Câmpia Turzii, noua fortăreață F-16 Fighting Falcon în România

Câmpia Turzii, noua fortăreață F-16 Fighting Falcon în România

F-16, speranța aviației militare române

F-16, speranța aviației militare române

O parte din avioanele F16 care vor fi cumpărate de Ministerul român al Apărării Naţionale (MApN) vor fi operate la Câmpia Turzii, care va fi cea de-a a doua bază din România, după cea de la Borcea, care va avea în dotare acest tip de aeronavă de luptă. MApN român a demarat la Câmpia Turzii operaţiunile de expropriere a terenurilor pe care va fi extinsă viitoarea baza aeriană modernizată pentru noile avioane F-16.

Exproprierile se vor face printr-o Hotărâre de Guvern în motivarea căreia se explică de ce trebuie redimensionată baza care oricum a fost introdusă într-un program de modernizare de către US Air Force. Partea americană a anunţat că investeşte lângă Cluj peste 40 de milioane de dolari. „Perspectiva dotării Forţelor Aeriene ale Ministerului Apărării Naţionale cu alte tipuri de aeronave de luptă multirol, precum şi diversificarea gamei de misiuni şi exerciţii naţionale sau cu participare internaţională (…) presupune regândirea şi redimensionarea facilităţilor existente în prezent şi aducerea acestora la un nivel de dezvoltare corespunzător”, se arată în nota de fundamentare.

Expropieri pe bandă rulantă

O mare parte a terenului necesar pentru extinderea bazei (3,7 milioane de metri pătraţi) se află în proprietatea privată a unui număr de 1326 persoane fizice şi juridice, reprezentând 477 de imobile, şi va „face obiectul declanşării procedurilor de expropriere pentru cauza de utilitate publică”, mai arată MApN în documentul citat de mass-media. Specialiştii ministerului au estimate – în urma unui raport întocmit un un expert autorizat ANEVAR – că pe aceste terenuri se vor achita în jur de 1,2 milioane de lei. După ce vechile imobile vor fi demolate vor începe lucrările de construcţie a noii baze. Vor fi ridicate mai multe clădiri cu toate instalaţiile aferente de alimentare cu electricitate, gaz şi apă, vor fi plasate mai multe instalaţii militare cu rol de protecţie (baricade, biute) şi vor fi amenajate drumuri şi împrejmuiri. Toate facilităţile la îndemână MApN susţine că viitoarele structuri vor oferi toate facilităţile necesare de la centru de comandă, la secţie pregătire rachete sau zonă Q.R.A. (Quick Reaction Alert), în care stau în aşteptare piloţii care sunt de serviciu. În acelaşi timp la îndemână vor fi şi depozitul de muniţie pentru avioane, hangarele pentru mentenanţa avioanelor, o staţie de pompieri şi chiar un simulator de zbor.

Investiții SUA

Reamintim că deşi nu are, oficial, o bază la Câmpia Turzii, US Air Force investeşte masiv, pe toate planurile, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”. Practic, prin noile facilităţi care vor fi ridicate şi prin modernizarea sau repararea celor vechi, baza de la Câmpia Turzii este reinventată de militarii americani. Investiţia, care trebuie finalizată în anul 2019, face parte din planul de măsuri american pentru descurajarea unei Federații Ruse cu atitudini din ce în ce mai agresive în zonă, în cadrul operaţiunii „European Deterrence Initiative”.

52 de F16

MApN doreşte ca, în viitorul nu foarte îndepărtat, să completeze escadrila de F16 Fighting Falcon cu încă patru aeronave şi are în proiecţie achiziţionarea a încă 36 de astfel de aparate de zbor. Cum la această oră Forţele Aeriene Române au în dotare 12 astfel de aparate, la finalul acestui program de înzestrare piloţii români vor opera 52 de astfel de aparate cu o lungă experienţă de luptă în teatrele de operaţii. O parte dintre acestea, 16 cel mai probabil, vor fi operate de la Câmpia Turzii.

Baza 71 Aeriană a Forțelor Aeriene Române este localizată lângă orașul Câmpia Turzii, în Județul Cluj. Baza a fost fondată pe 1 Iunie 2002, în urma unui program de reorganizare a Armatei Române.

