Preşedintele rus Vladimir Putin a fost „informat” în legătură cu atacul ucrainean asupra oraşului Belgorod, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la o zi după lovituri masive asupra teritoriului ucrainean soldate cu zeci de morţi. Așa sună comunicatul Administrației Prezidențiale de la Moscova, un semnal al nemulțumirii părții ruse față de capacitatea Kievului de a răspunde invaziei militare a Federației Ruse.
Răspuns dur
„Preşedintele Vladimir Putin a fost informat despre atacul armatei ucrainene asupra unor cartiere rezidenţiale din Belgorod”, un oraş apropiat de graniţă, a precizat Dmitri Peskov, potrivit agenţiilor ruse. Ucraina lansează în mod constant lovituri în Rusia, în special în regiunile foarte apropiate de teritoriul său, dar bilanţul victimelor acestor atacuri este în general mult mai mic. Ministerul rus al Apărării a dat asigurări că acest atac nu va rămâne „nepedepsit”. Forţele ruse au reuşit să intercepteze două rachete şi „majoritatea” rachetelor lansate împotriva oraşului, evitându-se un bilanţ mult mai mare al victimelor, a indicat ministerul. Guvernatorul local Viacheslav Gladkov pe Telegram, adăugând că atacul s-a soldat, de asemenea, cu răniţi. Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele de apărare antiaeriană au distrus 13 rachete deasupra regiunii Briansk. El a anunţat, de asemenea, că 32 de drone ucrainene au fost neutralizate în total în regiunile Briansk, Kursk şi Orel, la nord de graniţa cu Ucraina, precum şi în Moscova.
Condamnări suspecte
Instanţele din Rusia au condamnat la închisoare peste 200 de luptători ucraineni de când Moscova şi-a început operaţiunea militară în Ucraina, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov într-un interviu acordat agenţiei de ştiri de stat RIA, publicat duminică. „Instanţele Federaţiei Ruse au condamnat deja peste 200 de reprezentanţi ai formaţiunilor armate ucrainene la ani grei de închisoare pentru comiterea de atrocităţi”, a afirmat Lavrov. Ambele părţi se acuză reciproc că au comis numeroase atrocităţi în războiul pe care Rusia l-a început cu o invazie pe scară largă asupra Ucrainei în februarie 2022. Organizaţia Naţiunilor Unite a găsit dovezi continue ale crimelor de război şi ale încălcărilor drepturilor omului comise de autorităţile ruse, inclusiv tortură, viol şi deportarea de copii. În martie, Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, susţinând că deportarea forţată a copiilor ucraineni de către Moscova este o crimă de război. „Pe calea noastră către justiţie, principalul rezultat al anului este, fără îndoială, mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională pentru Putin”, a declarat sâmbătă procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, citat într-un comunicat cu bilanţul pe anul 2023. „O decizie istorică şi un semnal clar că nimeni nu poate fi mai presus de lege”, a adăugat el. Procuratura Generală a Ucrainei a înregistrat peste 121.000 de crime de agresiune şi crime de război ruseşti de la începutul războiului, potrivit site-ului său. Lavrov a declarat pentru RIA că principalul organ de anchetă al Rusiei, Comitetul de Investigaţii, a iniţiat 4.000 de procese penale împotriva a aproximativ 900 de ucraineni. „Printre ei nu sunt numai membri ai asociaţiilor naţionaliste radicale, reprezentanţi ai forţelor de securitate ucrainene şi mercenari, ci şi reprezentanţi ai conducerii militare şi politice a Ucrainei”, a spus Lavrov. „Cei care au fost puşi sub acuzare în absenţă au fost incluşi pe lista internaţională de persoane urmărite”, a adăugat el.
