Manevre navale China-Rusia

Manevre navale China-Rusia

China şi Rusia au demarat duminică primele lor manevre militare navale comune, în apropierea coastelor chineze, pe fondul tensiunilor dintre Beijing şi vecinii săi asiatici.
Aceste manevre, care vor dura şase zile, se desfăşoară în Marea Galbenă, în largul coastelor estice ale Chinei. Aceste exerciţii sunt primele realizate în comun de Forţele navale ale celor două ţări, precizeaza presa chineză. China Nouă, o agenţie oficială, a adăugat că exerciţiile au loc în largul oraşului Qingdao, din provincia Shandong.
Beijingul a anunţat la începutul lui martie accelerarea modernizării armatei sale – cea mai mare din lume în termen de efective – şi o creştere de 11,2 la sută a bugetului pentru apărare în 2012. China vrea astfel să reducă diferenţa faţă de Washington. Ambiţiile teritoriale ale Chinei îi îngrijorează pe vecinii săi şi Statele Unite. Beijingul revendică suveranitatea mai multor insule din Marea Chinei meridionale şi orientale, în faţa Japoniei, Filipinelor şi Vietnamului.
Manevrele militare din această săptămână includ exerciţii de apărare aeriană, de tactici antisubmarin şi de operaţiuni de căutare şi salvare, potrivit agenţiei China Nouă. La aceste manevre participă 16 nave şi două submarine chineze, alături de patru nave de război aparţinând Rusiei.
În altă ordine de idei, Taiwanul intenţionează să achiziţioneze de la Statele Unite patru nave de război, în cadrul eforturilor sale de modernizare a Forţelor armate, în timp ce China consideră în continuare insula ca o provincie secesionistă. Dacă acordul va fi încheiat, Marina taiwaneză va avea 12 vase de război. Cele patru nave a căror achiziţie este prevăzută sunt fregate construite în anii ’80, care tocmai au fost retrase din uz de Armata americană.

Share our work
Rasmussen cere membrilor NATO sa finanteze armata afgana

Rasmussen cere membrilor NATO sa finanteze armata afgana

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, le-a cerut miercuri statelor aliate şi celor partenere să contribuie la finanţarea forţelor de securitate afgane după retragerea trupelor NATO.
„S-a menţionat suma de 4 miliarde de dolari anual drept echivalentul „facturii” pentru o amploare sustenabilă a forţelor de securitate afgane. Nu s-a luat nicio decizie oficială, dar este o bună bază de planificare întrucât această cifră a fost confirmată de afgani şi de comunitatea internaţională. Le cer aliaţilor şi partenerilor să se angajeze faţă de un cadru general de finanţare a forţelor de securitate afgane”, a declarat Rasmussen, după prima parte a reuniunii miniştrilor de externe şi ai apărării din NATO.
Efectivele coaliţiei internaţionale din Afganistan, care anul trecut au atins 140.000 de militari, au început deja procesul de retragere treptată din ţară. Numai SUA au avut desfăşuraţi aproximativ 100.000 de soldaţi pe teritoriul afgan, iar o treime dintre aceştia vor fi retraşi până în luna septembrie a acestui an. În acelaşi timp, forţele armatei şi poliţiei afgane vor ajunge la 352.000 de soldaţi la jumătatea acestui an, misiunea lor fiind de a menţine securitatea în ţară, ameninţată de cei 25.000 de talibani şi alţi insurgenţi.
În cursul după-amiezii de miercuri a avut loc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la care au participat miniştrii de externe şi cei ai apărării din statele aliate. Joi va avea loc Consiliul NATO-Rusia la nivel ministerial şi o reuniune a miniştrilor de externe din NATO şi din celelalte ţări participante la Forţa Internaţională de Securitate din Afganistan.