Locația actuală a bazei a fost folosită, încă din timpul celui de al II-lea Război Mondial, pentru desfășurarea operațiilor aeriene din zona Aiud – Turda – Cluj.

În vederea creșterii mobilității, operaționalității și eficacității dispozitivului de luptă al armatei și aviației militare, în anul 1982, aerodromul de la Câmpia Turzii intră în compunerea Escadrilei 48 Aviație Vânătoare din cadrul Regimentului 91 Aviație Vânătoare, dislocat la Deveselu, județul Olt. În același an Escadrila 48 Aviație Vânătoare dobândește statutul de unitate militară care în anul 1987 se dislocă pe aerodomul de la Câmpia Turzii, devenind nucleul Regimentului 71 Aviație Vânătoare, echipată cu aeronave MiG-21. Astfel, la data de 9 iunie 1987 au aterizat primele avioane în dublă comandă, iar la data de 3 iulie 1987 are loc primul zbor de instrucție pe aerodromul Câmpia Turzii.

În anul 1995 ia ființă Baza 71 Aviație Vânătoare Vânătoare-Bombardament și Grupul 71 Aviație Vânătoare, unități ce își desfășoară activitatea pe aerodromul de la Câmpia Turzii.

Primele avioane MiG-21 LanceR, varianta aer-sol și ulterior varianta aer-aer întră în dotarea unității în anul 2001, iar în anul 2010, Baza 71 Aeriană este înzestrată cu elicoptere IAR-330 SOCAT.

România vrea să ăși alinieze aviația militară la standardele NATO

România vrea să ăși alinieze aviația militară la standardele NATO

MIG-21 Lancer, nemodernizat

În prezent, la nivelul Ministerului Apărării Naționale nu se derulează niciun program de modernizare a aeronavelor MiG-21 Lancer, se arată într-un comunicat al ministerului transmis agenției de presă KARADENIZ PRESS. În ceea ce privește aeronavele MiG-21 Lancer, vă informăm că, de-a lungul timpului, au intrat în dotarea Forţelor Aeriene peste 400 de avioane MiG-21, ultimul avion de acest tip intrând în serviciu în anul 1982, mai arată comunicatul transmis redacției KARADENIZ PRESS.

În anul 1992, Forţele Aeriene Române au iniţiat un program de modernizare a aparatelor MiG-21, pentru a asigura interoperabilitatea cu NATO şi pentru a mări capacitatea acestora de a executa misiuni la cerinţele luptei aeriene moderne. Programul de modernizare a vizat crearea unor variante ale avionului, având la bază o configuraţie comună, în funcţie de misiunile pe care urmau să le execute: MiG-21 LanceR A (pentru misiuni aer-sol), LanceR B (versiune de instruire) şi LanceR C (optimizate pentru misiuni aer-aer), se mai mențioinează.

F-16 Fighting Falcon, principalul avion militar românesc

Concepția de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană în cadrul programului Avion multirol al Forțelor Aeriene, aprobată prin lege de Parlamentul României, se află în prezent în implementarea primei faze a Etapei de tranziție inițială, se mai arată în comunicatul transmis redacției. Realizarea capabilităţii militare Avion multirol a presupus, pe lângă achiziţia, într-o primă etapă, a celor 12 aparate de luptă F-16 Fighting Falcon din stocurile operaționale ale Forțelor Aeriene Portugheze, și modernizarea acestora la configurația MLU M5.2, pregătirea piloţilor, achiziţionarea armamentului necesar, modernizarea aeroporturilor militare și a infrastructurii specifice, precum şi instruirea personalului tehnico-ingineresc la standardele necesare operării acestui tip de aeronavă de luptă.

Operaționalizarea primei escadrile a Forțelor Aeriene Române dotată cu aeronave F-16 Fighting Falcon  – Escadrila 53 Aviație Vânătoare este în curs de finalizare, escadrila  urmând a atinge capacitatea operațională în cursul anului 2019.

Ministerul Apărării Naționale a inițiat demersurile pentru achiziționarea a încă cinci aeronave din Portugalia – dintre care unul în dublă comandă – pentru a completa Escadrila 53 Aviație Vânătoare și continuă procesul de identificare a celorlalte avioane F-16 necesare constituirii capabilității de apărare aeriană.