Invazia continuă
Rusia a lansat noi atacuri asupra Ucrainei la primele ore ale zilei de duminică, la o zi după atacul, pus pe seama Kievului. Patru drone Shahed de fabricaţie iraniană au vizat oraşul Harkov din nord-estul Ucrainei în cursul nopţii, potrivit purtătorului de cuvânt al procurorului regional, Dmitro Ciubenko. „Ca urmare a atacului nocturn cu drone ruseşti asupra Harkovului, clădiri din centrul oraşului au fost avariate. Nu este vorba de instalaţii militare, ci de cafenele, clădiri rezidenţiale şi birouri”, a scris primarul oraşului, Ihor Terehov, pe Telegram, fără a menţiona victime. „În ajunul Anului Nou, ruşii vor să ne intimideze oraşul, dar nu ne este frică”, a adăugat el. La o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU de la New York, Moscova a acuzat Kievul că a comis un „act deliberat de terorism” şi „a folosit muniţii cu dispersie”. A fost „un atac nediscriminatoriu şi deliberat asupra unei ţinte civile”, a declarat ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, acuzând Kievul că a vizat un centru sportiv, un patinoar şi o universitate. Aliaţii Ucrainei au replicat că vina pentru război este a preşedintelui rus Vladimir Putin. „Există sute de mii de soldaţi ruşi în Ucraina. Nu există niciun soldat ucrainean în Rusia”, a declarat reprezentantul britanic Thomas Phipps. „Dacă Rusia vrea să dea vina pe cineva pentru moartea ruşilor în acest război, ar trebui să înceapă cu preşedintele Putin”, a adăugat el. Duminică, Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski urmează să ţină discursuri aşteptate de Anul Nou, după un 2023 marcat de eşecul contraofensivei de vară a Ucrainei şi de îngheţarea aproape totală a liniei frontului. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare din perspectiva Kievului, cu cât ajutorul occidental începe să se epuizeze, atât în Europa, cât şi în Statele Unite, crescând riscul unei opriri a fluxului de muniţii şi fonduri. Sâmbătă, Volodimir Zelenski a făcut un nou apel către aliaţii săi, spunând că înarmarea Ucrainei este „o modalitate de a proteja vieţi”. „Fiecare manifestare a terorii ruseşti dovedeşte că nu putem întârzia în a oferi asistenţă celor care luptă”, a spus el.
ONU, doar declarații
Loviturile masive ruseşti care au vizat Ucraina vineri şi au făcut cel puţin 30 de morţi şi peste 160 de răniţi sunt „agresiuni îngrozitoare”, a deplâns secretarul general adjunct al ONU Mohamed Khiari, notează AFP. „Secretarul general condamnă fără echivoc, în termenii cei mai fermi, aceste atacuri îngrozitoare comise vineri împotriva unor oraşe şi sate din Ucraina”, a adăugat diplomatul ONU în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate, vineri, la New York. Această vastă serie de lovituri asupra mai multor oraşe, printre care capitala Kiev, a distrus şcoli, o maternitate, precum şi instalaţii industriale, militare şi civile, potrivit autorităţilor ucrainene. Polonia, membră NATO, a denunţat, la rândul său, o „încălcare” a spaţiului său aerian „de către o rachetă de croazieră rusească”. Loviturile au declanşat o condamnare internaţională pe scară largă, preşedintele american Joe Biden cerând Congresului „să acţioneze fără întârziere” pentru a debloca un important nou pachet de ajutor pentru Kiev. „Deplângem aceste tragice pierderi de vieţi omeneşti”, a declarat reprezentantul Statelor Unite în Consiliul de Securitate al ONU. „Rusia a lansat 158 de drone şi rachete împotriva Ucrainei, dintre care 36 de drone Shahad şi 122 de rachete(…) Scopul preşedintelui rus Vladimir Putin rămâne neschimbat: urmăreşte să extermine Ucraina şi să-i subjuge poporul”, a adăugat diplomatul american. Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a indicat pe reţeaua socială X (fostă Twitter) că, împreună cu peste 30 de ţări membre ale ONU, ţara sa a solicitat această reuniune de urgenţă preşedinţiei ecuadoriene a Consiliului de Securitate.
