de Anatol Terzi | mai 28, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Operaţiunea militară împotriva Iranului a fost elaborată şi este gata de a fi pusă în aplicare, a declarat duminică secretarul de stat american al apărării Leon Panetta.
„Premisa de bază este că nici SUA, nici comunitatea internaţională nu vor permite Iranului să dezvolte arme nucleare”, a spus Panetta, adăugând că Statele Unite vor face tot posibilul pentru a nu le permite iranienilor să-şi dezvolte arme de distrugere în masă. În acelaşi interviu, secretarul de stat al apărării s-a referit şi la observaţiile făcute la începutul acestei luni de ambasadorul SUA în Israel, Dan Shapiro, potrivit căruia Washingtonul nu ar avea la îndemână un plan militar de urgenţă pentru cazul în care negocierile diplomatice nu vor reuşi să convingă Teheranul să renunţe la programul său nuclear.
„Ar fi de dorit rezolvarea acestei probleme mai degrabă pe cale diplomatică şi cu ajutorul presiunii decât prin utilizarea forţei militare, dar aceasta nu înseamnă că o astfel de posibilitate nu este disponibilă în totalitate. Aceasta nu este doar disponibilă, ci şi pregătită. A fost făcută planificarea necesară pentru ca totul să fie pus la punct”, a subliniat Panneta, în replică la respectiva obiecţie. „Suntem gata pentru orice fel de surprize în această parte a lumii”, a mai adăugat ministrul american al apărării.
La începutul lunii mai, Panetta a avut o întâlnire cu ministrul israelian al apărării Ehud Barak la Pentagon în scopul coordonării strategiei SUA înaintea celei de-a doua runde de negocieri între puterile occidentale şi Iran în problema dosarului nuclear la Bagdad.
Iranul mai construieşte o centrală nucleară
Iranul va lansa anul viitor construcţia unei a doua centrale nucleare la Bushehr, alături de actuala centrală construită de Rusia, a anunţat duminică la televiziunea de stat şeful programului nuclear iranian Fereydoun Abbassi Davani. „Iranul va construi anul viitor o centrală nucleară de 1.000 de megawaţi la Bushehr”, a reiterat Abbassi Davani, fără să precizeze dacă Rusia va fi implicată de asemenea în noul proiect.
Conform calendarului iranian, anul viitor, la care s-a referit şeful programului nuclear, va dura între 21 martie 2013 până la 20 martie 2014. În ultimii doi ani, liderii iranieni şi-au reiterat de nenumărate ori intenţia de a construi alte 20 noi centrale nucleare, cu o capacitate totală de circa 20.000 de megawaţi, dar nu au făcut niciodată un anunţ precis care să concretizeze această intenţie.
Instalaţia actuală de la Bushehr, de asemenea cu o capacitate de 1.000 de megawaţi, a fost inaugurată în 2010 după 35 de ani de lucrări şi numeroase vicisitudini politice, tehnice şi financiare. Rusia a reluat proiectul în 1995, după ce îl abandonase Germania în urma revoluţiei islamice din 1979 şi a războiului dintre Iran şi Irak (1980-1988). Această centrală, construită de Rusia şi controlată în comun de echipe mixte de ingineri şi tehnicieni ruşi şi iranieni, nu este nici astăzi în totalitate operaţională.
de Anatol Terzi | mai 9, 2012 | România, Știri, Uncategorized @ro
Plutonierul Ion-Lucian Leuştean, rănit grav anul trecut în Afganistan, a decedat miercuri, la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central (SUUMC) din Bucureşti.
Potrivit unui comunicat al MApN, subofiţerul de 25 de ani se afla internat, în stare de comă, la secţia terapie intensivă şi, în pofida eforturilor de lungă durată ale medicilor, viaţa sa nu a mai putut fi salvată.
El era necăsătorit şi era în serviciul militar din anul 2009. Ion-Lucian Leuştean, care era încadrat în Batalionul 2 Manevră, a fost rănit grav la data de 7 septembrie 2011, în urma deflagraţiei unui dispozitiv exploziv improvizat, în timp ce executa cercetarea terestră a unui obiectiv în provincia Zabul. Militarului i s-a acordat pe loc primul ajutor, după care a fost transportat de urgenţă cu un elicopter de evacuare medicală la spitalul militar din Baza Lagman pentru intervenţii chirurgicale.