De la intrarea în serviciul Forțelor Aeriene Române, cele 12 aeronave F-16 Fighting Falcon au executat zboruri de antrenament și instruire, inclusiv participări la evenimente publice: Parada Naţională – 1 Decembrie 2017, BIAS (Bucharest International Air Show) 2017 şi 2018, Ziua Aviaţiei şi a Forţelor Aeriene în anii 2017 şi 2018, precum şi la activităţi dedicate Zilelor Porţilor Deschise de la Baza 86 Aeriană şi Baza 95 Aeriană, BSDA 2018 și Ziua Marinei în anul 2017 și 2018. (M.B.)

Share our work
Câmpia Turzii, noua fortăreață F-16 Fighting Falcon în România

Cooperare militară pe axa Tbilisi-București. Marea Neagră, punct fierbinte pentru NATO și Kremlin

F-16-principalul-avion-de-luptă-al-României

F-16-principalul-avion-de-luptă-al-României

Săptămâna trecută, ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, l-a primit pe generalul-maior Vladimer Chachibaia, șeful Statului Major General al Forțelor Armate Georgiene, care a efectuat o vizită oficială în România, în perioada 8-10 octombrie, la invitația şefului Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În cadrul întâlnirii dintre ministrul Fifor şi generalul-maior Vladimer Chachibaia, au fost aduse în discuție teme de interes comun, precum cooperarea bilaterală și situația de securitate de la Marea Neagră.

Aspirații NATO

„La reuniunea ministerială NATO, de săptămâna trecută, am analizat, în cadru aliat, progresele înregistrate de Georgia în implementarea Pachetului substanţial NATO-Georgia (SNGP), evidențiindu-se nevoia de intensificare a dialogului dintre NATO şi Georgia. Asigurarea securității regionale este alt element-cheie al acestei cooperări, situația din zona Mării Negre continuând să fie caracterizată de evoluții complexe și diversificate. Apreciez angajamentul Georgiei la eforturile Alianței de asigurare a securității în regiune, ambele state având un rol important ca state riverane”, a declarat ministrul Fifor.

Agenda discuțiilor dintre generalul Nicolae Ciucă şi generalul-maior Vladimer Chachibaia a cuprins subiecte cu privire la identificarea unor noi domenii de cooperare între forţele armate ale celor două ţări, precum şi diversificarea modalităţilor de instruire în comun. Activitățile militare de cooperare româno-georgiene acoperă domenii cum ar fi: domeniul pregătirii personalului, domeniul medico-militar şi cel al protecţiei informaţiilor militare clasificate.

Fifor: „Rusia foloseşte Marea Neagră pentru a proiecta forţa în Mediterana de Est”

Ministrul apărării român, Mihai Fifor, a condamnat ameninţarea rusă în Marea Neagră, declarând în cadrul conferinţei Institutului Aspen de săptămâna trecută că „situaţia s-a schimbat dramatic în ultimul an, Rusia intensificându-şi activităţile militare în Marea Neagră” şi că „Rusia foloseşte Marea Neagră pentru a proiecta forţa în Mediterana de Est”. Mihai Fifor a menţionat că, în curând, se vor lansa două noi programe de achiziţii, iar pe timpul întâlnirii cu secretarul american al apărării, Jim Mattis, a menţionat achiziţionarea a încă cinci avioane F 16 din Portugalia, urmată de un viitor program de achiziţionare a 36 de avioane F 16 din SUA. Având în vedere că, în trecut, programele de achiziţii finalizate nu au fost un succes deosebit, tendinţa actuală, de achiziţionarea de sisteme integrate, mai ales din SUA, prezintă garanţia că nu vor fi eşecuri, consideră experții. Având în vedere că ameninţarea potenţială este de prim rang, numai sisteme moderne, achiziţionate corespunzător, pot asigura o descurajare credibilă: numai avioane F 16 din ultima generaţie, capabile să lupte în reţea, cu radare AESA şi avionică modernă, înarmate cu rachete aer-aer performante („beyond visual range”, respectiv „all-aspect”) pot asigura apărarea credibilă, mai consideră experții citați de mass-media română, preluată de KARADENIZ PRESS.