Vizită pe front
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat vineri trupele care apără Avdiivka, oraşul din regiunea Doneţk asediat de trupele ruse şi care este în prezent unul din punctele cele mai fierbinţi ale frontului. „Am salutat personal luptătorii. Am evaluat împreună cu comandantul situaţia defensivă şi nevoile esenţiale ale trupelor noastre”, a scris Zelenski pe reţelele de socializare. „Ţara noastră rezistă graţie acestor războinici. A acelora care, în pofida tuturor dificultăţilor, apără ţara noastră”, şi-a lăudat el trupele. Preşedintele ucrainean şi-a însoţit mesajul cu imagini în care aparent el s-a filmat singur în faţa panoului rutier de intrare în Avdiivka, afirmând că în bătălia pentru acest oraş, devenit principalul obiectiv al ofensivei ruse aflate în desfăşurare, este apărată „ţara întreagă” şi acolo se dă o „luptă pentru viaţă”. În alte imagini Zelenski este văzut salutând soldaţi şi ofiţeri într-o fortificaţie subterană şi oferindu-le decoraţii. Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a promis anterior că armata va apăra Avdiivka atât cât va putea, dar a reafirmat că este de asemenea importantă salvarea vieţilor soldaţilor. După contraofensiva eşuată din vară, armata ucraineană este acum din nou în defensivă în timp ce trupele ruse atacă pe mai multe sectoare ale frontului şi au anunţat săptămâna aceasta cucerirea oraşului Mariinka, în timp ce armata ucraineană afirmă că s-a retras la periferia acestuia. Armata rusă încearcă de mai multe luni să cucerească Avdiivka, oraş industrial din Donbas transformat de armata ucraineană în fortăreaţă în 2014, când a avut loc primul conflict armat cu separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei Vizita lui Zelenski pe front survine în ziua când Ucraina a suferit cel mai puternic bombardament rusesc după cele efectuate în primele zile ale războiului. Ţinte ucrainene din zona capitalei Kiev şi a oraşelor Liov (vest), Odesa (sud), Dnipro (centru), Zaporojie (sud) şi Harkov (nord-est) au fost atacate cu rachete şi drone, Rusia afirmând că a urmărit astfel să lovească instalaţii ale complexului militar-industrial ucrainean, aerodromuri militare, depozite de muniţii şi amplasamente ale trupelor ucrainene şi ale mercenarilor străini.
Războiul cerealelor la Marea Neagră
Ucraina a declarat sâmbătă că a exportat aproximativ 13 milioane de tone de mărfuri de la înfiinţarea, în august, a unui coridor maritim în Marea Neagră devenit foarte important pentru comerţul său, în pofida ameninţărilor ruseşti cu bombardamente. Aceste aproximativ „13 milioane de tone” au fost transportate de 400 de nave, a indicat ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov. El şi-a exprimat „recunoştinţa” faţă de armată şi partenerii internaţionali ai Ucrainei pentru asigurarea funcţionării acestui coridor „în condiţii de agresiune militară”. După un an 2023 dificil pe front, Ucraina se poate lăuda cu reuşite în Marea Neagră, unde a provocat pagube flotei ruseşti considerată a fi mult mai puternică. Armata Kievului a reuşit să ţină navele ruseşti departe de sud-vestul acestei mări şi să deschidă un coridor maritim pentru a exporta cereale ucrainene, ignorând ameninţările cu bombardamente. Acest coridor a fost înfiinţat în august pentru a conecta porturile din sudul Ucrainei şi Strâmtoarea Bosfor, la câteva săptămâni după ce Moscova s-a retras dintr-un acord cerealier între cele două ţări în război. Acordul a permis exportul a aproape 33 de milioane de tone de cereale şi alte produse alimentare ucrainene prin Marea Neagră într-un an. Această cale este cu atât mai importantă, cu cât mai multe rute terestre au fost blocate în ultimele luni de manifestaţii ale şoferilor de camioane polonezi, nemulţumiţi de concurenţa considerată „nedreaptă” din partea colegilor lor ucraineni. Rusia a ameninţat că va viza navele care sosesc sau părăsesc porturile ucrainene, lovind în acelaşi timp infrastructuri portuare şi cerealiere. O navă comercială sub pavilion panamez care se îndrepta către un port ucrainean pentru a încărca cereale a lovit o mină săptămâna aceasta, rănind doi marinari. Preşedintele Volodimir Zelenski a salutat sâmbătă succesele maritime ale ţării sale, declarând că forţele sale au „recucerit marea” anul acesta.
Domul Ion Manole este unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova, precum și fondatorul Promo-LEX, una dintre cele mai importante organizații non-guvernamentale din întreaga regiune.
K.P.: Organizația Promo-LEX este un etalon, pentru regiunea noastră, al modului în care societatea civilă trebuie să se implice în viața unei societăți, ajutând la democratizarea R. Moldova. Care sunt ingredientele acestui succes? Cum a reușit Promo-LEX să devină acest etalon?