În data de 8 septembrie, militarul român a fost evacuat în Germania, la Spitalul militar american din Landstuhl, pentru tratament de specialitate şi, ulterior, la 30 octombrie, a fost transferat în România, la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central, în stare vegetativă, fiind diagnosticat cu multiple traumatisme interne şi cranio-cerebrale.
„Pe parcursul întregii perioade de internare, Ion-Lucian Leuştean a beneficiat, în cadrul secţiei de terapie intensivă, de monitorizare permanentă şi de tratament complex suportiv şi curativ. Din nefericire, cu toate eforturile echipei medicale pluridisciplinare de la SUUMC, evoluţia clinică a pacientului nu a înregistrat ameliorări ale statusului cognitiv, iar în ultimele 10 zile s-a constatat o deteriorare progresivă neresponsivă la tratament etiologic specific, militarul decedând în urma unui stop cardio-respirator”, se explică în comunicat.
Potrivit sursei citate, ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, l-a avansat la gradul de sublocotenent post-mortem pe plutonierul Ion-Lucian Leuştean, care şi-a sacrificat viaţa sub culorile Drapelului naţional, săvârşind acte de devotament excepţional în timpul executării misiunii în teatrul de operaţii din Afganistan. De asemenea, ministrul Apărării Naţionale va înainta preşedintelui României propunerea de decorare a sublocotenentului post-mortem Ion-Lucian Leuştean cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, pentru militari, cu însemn de război. Miercuri, la ora 15,00, în toate unităţile militare din ţară şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional, vor fi organizate ceremonii militare şi religioase, în semn de recunoştinţă, preţuire şi deplin respect pentru eroul Ion-Lucian Leuştean, se mai arată în comunicatul de presă.
Săptămâna trecută, un alt militar român a fost rănit în Afganistan. Plutonierul-adjutant Florinel Enache, din Batalionul 280 Infanterie, aflat în misiune în provincia Zabul, Afganistan, a fost grav rănit vineri.
Plutonierul-adjutant Florinel Enache, care executa o misiune de cercetare terestră şi securizare a unui obiectiv pe autostrada A1, a suferit răni grave în urma deflagraţiei unui dispozitiv exploziv improvizat (DEI). Militarul a fost evacuat de urgenţă la Spitalul Militar din baza Lagman.
de Anatol Terzi | mai 7, 2012 | Alte regiuni, Știri, UE, Uncategorized @ro
Miniştrii apărării din ţările grupului de Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia) s-au angajat la finalul săptămânii trecute să creeze până în 2016 o unitate de luptă comună în cadrul UE.
“Vrem să creăm înainte de finalul primului semestru al lui 2016 un grup de luptă pentru forţele UE”, a declarat Vondra în faţa presei la Litomerice, la 60 de kilometri de Praga. “Va fi vorba despre o unitate comună formată din peste 3.000 de militari”, a precizat ministrul ceh Alexandr Vondra.
Unitatea va fi plasată sub comandamentul Poloniei, iar primul său exerciţiu comun va avea loc în 2015, înainte de atingerea deplinei sale capacităţi operaţionale, a adăugat ministrul ceh. “Este vorba despre un semnal puternic cu mesajul că cele patru ţări din Europa Centrală sunt capabile să gestioneze o astfel de sarcină, fără ca o mare putere europeană să se afle în spatele lor”, a explicat Alexandr Vondra.
Achiziţii în comun de materiale militare, dar şi organizarea de alte exerciţii comune, sunt de asemenea prevăzute pentru anii ce urmează, conform unei declaraţii semnate în cursul reuniunii de la Litomerice.
“Am lăsat în spate trei ani dificili. Majoritatea ţărilor din Europa au fost obligate să suporte măsuri de austeritate, din cauza crizei economice, ceea ce complica sau chiar făcea imposibilă planificarea în domeniul apărării”, a subliniat ministrul ceh. Exerciţii comune sunt programate mai ales după încheierea misiunii NATO în Afganistan, unde cele patru ţări din Europa Centrală au desfăşurat în total circa 3.600 de militari.