NATO, obiectiv-politico-militar-pentru-Georgia

NATO, obiectiv-politico-militar-pentru-Georgia

Kremlinul avertizează

Aderarea Georgiei la NATO ar putea declanşa „un conflict teribil” cu consecinţe catastrofale, a declarat prim-ministrul rus Dmitri Medvedev într-un interviu acordat postului de radio Kommersant FM, citat de mass-media internațională. El a subliniat că conflictul armat din 2008 dintre Georgia şi Osetia de Sud, care a implicat şi Rusia, putea fi prevenit. „Nu a fost inevitabil”, a insistat Medvedev.
Reamintim că în data de 12 iulie, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a reiterat intenţia Alianţei Nord-Atlantice de a primi Georgia în rândurile sale. Cu toate acestea, el nu a spus când aceasta s-ar putea întâmpla. La summitul NATO de la Bucureşti din 2008, statele membre au promis că Ucraina şi Georgia se vor alătura în viitor alianţei.

La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova va considera extrem de negativă extinderea în continuare a NATO, inclusiv aderarea Georgiei şi a Ucrainei.

Jocul de-a șoarecele și pisica

În ultimele luni, avioane de luptă britanice și canadiene au fost implicate în mai multe acțiuni de interceptare a unor avioane militare ale Federației Ruse deasupra spațiului aerian al Mării Negre.

Într-unul dintre incidente, care a avut loc pe 22 august, avioanele de vanatoare Typhoon ale RAF, aflate in misiune la baza Mihai Kogalniceanu din Constanta, au interceptat doua avioane de lupta rusesti care s-au apropiat de spatiul aerian al NATO, deasupra Marii Negre.

De asemenea, pe 14 august, aeronavele Typhoon ale RAF au decolat ca raspuns la prezenta suspecta a 6 aeronave Su-24 FENCER, care operau in apropierea spatiului aerian NATO.

Flota militară rusă pune pe jar statele NATO din Marea Neagră

Flota militară rusă pune pe jar statele NATO din Marea Neagră

Exerciții militare ruse

La rândul său, Federația Rusă organizează frecvent exerciții militare pe teritoriul propriu și Peninsula Crimeea, acordând o atenție deosebită manevrelor din spațiul Mării Negre, testând permanent reacția statelor NATO din acest bazin. Astfel, la începutul lunii octombrie 2018, submarinele Krasnodar şi Novorossiisk, parte din Flota la Marea Neagră a Rusiei, au efectuat misiuni de antrenamente în Marea Neagră. „Submarinele Krasnodar şi Novorossiisk au început operaţiunile în conformitatecu planul de antrenament”, a declarat un oficial militar rus, citat de mass-media.

Cei de la bordul submarinelor au exersat, în mod special, controlul navelor şi algoritmul diverselor acţiuni, cum ar fi ajungerea la diferite adâncimi prin folosirea mai multor metode: atât de pe loc, cât şi în mişcare.

Krasnodar şi Novorossiisk fac parte din Proiectul 636 „Varșavianka”, fiind submarine diesel-electrice. Submarinele din Proiectul 636 sunt considerate a fi printre cele mai silenţioase submarine ruseşti, fiind supranumite „Gaura Neagră”. Ele beneficiază de sisteme mdoerne de radar şi comunicaţii şi rachete de croazieră Kalibr.

MIG-21 Lancer, nemodernizat

În prezent, la nivelul Ministerului Apărării Naționale nu se derulează niciun program de modernizare a aeronavelor MiG-21 Lancer, se arată într-un comunicat al ministerului transmis agenției de presă KARADENIZ PRESS. În ceea ce privește aeronavele MiG-21 Lancer, vă informăm că, de-a lungul timpului, au intrat în dotarea Forţelor Aeriene peste 400 de avioane MiG-21, ultimul avion de acest tip intrând în serviciu în anul 1982, mai arată comunicatul transmis redacției KARADENIZ PRESS.

În anul 1992, Forţele Aeriene Române au iniţiat un program de modernizare a aparatelor MiG-21, pentru a asigura interoperabilitatea cu NATO şi pentru a mări capacitatea acestora de a executa misiuni la cerinţele luptei aeriene moderne. Programul de modernizare a vizat crearea unor variante ale avionului, având la bază o configuraţie comună, în funcţie de misiunile pe care urmau să le execute: MiG-21 LanceR A (pentru misiuni aer-sol), LanceR B (versiune de instruire) şi LanceR C (optimizate pentru misiuni aer-aer), se mai mențioinează.