Ion Manole: Vă mulțumesc pentru această apreciere. Este una prețioasă pentru noi și ținem enorm de mult la această imagine. Consider că ingredientul de bază rămâne curajul. Curajul de a înfrunta subiecte dificile și de a confrunta rezistența trecutului într-o manieră extrem de profesionistă.
Cea mai de preț valoare a Asociației Promo-LEX timp de 21 ani este echipa, adică OAMENII, de unde de fapt izvorăște curajul . Și credeți-mă că nu exagerez deloc și vorbesc cu maximă responsabilitate. Calitatea oamenilor este chintesența acestui ingredient. La Promo-LEX se rețin cei mai buni dintre cei mai buni. Chiar dacă este extrem de greu și periodic epuizant, cei din echipa Promo-LEX găsesc forță, răbdare și înțelepciune să ducă la bun sfârșit lucrurile atât de necesare societății noastre, pe care ne-o dorim din ce în ce mai bună. Contribuția pe care o aducem într-adevăr a fost și este una enormă, și chiar dacă activitatea celor din sectorul neguvernamental (ONG) este de multe ori una ingrată, aprecierile sincere atunci când vin nu fac altceva decât să încurajeze echipa noastră și să ne ofere încrederea necesară.
KP: 2023 a fost un an greu din punct de vedere electoral. Promo-LEX a monitorizat cu atenție acest exercițiu electoral. Care sunt recomandările Promo-LEX către autoritățile de la Chișinău pentru îmbunătățirea legislației electorale, având în vedere că în 2024 vor fi alegeri prezidențiale în Republica Moldova, iar în 2025 vor fi alegeri parlamentare?
Ion Manole: Aveți dreptate, a fost un an destul de greu, cu numeroase provocări, inclusiv din perspectiva electorală. Fiind la cea de-a 25 Misiune de Observare Promo-LEX putem spune că societatea moldovenească are deja maturitatea necesară pentru a depăși provocările de ordin politic. Totuși, trebuie să recunoaștem faptul că amenințările la adresa păcii și securității în zona Mării Negre rămân la nivelul Codului Roșu, adică la cota cea mai periculoasă. Astfel, din perspectiva următoarelor 2 scrutine, pe care le-ați menționat aici, ne putem aștepta la intensificarea și creșterea riscurilor, însă e datoria noastră a societății și în primul rând a autorităților să le facem față. Spun în primul rând a autorităților pentru că aceasta e obligația lor directă și responsabilitatea clară de a asigura securitatea cetățenilor și dezvoltarea țării.
Toate acestea trebuie realizate prin metode democratice, participative și incluzive, fără a încălca procedurile, regulile și drepturile garantate. Evident, nu este ușor dar nu e nici imposibil. În lumea democratică, spre care tindem și ne mișcăm, regulile și drepturile fundamentale sunt respectate inclusiv pe timp de război sau crize. Acestea ar fi de fapt și principalele recomandări către autorități.
O altă recomandare ar fi să nu se teamă de greșeli, pentru că acestea sunt inevitabile, însă de fiecare dată e nevoie de recunoașterea și asumarea lor, dar și de repararea acestora în cea mai transparentă și corectă manieră posibilă.
K.P.: Implicarea unor surse ilegale de finanțare a fost evidențiată și de către Promo-LEX în rapoartele sale. Care sunt previziunile dumneavoastră pentru anii electorali 2024 și 2025? Va reuși R. Moldova să răspundă amenințărilor războiului hibrid, care pun în pericol votul democratic exprimat de cetățeni?
Ion Manole: Suntem obligați de circumstanțe să facem față acestor amenințări. Trebuie să înțelegem că riscurile sunt prea mari ca să ne culcăm pe-o ureche. Metodele de finanțare ilegală s-au adaptat de la o campanie la alta și vor fi cu siguranță noi și noi încercări de a obține votul cetățenilor prin manipulare, propagandă sau corupere.
Ce este foarte important aici de menționat este nevoia de a informa corect și a educa permanent cetățenii. Acest lucru înseamnă implicarea și responsabilizarea cetățenilor. În caz contrar vom rămâne în acel cerc vicios în care vom tot căuta fără succes vinovatul sărăciei sau problemelor din societate.
