ANALIZĂ: De ce anume este nevoie ca România să fie mai bine văzută și mai vizibilă în R.Moldova
În ciuda faptului că România a investit foarte mulți bani în diverse proiecte peste Prut, totuși Bucureștii au carențe în ceea ce privește managementul de imagine pe astfel de proiecte. De cele mai multe ori, multe dintre acestea nu beneficiază de PR-ul potrivit și nu ajung să fie percepute la adevărata lor valoare de către cetățenii R. Moldova. Și asta cu toate că România a investit în ultimii 11 ani aproape 500 de milioane de euro peste Prut.
Asta sugerează și cel mai recent sondaj CBS-AXA realizat la Chișinău, la comanda IDIS „Viitorul”, care arată diferențe nu foarte mari în ceea ce privește imaginea dintre România și Rusia, în sensul ajutorului cetățenilor Republicii Moldova. În timp ce România pompează sume mari de bani în mai multe proiecte despre care vom vorbi mai pe larg, Rusia contrabalansează cu o bună propagandă care îi servește foarte bine ca vector de imagine peste Prut.
Dacă România vine cu soluții concrete și cu programe bine țintite pe diverse categorii sociale, în schimb Rusia vinde cu aproape același succes perdele de fum ambalate abil sub forma unor buletine de știri părtinitoare și divertisment bine realizat. Cauza poate fi explicată îndeosebi prin proiectele media foarte bine dezvoltate pe care Rusia le are peste Prut.
De la ziare și reviste în limba rusă, pline de propaganda pro-rusească și anti-occidentală, până la programe de televiziune în aceeași notă.
De menționat este faptul că un studiu recent al centrului de cercetare „Ukrainian Prism” în R. Moldova releva faptul că 10 din 15 cele mai urmărite televiziune sunt în limba rusă sau transmit programe în limba rusă. Mai mult, Republica Moldova este cea mai expusă și mai lipsită de protecție împotriva propagandei rusești din toate ce 14 state din Europa de Est pe care le-au monitorizat cercetătorii în cadrul acestui studiu.
Dacă mai adăugăm la acest peisaj și sondajele ce arată că peste 80% dintre moldoveni se informează de la televizor, avem o imagine mai bună a consumului de media cu produse propagandistice rusești.
Studiul amintit vorbește în schimb despre faptul că piața de publicitate din R. Moldova este mică și că multe dintre posturile rusești nu pot supraviețui din punct de vedere financiar fără infuzii de capital din partea statului rus sau a unor finanțări ale diverșilor oameni de afaceri cu interese particulare.
În contrapondere, România are două proiecte media subvenționate de la stat – Radio Chișinău și TVR Moldova – și altele subvenționate în special în mediu online care primesc finanțare prin intermediul Ministerului Românilor de Pretutindeni precum EvZ Moldova sau deschide.md.
Chiar dacă România investește sume relativ mari în primele două, audiențele acestora sunt mici și nici la capitolul acoperire teritorială acestea nu excelează, deși calitatea produselor este mult peste media din R. Moldova.
Strategii adiacente necesare
Cu toate acestea, deși în România se dezbate din plin fenomenului războiului hibrid, în special partea informațională, instituțiile statului cu atribuții în zona de reprezentare externă nu pot sau nu înțeleg că o strategie mai bună de comunicare și PR pe proiectele realizate în Moldova ar mări semnificativ expunerea României în sens pozitiv peste Prut, acolo unde „bombardamentul” informațional rusesc este intens.
În lipsa însă a acestor strategii adiacente, care să vină să sprijine efortul material pe care îl face România, efectul acestor proiecte este net diminuat.
Ne referim aici la efortul deja de peste 30 de milioane de euro pe care România i-a investit în repararea aproape a 1.000 de școli și grădinițe din Republica Moldova, dintr-un total de circa 1.300 de astfel de instituții.
De asemenea, la promovarea proiectelor energetice care vor fi făcute, referindu-ne aici la gazoductul Ungheni-Iași de sub patronajul companiei locale Transmoldovagaz, subsidiară a Transgaz și la liniile de înaltă care vor trece peste Prut, proiecte ce aparțin Transelectrica.
Nu în ultimul rând, România oferă circa 5.000-6.000 de burse pentru studenții de peste Prut care doresc să învețe în România. La fel, este vorba de ajutoarele de 100 de milioane de euro nerambursabile sau de împrumuturi de 150 de de milioane de euro.
Și acestea sunt câteva dintre cele mai mari, dar există foarte multe în zona micro-sectorială sau proiecte comune la nivel administrațiilor locale, mai ales după înfrățirile simbolice la nivelul primăriilor dintre diverse județele și comune din România și Republica Moldova.
În paralel, Rusia nu oferă mai nimic în Republica Moldova, iar proiectele lor targetează în general doar populația rusofonă, cu precădere din UTA Găgăuzia sau regiunea separatistă trasnistreană.