F-16 Fighting Falcon, principalul avion militar românesc

Concepția de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană în cadrul programului Avion multirol al Forțelor Aeriene, aprobată prin lege de Parlamentul României, se află în prezent în implementarea primei faze a Etapei de tranziție inițială, se mai arată în comunicatul transmis redacției. Realizarea capabilităţii militare Avion multirol a presupus, pe lângă achiziţia, într-o primă etapă, a celor 12 aparate de luptă F-16 Fighting Falcon din stocurile operaționale ale Forțelor Aeriene Portugheze, și modernizarea acestora la configurația MLU M5.2, pregătirea piloţilor, achiziţionarea armamentului necesar, modernizarea aeroporturilor militare și a infrastructurii specifice, precum şi instruirea personalului tehnico-ingineresc la standardele necesare operării acestui tip de aeronavă de luptă.

Operaționalizarea primei escadrile a Forțelor Aeriene Române dotată cu aeronave F-16 Fighting Falcon  – Escadrila 53 Aviație Vânătoare este în curs de finalizare, escadrila  urmând a atinge capacitatea operațională în cursul anului 2019.

Ministerul Apărării Naționale a inițiat demersurile pentru achiziționarea a încă cinci aeronave din Portugalia – dintre care unul în dublă comandă – pentru a completa Escadrila 53 Aviație Vânătoare și continuă procesul de identificare a celorlalte avioane F-16 necesare constituirii capabilității de apărare aeriană.

De la intrarea în serviciul Forțelor Aeriene Române, cele 12 aeronave F-16 Fighting Falcon au executat zboruri de antrenament și instruire, inclusiv participări la evenimente publice: Parada Naţională – 1 Decembrie 2017, BIAS (Bucharest International Air Show) 2017 şi 2018, Ziua Aviaţiei şi a Forţelor Aeriene în anii 2017 şi 2018, precum şi la activităţi dedicate Zilelor Porţilor Deschise de la Baza 86 Aeriană şi Baza 95 Aeriană, BSDA 2018 și Ziua Marinei în anul 2017. (M.B.)

Share our work
F-16 Second Hand. Romania mai bate un cui in cosciugul Apararii Nationale

F-16 Second Hand. Romania mai bate un cui in cosciugul Apararii Nationale

Romania mai bate un cui in cosciugul Apararii Nationale, odata cu acceptarea achizitionarii de avione multirol F-16, eventual, din Portugalia.
Sedinta CSAT de joi, 27 septembrie, a dovedit, inca o data, ca, indiferent de fortele politice aflate la guvernare, Romania este atrasa intr-o spirala a dezastrului. Din furnizor de securitate, asa cum s-a putut in anii premergatori aderarii la NATO si pana acum, tara noastra ar putea deveni un consumator de securitate. Si-ar incalca astfel multele acorduri si angajamente semnate pana acum, Romania coborand in ochii aliatilor sai euro-atlantici. Insa, cel mai grav, situatia de fata pune in pericol securitatea nationala.

De peste opt ani, se vorbeste frecvent si foarte serios despre faptul ca flota militara de vanatoare a Fortelor Aeriene (alcatuita din MiG-21) este in pragul depasirii perioadei de exploatare. Mai multe grupuri de interese, de pe ambele maluri ale Atlanticului, au oferit Romaniei cat mai multe variante. Unele mai “avantajoase” decat altele. La drept vorbind, toate ofertele au fost o alta incercare de jefuire a bugetului Romaniei si angajarea sa in cheltuieli ce se vor intinde pe foarte multi ani. Insa, ca de obicei, guvernele de la Bucuresti, care s-au perindat la putere in ultimii opt ani, si, in mod special presedintele Traian Basescu, au optat spre varianta americana: avioane F-16 Second Hand, in perspectiva achizitionarii, intr-un viitor “mediu” a unei flote de avioane de generatia a V-a.
Romania ar putea plati in jur de 600 de milioane de dolari, in cinci ani, pentru 12 avioane de tip F-16 achizitionate la mana a doua din Portugalia, iar prima transa pe care statul roman ar trebui sa o plateasca anul viitor ofertantilor este de 70 de milioane de dolari.