K.P: Regiunea ocupată de forțele militare pro-ruse din estul R. Moldova reprezintă o preocupare majoră pentru organizația dumneavoastră. Din nefericire, regimul separatist continuă să încalce drepturile locuitorilor atât din stânga, cât și din dreapta Nistrului, inclusiv prin răpiri de persoane. Ce ar trebui să facă autoritățile de la Chișinău, dar și societatea civilă pentru ameliorarea acestei situații?
Ion Manole: Apărătorii drepturilor omului luptă pentru drepturile omului și demnitatea umană. Noi, cei de la Promo-LEX ne-am propus să oferim suport și asistență locuitorilor din regiunea transnistreană a RM. Am mers acolo unde este cel mai greu.
Aș putea afirma faptul că știm care ar putea fi calea cea mai eficientă și rapidă pentru a reduce din fenomenul de încălcare a drepturilor omului acolo. Spun a reduce și nu a opri deoarece trebuie să fim conștienți de faptul că abuzuri și încălcări ale drepturilor se întâmplă peste tot, inclusiv în state dezvoltate și cu o tradiție democratică încetățenită.
Pentru noi, apărătorii drepturilor omului contează însă foarte mult să avem acces la instrumente și mecanisme eficiente de apărare a lor, atunci când se întâmplă un abuz sau o gravă violare a drepturilor omului. Așadar, ce se întâmplă în acest teritoriu timp de mai bine de 3 decenii este grav mai ales din perspectiva lipsei oricăror instituții legitime și responsabile.
Și aici răspund la întrebare – ce ar trebui să facă autoritățile și societatea moldovenească? – foarte simplu – treptat să susțină, să consulte și să implice populația de acolo în procesele democratice din țara noastră, inclusiv cele ce se referă la acest teritoriu. Este datoria și obligația noastră să o facem treptat și atât cât se poate. Nu putem aștepta ca lucrurile să se schimbe acolo fără contribuția și participarea noastră.
La urma urmei, nu e nevoie să reinventăm bicicleta – trebuie să dezvoltăm instituțiile unei societăți democratice și să informăm populația despre modul în care acestea funcționează. Noi la Promo-LEX am înțeles încă în 2006 că populația din Stânga Nistrului are nevoie de societate civilă activă și autentică, care va avea capacitatea să le reprezinte interesele acolo pe loc și să le apere atât la nivel local cât și național sau internațional.
Din aceste considerente, reprezentanții administrației de facto de la Tiraspol, s-au opus dur eforturilor noastre și ne-au interzis accesul în acest teritoriu. Nu e un secret pentru nimeni că orice regim nedemocratic are interesul să mențină controlul asupra societății prin diverse metode, de cele mai dese ori acest lucru este posibil datorită metodelor represive.
Regimul ilegal de la Tiraspol nu este o excepție și se teme de oameni liberi cu gândire critică. Dar anume acest lucru este și un indicator bun pentru autorități și organizații internaționale. Dacă regimul interzice ceva, atunci anume acel ceva trebuie să fie dezvoltat, susținut și încurajat. Trebuie să se insiste prin condiționarea suportului oferit de partenerii de dezvoltare în regiunea transnistreană. Este total greșit ca organizațiile internaționale să accepte șantajul sau condițiile unui regim ilegal, care beneficiază de impunitate și a luat sute de mii de oameni drept ostatici.
Mă refer la condițiile impuse de Tiraspol privind activitatea și suportul financiar acceptat pentru organizațiile neguvernamentale din regiune exclusiv pentru scopuri umanitare sau sociale, fiind excluse orice activități sau produse care ar promova valorile democratice sau apăra drepturile omului. Amintim că drepturile omului nu pot fi negociate și în nici un caz nu pot fi tratate, înțelese sau interpretate drept chestiuni politice. Drepturile omului pur și simplu nu trebuie încălcate ci respectate în primul rând de către cei care dețin controlul asupra unui teritoriu, indiferent dacă au obținut recunoaștere internațională sau legitimitate juridică.
Așadar, după aceste principii ar trebui să se conducă inclusiv organizațiile internaționale, iar atunci când aceste reguli nu sunt respectate, autorităților constituționale le revine obligația și datoria de a corecta situația.
