a ONU. Incidentul marcheaza o deteriorare a relatiilor dintre cele doua tari, in conditiile in care Ankara este din ce in ce mai nemultumita de refuzul Damascului de a discuta despre reforme politice, potrivit BBC. Potrivit ONU, peste 2.200 de persoane si-au pierdut viata in Siria de la inceputul protestelor antiguvernamentale, in urma cu mai mult de cinci luni.
Georgia a votat recent o rezolutie care anuleaza un acord ce permitea Moscovei sa-i tranziteze teritoriul pentru transportul de militari si echipamente catre o baza rusa din Armenia, tara vecina cu Georgia. Acordul fusese semnat inainte de razboiul-fulger in care s-au confruntat in august 2008 Georgia si Rusia pentru controlul Osetiei de Sud, regiune georgiana separatista prorusa. Reprezentantii statului georgian au apreciat ca acest acord nu mai este unul normal dupa razboi, calificat de Tbilisi drept agresiune din partea Moscovei. „Acest acord contravine intereselor nationale ale Georgiei”, a declarat ministrul adjunct al afacerilor externe, Nino Kalandadze. Acordul care autoriza tranzitul de personal si de material militar prin spatiul aerian si la sol fusese semnat in 2006, cand Moscova a acceptat sa inchida doua baze mentinute in Georgia dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice, in 1991. Dupa inchiderea acestor baze, Rusia si-a transferat echipamentele militare in baza din Armenia, tara a carui parlament a ratificat la 12 aprilie acordul privind mentinerea prezentei militare ruse pana in 2044, permitand astfel Moscovei sa-si pastreze influenta in Caucaz. Recent, Secretarul de stat american Hillary Clinton si-a exprimat speranta intr-o apropiata relansare a negocierilor privind Tratatul asupra fortelor conventionale cu Rusia si a insistat asupra necesitatii ca Moscova sa dea dovada de “transparenta deplina”. “Nimic nu poate sustine spiritul de la Lisabona ca initierea de noi negocieri pentru a intari controlul armelor conventionale in secolul XXI”, a declarat Hillary Clinton dupa o intilnire cu omologul sau rus Serghei Lavrov la Berlin, in contextul reuniunii ministrilor de externe ai NATO. Prin “spiritul de la Lisabona”, ea a facut referire la participarea Rusiei la summitul NATO de anul trecut din capitala portugheza. Secretarul de stat american a subliniat ca, “avind in vedere vasta reorganizare a fortelor militare ruse din ultimii ani, Rusia trebuie sa fie pe deplin transparenta in ce priveste fortele sale militare”. In 2007, Rusia s-a retras din Tratatul privind fortelor conventionale din Europa, pe fundalul tensiunilor cu SUA. Ulterior, dupa instalarea lui Barack Obama la Casa Alba, cele doua tari au ajuns sa semneze Tratatul START privind reducerea armamentului nuclear. Tratatul privind fortele conventionale din Europa a fost semnat in 1990 la Paris si “actualizat” in 1999. Tarile membre ale NATO au refuzat sa ratifice insa noul tratat cat timp fortele ruse nu se retrag dintr-o serie de foste teritorii sovietice din Georgia si Republica Moldova.