“Realitatile economice si realitatile pietei la ora actuala ce ofera posibilitatea unei achizitii de 12 aparate in serviciu in situatia in care decizia politica ramane ferm orientata pentru aparatul de generatia a V-a. Daca dorim un aparat de generatia a IV-a nou ramane sa vedem de unde gasim surse de finantare. Oferta portugheza se cifreaza in jur de 600 de milioane de dolari intr-un orizont de timp de cinci ani de zile, deci nu se dau toti banii odata, aceasta este un alt avantaj. Graficul de pret prezentat de partea portugheza, grafic pe care noi l-am luat serios in calcul, ar estima o prima transa de 70 de milioane de dolari, anul viitor. Avioanele ar urma sa fie livrate dupa terminarea procesului de instruire al pilotilor, incepand cu 2016″, a declarat recent ministrul Apararii, Corneliu Dobritoiu.
Ministrul a precizat ca cele 12 avioane F-16 au 3.500 de ore de zbor si mai au o rezerva de 4.000-4.500 de ore de zbor, ceea ce inseamna 200 de ore de zbor pe avion, suficient cat sa ne asigure resursele necesare pentru urmatorii 20 de ani. De asemenea, Corneliu Dobritoiu a declarat ca Romania nu ar trebui sa rateze achizitia avioanelor de tip F-16 din Portugalia deoarece “nu mai sunt oferte de F-16 pe piata”, iar Romania este in concurenta cu Bulgaria. Dobritoiu a spus ca, in acest caz, Portugalia va aplica regula “primul venit, primul servit”.

Prin achizitia aparatului de zbor de tip F-16, Romania reduce foarte mult costurile in ceea ce priveste infrastructura pentru avionul de generatia a V-a, aparatul de tip F-35, in conditiile in care ambele au acelasi producator, a declarat ministrul Apararii Nationale, Corneliu Dobritoiu. Insa, la fel ca si in cazul predecesorilor sai, demonstratia nu prea sta in picioare. Pentru ca, peste 20 de ani, avioanele F-35 s-ar putea sa fie depasite de generatia a VI-a, daca nu chiar a VII-a.
Chiar si un cititor mai putin informat sau preocupat de domeniul avioanelor militare a aflat deja care este tendinta statelor dezvoltate. Dintre care, bineinteles, se distanteaza SUA. Urmeaza, in maximum un deceniu, era avioanelor multirol fara pilot, binecunoscutele drone. In 20 de ani, vor fi frecvente avioanele fara pilot autonome. In ultimii 20 de ani, tehnologia a cunoscut si cunoaste salturi neasteptate chiar si pentru multe dintre persoanele care se considera avizate.
Avioanele fara pilot urmeaza sa fie inlocuite cu o noua generatie de roboti mai rapizi si mai inteligenti care vor opera fara interventia umana, beneficiind de o autonomie tot mai mare. La ora actuala, avioanele fara pilot de tip Predator si Reaper sunt controlate, uneori la o distanta de mii de kilometri, de catre un pilot prin intermediul unei manse. Insa, in contxtul investitiilor masive ale Pentagonului in „autonomia” sistemelor de armament robotizate, oamenii de stiinta prevad ca, in viitor, dispozitive aeriene, terestre sau submarine vor opera cot la cot cu omul, cu o supervizare minima. In opinia lui Peter Singer, un expert in armament robotic si autorul lucrarii „Wired for War”, rolul omului „trece de la cel de operator la distanta la cel de supervizor sau «manager», care lasa tot mai mult fraiele” robotului. In urmatorul deceniu, progresele informatice ar urma sa permita avioanelor fara pilot sa zboare in mod autonom, ca „extreme robotice” ale avioanelor clasice, prevede Werner Dham, un fost conducator al cercetatorilor din cadrul fortelor aeriene. In desertul din Arizona au inceput deja experimente cu elicoptere de atac de tip Apache, care zboara in formatie cu elicoptere fara pilot.