Cu regret, vom constata că la acest capitol avem prea multe restanțe. Statul a oferit generos și necondiționat cetățenia RM locuitorilor din regiunea transnistreană, fără însă a își asuma și anumite responsabilități pentru soarta acestor oameni. Mai mult ca atât, Promo-LEX a reușit în anii precedenți să oprească și anumite fenomene extrem de rușinoase și periculoase la adresa siguranței și securității cetățenilor (spre exemplu am contribuit la stoparea cazurilor de răpire a persoanelor de către reprezentanții forțelor de ordine constituționale și transmiterea lor către structurile ilegale din stânga Nistrului). Așadar, observăm că răpirile de persoane au avut loc în ambele sensuri și sunt mult mai multe situații și cazuri decât cunoaștem noi.
Toate aceste fenomene și probleme au determinat societatea noastră, inclusiv pe mulți cetățeni din stânga Nistrului, să înțeleagă mai bine faptul că democrația, așa cum este ea imperfectă (să ne amintim de expresia ,,democrația nu este perfectă, dar ceva mai bun nu a fost inventat,,), dar totuși oferă garanții elementare și este un proces cu reguli clare.
Dosarul transnistrean este extrem de complicat și necesită atenția și efortul maxim din partea autorităților, presei și societății moldovenești. Dacă vom ști noi (cei de pe malul drept) care sunt obiectivele, etapele și prioritățile noastre atunci lucrurile vor fi mai clare pentru toată lumea, inclusiv pentru partenerii de dezvoltare și ne va fi mai ușor să comunicăm cu concetățenii din stânga Nistrului și respectiv să-i implicăm în aceste procese de reală reintegrare.
P.: Recenta decizie privind demararea discuțiilor privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană a repus în discuție modul în care regiunea din stânga Nistrului ar putea fi reintegrată în spațiul constituțional al R. Moldova. Este acesta o perspectivă realizabilă? Care sunt scenariul cel mai posibil în opinia dumneavoastră?
Ion Manole: Cu siguranță, anume experiența ultimilor 30 de ani a determinat populația RM să pledeze pentru aderarea la spațiul european. Mulți dintre noi avem cetățenia europeană și datorită liberei circulații în statele comunității europene avem posibilitatea de a face comparația respectivă. În același timp, cred că trebuie să recunoaștem faptul că integrarea europeană rămâne un vis care poate deveni realitate numai dacă vom fi o societate autentic democratică, bazată pe respect și meritocrație.
Avem această oportunitate din decembrie 2023, care până în 2022 părea a fi una ireală. Acum totul, dar absolut totul, va depinde numai de noi și elitele noastre. Sper să putem face față acestor provocări și acestui moment istoric. Când spun aceste lucruri, să știți că nu exclud locuitorii din regiunea transnistreană din această ecuație. Sunt sigur că informarea, implicarea lor, atât cât e posibil și unde e posibil, ne va scurta drumul spre dezvoltare și stabilitate și totodată ne va feri de anumite riscuri sau amenințări. Sper să avem capacitatea și deschiderea necesară pentru a rezolva problemele deoarece din experiența ultimilor 3 decenii este clar faptul că amânarea rezolvării problemelor nu contribuie la rezolvarea lor, ci dimpotrivă timpul le agravează starea lor.
Potrivit Indicelui Global Firepower pentru anul 2023, Ucraina și-a consolidat poziția în clasamentul privind cele mai puternice armate ale lumii. Comparativ cu 2021, când se afla pe locul 25 între Vietnam și Thailanda, armata ucraineană a urcat cu 3 poziții în 2022, depășind Canada și situându-se în spatele Taiwanului. În prezent, în 2023, Ucraina ocupă locul 15 în lume, în ceea ce privește capacitățile militare, cu un scor de 0.2516 (unde 0.00 este considerat ideal). SUA (0.0712), Federația Rusă (0.0714), China (0.0722), India (0.1025) și Marea Britanie (0.1435) rămân cele mai mari puteri militare, ocupând primele poziții în clasament.
În regiunea Mării Negre, Turcia se menține drept a doua cea mai puternică forță militară după Federația Rusă, ocupând locul 11 la nivel global, România este clasată drept a patra putere militară în regiune, după Ucraina, și se află pe locul 47 în clasamentul mondial, Bulgaria se situează pe locul 59, în timp ce Georgia și Republica Moldova ocupă, pozițiile 85 și 144.