Ce spun sondajele
Cu toate acestea, sondajele nu arată diferențe foarte mari între percepția față de București și cea față de Moscova. România se pleasează pe primul loc în rândul țărilor care au ajutat cel mai mult R. Moldova, cu 28,3%), urmată de Rusia (27,7%), SUA (15,3%), Uniunea Euroasiatică (6,9%) și Germania (6,8%), conform sondajului CBS-AXA.
De asemenea majoritatea cetățenilor consideră că ar trebui ca R. Moldova să mențină un parteneriat strategic cu UE (55,7%), topul fiind urmat de Rusia (50,7%), România (44,4%), Uniunea Euroasiatică (30,5%). Deși cei mai mulți respondenți au declarat că R. Moldova nu ar trebui să întrerupă parteneriatele strategice cu nicio țară, 7,7% consideră că acest lucru ar trebui să se întâmple în cazul Rusiei, 6% – în cazul României, 5,3% – în cazul SUA și circa 3% – în cazul Ucrainei.
În continuare, părerea oamenilor continue să fie divizată între UE și Uniunea Economică Eurasiatică. Nu mai țin de 33,4% dintre respondeți consideră că R. Moldova că drumul spre UE este soluția pentru stabilizarea situației în țară, circa 12% – spre Uniunea Euroasiatică (UEA), iar 40,3% consideră că trebuie să fie relații bune atât cu UE, cât și cu UEA.
Diferențe mai mari ar fi în cazul percepției privind care partener a dezamăgit mai mult în ultimii cinci ani. Aici Rusia are 21,4%, în timp ce România este creditată cu 6,4%. Chiar și așa, sutele de milioane de euro pe care investește România în Republica Moldova nu se văd atât de mult în comparație cu sumele aproape nule pe care Rusia le aduce în Republica Moldova, țară pe care o ține sub un embargo selectiv.
Dacă statisticile oficiale ale Biroului Naționale de Statistică din R. Moldova arăt că deja Republica Moldova a depășit pragul de două treimi din mărfuri care iau calea exportului pe piețele UE, în timp ce Rusia aplică începând din 2013 embargouri la produsele agricole, carne și vin din R. Moldova, Rusia se bucură totuși, conform cifrele de mai sus, de o imagine bună în R. Moldova, comparativ cu acțiunile de facto pe care le întreprinde deliberat la adresa Moldovei și a cetățenilor ei.
Planul imagologic, lăsat în voia sorții
Într-un interviu recent pentru Europa Liberă, fostul ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, declara că România ajută extrem de mult Republica Moldova.
„Gândiți-vă în termeni poate ușor rudimentari, dar este ceva ce eu spun și în România, arătați-mi orice altă organizație sau orice alt stat din această lume care ar fi pus la dispoziția unui stat partener, precum a fost România, fonduri de miliarde, milioane de locuri de muncă și recunoașterea diplomelor sau a hotărârilor judecătorești pur și simplu.
Când o să-mi spuneți de unde în lume un astfel de beneficiu poate fi obținut imediat odată cu ratificarea unui tratat de aderare, atunci sigur discutăm. Până atunci e doar retorică, uneori interesată,” a declarat Diaconescu.
În ciuda acestui fapt, România își gestionează imaginea peste Prut într-un mod mediocru ce, de multe ori, cade pradă propagandei ruse, iar cetățenii nu înțeleg ce face mai exact România pentru Republica Moldova.
De asemenea, România se poartă de multe ori cu „mănuși” față de clasa politică conducătoare de la Chișinău. Una căreia, în calitate de donator extern prim, ar trebui să îi se raporteze cu mai multă apăsare atunci când normele democratice și valorile europene sunt încălcate.
Până conducătorii de la București nu vor înțelege că în ziua de astăzi jumătate sunt banii, iar celalată jumătate este comunicarea și PR-ul, atunci nu ar trebui să ne mire rezultatele modeste pe care România le obține în R. Moldova pe toate planurile, cum atât mai mult în cel imagologic.
Iar asta ar trebui să fie una dintre principalele atribuții ale Ministerului de Externe. Instituție care ar trebui să-și regădească strategia de comunicare în R. Moldova și sa o calibreze ca pentru cel mai important obiectiv de politică externă a România, așa cum de altfel vorbesc cercurile diplomatice și liderii diplomației române în discursurile publice.
La fel ar trebui să facă și instituțiile de stat ale României prezente în R. Moldova sub diferite forme și proiecte. Până atunci, perdelele de fum ale propagandei rusești vor fi aproape la fel eficiente ca sutele de milioane de euro pe care România și, in extenso UE, pe pompează în acest stat cu grave deficiențe funcționale și valențe cleptomanice la vârf.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