Cele patru ţări au profitat de această ocazie pentru a-şi coordona poziţiile în perspectiva viitorului summit NATO de la 20 şi 21 mai de la Chicago. “Vocea noastră comună va fi foarte bine auzită la Chicago”, a conchis ministrul polonez al apărării, Tomasz Siemoniak.
de Anatol Terzi | apr. 26, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Comandamentul Armatei SUA în Europa doreşte să continue dinamica ascendentă a relaţiilor cu Armata Naţională şi se va preocupa să creeze în viitor noi punţi pentru fortificarea acestei legături, a declarat miercuri, la Chişinău, comandantul Armatei SUA în Europa, generalul-locotenent Mark Hertling.
„Armata Naţională poate conta pe sprijinul Comandamentului European al SUA. Avem o deschidere specială pentru Moldova şi suntem gata să dezvoltăm acest parteneriat cu Armata Naţională”, a afirmat generalul-locotenent Mark Hertling, în cadrul întâlnirii cu ministrul Apărării Vitalie Marinuţa. În cadrul întrevederii, părţile au abordat aspecte ale cooperării militare bilaterale şi au făcut un schimb de opinii pe domenii de interes reciproc. Ministrul Apărării a declarat că SUA s-au dovedit a fi unul din cei mai fideli parteneri ai Ministerului Apărării, iar asistenţa oferită Armatei Naţionale, inclusiv prin intermediul Comandamentului Armatei SUA în Europa, este foarte apreciată de conducerea statului.
„Asistenţa continuă de care am beneficiat din partea colegilor americani s-a materializat prin diverse programe de asistenţă tehnică şi de instruire militară, care au impulsionat reforma iniţiată de Ministerul Apărării în sectorul de apărare”, a accentuat ministrul Apărării. „Discuţiile pe care le-am avut astăzi cu Comandantul Armatei SUA în Europa, denotă o dată în plus că în vreme de criză, pe dimensiunea de cooperare bilaterală se deschid noi oportunităţi, iar capacitatea de a lucra în parteneriate rămâne a fi foarte actuală”.
De asemenea, , în cursul vizitei la Ministerul Apărării, generalul-locotenent Mark Hertling, i-a înmânat ministrului Apărării o distincţie militară americană şi un certificat de onoare. Medalia „The Meretorious Service Medal” i-a fost oferită ministrului Apărării pentru serviciul deosebit în perioada anilor 2005 – 2006, în calitate de ofiţer pentru planificare politico-militară strategică în cadrul Comandamentului Central al Statelor Unite.
Republica Moldova, importantă pentru NATO
La sfarsitul lunii martie, premierul Republicii Moldova s-a întâlnit, la Cartierul General al NATO, cu Secretarul General al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen. “Parteneriatul nostru cu Moldova este important. Şi dorim să aducem dialogul nostru politic şi cooperarea practică la un nou nivel”, a declarat Rasmussen, în timpul conferinţei comune de presă. “Participarea premierului Vlad Filat la lucrările Reuniunii Consiliului Alianţei Nord-Atlantice a constituit un prilej bun pentru a discuta mai multe aspecte de interes comun, inclusiv modul în care NATO poate sprijini Republica Moldova în promovarea reformelor”, a mai spus Anders Fogh Rasmussen.
“Vedem colaborarea noastră ca una distinctă, autonomă şi indispensabilă pentru atingerea standardelor democratice europene şi dezvoltarea capacităţilor ţării de a contribui la asigurarea păcii şi securităţii internaţionale. Statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu este un obstacol în calea cooperării ţării cu NATO“, a afirmat , la rândul său, Vlad Filat. Premierul Republcii Moldova a declarat că ţara sa doreşte extinderea relaţiilor cu Alianţa Nord-Atlantică. “Noi optăm pentru extinderea dialogului politic şi cooperării practice cu NATO în multiple domenii prevăzute de Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului, Plan care a fost actualizat în anul 2010. Privim IPAP ca un instrument indispensabil pentru reformele democratice prin care trece Republica Moldova“, a declarat Vlad Filat.