Cu toate că forțele armate ucrainene au reușit să avanseze cu 10 poziții în ultimii doi ani, o comparație între capacitățile militare ale Kievului și Moscovei evidențiază superioritatea netă a Kremlinului în ceea ce privește potențialul militar. Federația Rusă beneficiază de o populație de aproximativ trei ori mai mare decât Ucraina, asigurând astfel o forță de muncă și de mobilizare de circa trei ori mai mare decât cea a vecinul său. Chiar dacă forțele aeriene ruse nu au reușit să obțină controlul total asupra spațiului aerian ucrainean, balanța în privința puterii aeriene înclină decisiv în favoarea Rusiei, având un total de 4182 de aeronave ( dintre care 773 avioane de luptă) în comparație cu cele 312 ale Ucrainei.. O situație similară se observa și în cazul forțelor terestre. Kievul are la dispoziție 37000 de vehicule blindate, 953 unități de artilerie cu autopropulsie, 889 unități de artilerie tractată și 647 de lansatoare multiple de proiectile reactive, iar Moscova poate scoate pe câmpul de luptă peste 151000 de vehicule blindate, 6575 unități de artilerie cu autopropulsie, 4336 unități de artilerie tractată și 3887 de lansatoare multiple de proiectile reactive. Puterea navală rusă este de peste 15 ori mai mare decât cea ucraineană, 598 de nave rusești împotriva a 38 ucrainene.
De menționat că, întru-un raport al Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), se arată că, înainte de izbucnirea conflictului, bugetul militar ucrainean era de 5,94 miliarde USD, echivalentul a 3,23% din PIB. În 2022, Kievul a avut un buget militar în valoare de 44 miliarde USD, iar pentru 2023 au fost destinate peste 48,7 miliarde USD pentru necesitățile de apărare. O creștere exponențială a cunoscut și bugetul militar rus. În 2021, Kremlinul a alocat 65,91 miliarde USD (4,08% din PIB), în 2022 a alocat 86,37 miliarde USD (4,1% din PIB), în 2023 a alocat 72,1 miliarde USD, iar pentru următorul an Kremlinul a pregătit o sumă record de 140 miliarde USD (7% din PIB).
Creșterea cheltuielilor militare sunt un indicator puternic al faptului că războiul va continua și în anul 2024. În acest context geostrategic și alte state din bazinul Mării Negre își măresc bugetul militar, Turcia planificând să aloce 40 miliarde USD pentru apărare (cu 150% mai mult decât în 2023), iar România va aloca peste 21 miliarde $ (cu 44% mai mult față de anul precedent)
Un element de noutate major în conflictul dintre Ucraina și Rusia a fost utilizarea dronelor maritime. Chiar dacă acest tip de armament a fost folosit anterior, de exemplu de către gruparea Houthi sprijinită de Iran, nu a fost utilizat la un nivel atât de extins precum în Marea Neagră. Cu un cost de producție de doar câteva sute de mii de dolari per unitate, atât dronele de suprafață, cât și cele subacvatice au cauzat daune de sute de milioane de dolari Flotei ruse. Dronele maritime reprezintă cea mai mare amenințare și pentru tranzitul navelor civile din Marea Neagră, având în vedere costul redus și capacitatea ridicată de timp de a rămâne nedetectate.
Armata rusă a dovedit de-a lungul a aproape 2 ani de conflict capacitatea de a se adapta la noile provocări ale războiului modern, iar domeniul dronelor maritime nu face excepție. Factorii politico-militari de la Moscova au observat beneficiile tacticilor ucraineneși au decis să le implementeze în rândul propriilor structuri.
Săptămâna trecută au fost publicate primele imagini ale unui nou model de dronă kamikaze navală produsă de industria rusă, programată pentru a fi utilizată în operațiunile din Marea Neagră. Autoritățile ruse au anunțat că această dronă kamikaze se numește BBKN ,,Dandelion”, o prescurtare care vine de la „fast-moving unmanned carrier boat”.
Această ambarcațiune autonomă are o rază de acțiune de până la 200 de kilometri, o viteză maximă de deplasare de până la 80 km/h și o capacitate utilă de transport de până la 600 de kilograme de explozibil de tip TNT. Sursele media ruse mai informează că această dronă navală reprezintă primul exemplar dintr-o serie inițială de 10 dispozitive, comandate de Ministerul rus al Apărării de la compania privată KMZ.