Share our work
Iranul ameninta cu un raspuns dur in cazul unui atac

Iranul ameninta cu un raspuns dur in cazul unui atac

Mahmud Ahmadinejad a reafirmat marţi că Teheranul va oferi „un răspuns dur şi paralizant oricărei agresiuni la adresa intereselor şi demnităţii naţiunii”, într-un discurs rostit cu ocazia paradei militare dedicate Zilei Forţelor Armate.
Deşi „Iranul este o ţară paşnică”, Forţele Armate sunt, „în pofida restricţiilor, complet pregătite pentru a apăra integritatea teritorială şi suveranitatea”, a spus preşedintele Ahmadinejad. La parada militară, desfăşurată la circa 35 de kilometri sud de Teheran, lângă mausoleul ayatollahului Ruhollah Khomeini, au defilat numeroase unităţi terestre, de artilerie, rachete sol-sol, avioane teleghidate de uz militar.
Mahmud Ahamdinejad a explicat că Iranul doreşte să atingă cele mai înalte cote ale ştiinţei şi tehnologiei pentru dezvoltarea ţării, ceea ce, în opinia sa, „necesită o securitate sustenabilă pe care trebuie să o garanteze Forţe Armate curajoase şi pregătite”. „Astăzi, Flota şi forţele Terestră şi Aeriană ale Republicii Islamice Iran dispun de o înaltă capacitate şi sunt angajate în vitala lor misiune cu o puternică motivaţie”, a subliniat preşedintele iranian.
Referitor la securitatea din Golful Persic, Mahmud Ahmadinejad a apreciat că trebuie să fie garantată printr-un „efort colectiv al ţărilor din regiune”, deoarece „prezenţa de forţe străine provoacă numai insecuritate şi divergenţe”.

Share our work
R Moldova – Turcia: Colaborare avansata pe segmentul militar

R Moldova – Turcia: Colaborare avansata pe segmentul militar

Cooperarea bilaterală pe segmentul militar dintre Republica Moldova şi Turcia este foarte avansată, afirmă ministrul Vitalie Marinuţa, care consideră că stadiul actual al relaţiilor în domeniul apărării va fi dezvoltat.
Ministrul Apărării din Republica Moldova, Vitalie Marinuţa, a primit vineri,la sediul Ministerului Apărării, vizita de lucru a ambasadorului Turciei la Chişinău, Mehmet Selim Kartal. Cu această ocazie, Marinuţa şi-a exprimat recunoştinţa pentru oportunităţile de perfecţionare profesională a militarilor Armatei Naţionale în instituţiile de profil din Turcia, în special în Centrul Regional de pregătire a Parteneriatului pentru Pace din Ankara.
Vitalie Marinuţa l-a felicitat pe diplomatul turc cu ocazia numirii în funcţie şi i-a urat succes în exercitarea mandatului său. De asemenea, ministrul Apărării a apreciat activitatea fostului ambasador turc în R. Moldova, care a contribuit în perioada mandatului său la o serie de activităţi importante pe dimensiunea bilaterală.
La rândul său, ambasadorul Turciei a declarat că pentru el este un privilegiu să deţină această funcţie în R. Moldova, iar Ankara va pleda şi în continuare pentru un parteneriat eficient cu R. Moldova. „Această întrevedere denotă deschiderea pe care o manifestă conducerea Ministerului Apărării faţă de colaborarea bilaterală. Consider că nivelul de cooperare poate fi dezvoltat pe diverse dimensiuni şi  sîntem dispuşi să identificăm mecanismele necesare pentru o cooperare mai dinamică în viitor”, a declarat Mehmet Selim Kartal.