Filat a reiterat angajamentul Republicii Moldova de a continua cooperarea eficientă cu NATO şi de a reafirma calitatea de partener credibil european. “Scopul nostru final este transformarea Republicii Moldova dintr-un consumator într-un furnizor al securităţii şi stabilităţii regionale, cu asistenţa partenerilor noştri internaţionali”, a continuat Filat.
Amplificarea relaţiilor cu SUA
În luna septembrie 2011, ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, şi William H. Moser, ambasadorul SUA, au discutat despre relaţiile bilaterale dintre Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii în diferite domenii, inclusiv cel militar. În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au făcut un schimb de opinii asupra stadiului relaţiilor bilaterale între Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii, exprimându-şi convingerea că există toate premisele pentru amplificarea acestora în condiţii reciproc avantajoase. Ministrul Marinuţa a mulţumit guvernului SUA pentru susţinerea acordată MAp la realizarea diferitor programe de modernizare a Armatei Naţionale, oferirea burselor de studii pentru militarii moldoveni în instituţiile de învăţământ din SUA, implementarea proiectelor comune în beneficiul întregii societăţi moldoveneşti. Vitalie Marinuţa l-a felicitat pe William H. Moser cu numirea acestuia în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al SUA în Republica Moldova, exprimîndu-şi convingerea că colaborarea dintre cele două state va fi în continuarea fructuoasă şi reciproc avantajoasă. La rândul său, Ambasadorul William H. Moser, a reiterat că ţara sa susţine în continuare aspiraţiile reformatoare ale poporului Republicii Moldova, specificând disponibilitatea SUA de a rămâne un partener credibil şi pe viitor. Oficialul american s-a mai arătat convins de utilitatea domeniilor de colaborare dintre ministerele apărării ale Moldovei şi SUA.
de Anatol Terzi | apr. 23, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Numărul operaţiunilor speciale ale armatei desfăşurate în afara frontierelor Israelului a crescut, a arătat şeful statului major israelian, generalul Benny Gantz.
Generalul Gantz a explicat că „a ordonat mai multe operaţiuni speciale” în afara graniţelor din cauza creşterii „nivelului riscurilor”, într-un interviu care va fi publicat integral miercuri, cu ocazia sărbătoririi creării statului Israel în 1948, anunşă presa din Israel. Întrebat în legătură cu riscul pe care îl reprezintă programul nuclear al Iranului, generalul Gantz a răspuns că 2012 este un an critic. „Pregătim un plan în consecinţă”, a subliniat acesta.
„În principiu, suntem pregătiţi să acţionăm, dar acest lucru nu înseamnă că o să ordon acum generalului Ido Nechushtan (şeful armatei aerului) să bombardeze Iranul”, a adăugat acesta. De asemenea, şeful statului major a arătat că „potrivit estimărilor serviciilor militare de informaţii stabilite în funcţie de realităţile strategice şi de instabilitatea regională, riscul de degradare a situaţiei spre un război este mai ridicat decât înainte”.
Generalul Gantz a adăugat că „în cazul unui război regional, armata israeliană va putea să facă faţă ameninţării tirurilor de rachete din partea Libanului şi a Fâşiei Gaza”. „Nu va fi un război simplu, nici la frontiere, nici pe frontul intern. Nu pot să promit că nu vor cădea rachete pe ici şi pe colo, dar nu sfătuiesc pe nimeni să ne testeze”, a avertizat acesta.
În altă ordine de idei, potrivit Congresului SUA, armata americană a sporit considerabil cantitatea de muniţii, arme şi echipament militar, păstrată pe teritoriul Israelului. Acordul privind crearea unei rezerve strategice de armament în cazul unei situaţii de urgenţă a fost semnat în anii 80. În ultimul timp, volumul de rezerve strategice americane a crescut cu 50%. Armamentul depozitat în Israel poate fi folosit de armata americană în caz de război. Conform prevederilor din acord, Israelul are şi el dreptul să se folosească de aceste arme.