Asa ca, in timp ce strategii militari americanii pregatesc autonomia dronelor militare, Romania vrea sa cumpere in 2012-2013 (si sa dea in folosinta prin 2016) avioane F-16, care sunt concepute in deceniul al saselea al secolului trecut. Principalul punct pe ordinea de zi a sedintei CSAT din 27 septembrie, cel referitor al achitia de avioane F-16 din Portugalia, a fost dezbatut de membrii CSAT si a fost adoptata „Conceptia de realizare graduala a capabilitatii de aparare aeriana” in cadrul programului „Avion multirol al Fortelor Aeriene” in concordanta cu interesele esentiale de securitate ale tarii si cu angajamentele asumate de Romania in cadrul organizatiilor europene si nord-atlantice.
Daca acest contract se va semna intre Guvernul Romaniei si Guvernul Portugaliei, vom avea de fapt niste avioane cumparate la mana a treia, deoarece aeronavele au fost luate Second Hand de portughezi, din SUA. Ele au fost folosite de US Air Force si au stat si la rezerva de avioane AMARC aproximativ 5 ani, inainte de a fi donate Portugaliei, in 1999, in cadrul programului Peace Atlantis II.
Interesanta este, insa, pozitia exprimata public de ambasada americana, care sustine ca Guvernul SUA considera ca decizia CSAT privind achizitia avioanelor multirol este un pas in directia modernizarii Fortelor Armate romane, ceea ce va creste interoperabilitatea cu NATO si va ajuta Romania sa-si indeplineasca obligatiile in cadrul Aliantei. Daca acesta este binele pe care ni-l pregateste un aliat si un partener strategic, ar fi interesant de aflat ce ne pregatesc dusmanii!

Share our work
Rusii vor sa strice relatia Bucuresti-Chisinau prin dezinformare: Rable MiG-21 pentru R. Moldova

Rusii vor sa strice relatia Bucuresti-Chisinau prin dezinformare: Rable MiG-21 pentru R. Moldova

mig-21lancerc_romania2Rusii vor sa strice relatia Bucuresti-Chisinau, diseminând informaţii false. Republica Moldova intenţionează să cumpere din România avioane militare MiG-21, la mâna a doua, scrie Novîi Reghion.
Publicaţia de limbă rusă face trimitere la declaraţiile fostului şef al Statului Major al Forţelor Armate ale Republicii Moldova, colonelul Vladimir Donţu, un apropiat al comuniştilor lui Voronin. Potrivit declaraţiilor făcute de către acesta, Bucureştiul vinde Republicii Moldova avioane scoase din uz, de 120 de ori mai scumpe decât preţul real.
„Noi nu avem nevoie de tehnică folosită, pentru care să plătească şi strănepoţii noştri. Pentru ce avem nevoie noi, de aşa ceva? E absurd să te faci dator-vândut de bunăvoie”, a spus Donţu. Colonelul a adăugat că, „prin acest ghişeft, riscăm să ne pierdem statalitatea. Se va ajunge chiar şi la pierderea Republicii Moldova; vom deveni slugi, într-o altă ţară”. Autorităţile de la Chişinău au explicat achiziţionarea de avioane, din România, prin nevoia de protejare a spaţiului aerian al ţării, dezinformează Novîi Reghion.

Adevarul despre avioanele R. Moldova

Până în anul 2015 Republica Moldova urmează să achiziţioneze echipament şi armament pentru interceptarea şi distrugerea navelor aeriene care vor survola neautorizat spaţiul aerian al ţării, potrivit unui proiect de lege aprobat săptămâna trecută în prima lectură de parlamentul de la Chişinău. Proiectul de lege cu privire la modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al Republicii Moldova prevede inclusiv distrugerea aeronavelor care vor încălca spaţiul aerian al ţării. Republica Moldova însă nu dispune de tehnica militară necesară în acest sens. Ministrul apărării Vitalie Marinuţă a declarat în parlament că pentru realizarea prevederilor legii sunt necesare opt avioane de luptă şi opt elicoptere, care ar costa aproximativ 240 de milioane de dolari.
De altfel, în cadrul sedinţei comune a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău, care va avea loc la Iaşi, pe 3 martie, ministerele Apărării, finanţelor, justiţiei şi al afacerilor externe nu vor propune pe agenda şedinţei proiecte concrete, dar întâlnirea va fi un bun motiv pentru sporirea cooperării cu colegii din România, au declarat miniştrii de resort. “Vom folosi prilejul acestei şedinţe pentru a semna planul de acţiuni pentru 2012 în cadrul acordului dintre cele două ministere”, a declarat ministrul justiţiei Oleg Efrim. În acelaşi timp, ministrul Apărării Vitalie Marinuţa a declarat că discută cu partea română un potenţial proiect pentru ocrotirea mormintelor ostaşilor.

Share our work