Davutoglu, aşteptat la Chişinău

La începutul lunii martie, premierul Vlad Filat i-a dorit noului ambasador (acreditat în R. Moldova pe 3 februarie) bun venit şi succes în activitate. În cadrul întrevederii avute, Vlad Filat a menţionat că relaţiile dintre cele două state sunt foarte bune şi există perspectivă de dezvoltare a acestora în continuare. Prim-ministrul a salutat reluarea activităţii Comisiei interguvernamentale moldo-turce de colaborare economică, comercială şi tehnico-ştiinţifică. La ultima şedinţă a acesteia a fost abordat subiectul lansării rundei a treia a negocierilor pe marginea Acordului de Comerţ Liber între Turcia şi R Moldova pe produse industriale şi agricole.
Premierul a mai spus că la Chişinău este aşteptat în viitorul apropiat ministrul Afacerilor Externe al Turciei, Ahmet Davutoglu. “Noi avem aşteptări mari de la această vizită şi ne dorim ca în cel mai apropiat timp să fie semnate mai multe documente importante de colaborare între cele două state, printre acestea Declaraţia privind stabilirea unui Parteneriat strategic între Republica Moldova şi Turcia, dar şi Acordul privind abolirea reciprocă a vizelor, deoarece sunt în interesul cetăţenilor ambelor state”, a spus Vlad Filat.
Noul ambasador al Turciei în R. Moldova, are 54 de ani, este căsătorit şi vorbeşte fluent limbile engleză şi germană. Relaţiile diplomatice între R. Moldova şi Turcia au fost stabilite la 3 februarie 1993, iar Turcia este printre primii zece cei mai importanţi parteneri economici ai R. Moldova.

Share our work
Masacru in Afganistan: Un militar american a ucis 16 civili

Masacru in Afganistan: Un militar american a ucis 16 civili

Şaisprezece civili afgani, între care copii, femei şi bătrâni, au fost masacraţi de un militar american, care a ieşit din baza sa militară duminică dimineaţă în provincia Kandahar, un bastion al talibanilor din sudul Afganistanului.
Un soldat a intrat „în domiciliile unor oameni obişnuiţi”, omorând „16 civili, între care nouă copii şi trei femei”, a afirmat preşedintele afgan, Hamid Karzai, într-un comunicat. Unsprezece persoane au fost masacrate într-o casă, patru într-o altă casă şi una într-o a treia locuinţă, aflate în două sate diferite. Unele cadavre au fost arse parţial, inclusiv cele ale unor „copii de doi sau trei ani”.
Preşedintele american Barack Obama i-a transmis duminică omologului său afgan Hamid Karzai „consternarea” sa şi „durerea” sa, în timpul unei convorbiri telefonice. Barack Obama a „transmis condoleanţele sale poporului din Afganistan şi a subliniat angajamentul administraţiei sale în vederea stabilirii faptelor cât mai curând posibil şi a face să dea socoteală orice persoană implicată” în incident, a adăugat preşedinţia americană.

Anchetă completă

Anterior, liderul de la Casa Albă a vorbit, într-un comunicat, despre această dramă ca despre un eveniment „tragic şi consternant”. În ceea ce-l priveşte, de la Kabul, preşedintele afgan a condamnat masacrul, pe care l-a catalogat ca fiind „de neiertat”.
La rândul său, ministrul american al apărării Leon Panetta l-a asigurat duminică pe preşedintele afgan Hamid Karzai că o „anchetă completă” este în curs în vederea stabilirii circumstanţelor masacrării civililor.”Un suspect se află în detenţie şi l-am asigurat pe preşedintele Karzai că îi vom aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei”, a declarat Panetta. Totodată, şeful de la Pentagon a subliniat că este „şocat şi întristat de faptul că un soldat american, acţionând în afara controlului superiorilor ierarhici”, a fost implicat în acest incident.
„Nu vom economisi niciun efort pentru a stabili faptele cât mai rapid posibil şi vom face în aşa fel încât orice persoană implicată în acest act de violenţă să dea socoteală în cadrul legii”, a subliniat Panetta, întârind declaraţii făcute anterior de generalul John Allen, comandantul forţelor NATO din Afganistan. „Cu toate că suntem în doliu, alături de poporul afgan, suntem ferm hotărâţi să continuăm să colaborăm cu partenerii noştri afgani pentru a ne îndeplini misiunea şi a ne atinge obiectivele”, a conchis înaltul oficial american.

Share our work