Supremația navală convențională a Rusiei a reprezentat o amenințare semnificativă pentru Ucraina încă din 2014. Ca răspuns, Ucraina s-a bazat la începutul războiului pearmament tradițional pentru a contracara puterea maritimă a adversarului, reușind să atace cu succes nava fanion a Marinei ruse Moskva în aprilie 2022. Aceasta a fost scufundată folosind rachete de croazieră antinavă. Ulterior, Ucraina s-a orientat către dispozitive navale autonome de suprafață și subacvatice, atât pentru atacuri, cât și pentru operațiuni de descurajare.Tehnologia inițială utilizată nu era deloc avansată, unele modele fiind doar skijet-uri încărcate cu explozibili și dispozitive de transmisie, toate la un cost relativ scăzut de aproximativ 200,000 de dolari.
La scurt timp după scufundarea Moskvei, Ucraina a început să integreze mai frecvent drone navale în operațiunile sale. În octombrie 2022, s-a desfășurat un atac masiv asupra unui activ vital al Flotei Ruse din Marea Neagră, fregata Amiralul Makarov, care preluase poziția de nava fanion după incidentul cu nava Moskva. Cu toate că fregata a supraviețuit atacului îndrăzneț, a suferit daune semnificative la sistemul radar.
Cu un nivel al capabilităților navale limitate, Ucraina a reușit să neutralizeze cinci nave de război ale Marinei Ruse, inclusiv un submarin din clasa Kilo. De asemenea, forțele ucrainene au cauzat daune majore unei nave de asalt amfibiu și unui vas de aprovizionare rus folosind drone navale.
La 24 august 2023, în timpul celebrărilor Zilei Independenței, președintele Zelenski a elogiat o unitate specială din cadrul Marinei Ucrainene. Brigada Separată 385 este echipată cu diverse ,,Sisteme Navale Autonome cu Destinație Specială”, această caracteristică reprezentând un indicator clar al schimbărilor structurale care au loc în războiul modern. Această unitate dedicată din Armata Ucraineană evidențiază evoluția rapidă a unor tactici navale care erau aproape inexistente acum doar doi ani.
Dronele de tip Magura au fost folosite de către ucraineni în diverse atacuri. Acestea au o capacitate de a purta 300 kg de explozibil, o viteză maximă de 78 km/h și o rază de acțiune estimată la 830 km. O altă familie remarcabilă de drone navale este ,,Sea Baby’’, despre care se spune că pot transporta o încărcătură de explozibil de 860 kg. Dronele subacvatice reprezintă o amenințare și mai mare pentru capabilitățile Flotei Ruse din Marea Neagră, deoarece rămân nedetectabile pentru sistemele de supraveghere rusești până aproape de impact. Cele mai notabile modele din această categorie sunt Toloka TK-150 și Marichka.
Dronele navale rusești vor reprezenta în viitorul apropiat probabil cea mai importantă amenințare pentru navele comerciale din Marea Neagră, dar și pentru infrastructura portuară ucraineană. Această nouă capabilitate a Forțelor Armate Ruse va pune o presiune suplimentară majoră asupra procesului de export a grânelor ucrainene în 2024. Nu este de neglijat scenariul în care noile drone maritime rusești vor fi folosite în operațiuni care se vor desfășura pe Dunăre între România și Ucraina, având în vedere frecvența cu care Rusia atacăcu drone Shahed porturile Reni și Ismail cu scopul de a perturba operațiunile de export ale Ucrainei.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că va vorbi în curând cu omologul său rus Vladimir Putin pentru a îndemna Moscova să relanseze iniţiativa privind cerealele din Marea Neagră, conform postului de televiziune Haberturk şi altor instituţii media.
Efort geopolitic
„În curând, vom vorbi cu preşedintele rus Vladimir Putin şi îi vom spune că ‘trebuie să operăm coridorul de cereale (din Marea Neagră) cu orice preţ’. Cu voia lui Dumnezeu, primind un răspuns pozitiv de la el, putem continua pe drumul nostru”, le-a declarat Erdogan jurnaliştilor în timpului zborului său de întoarcere dintr-o vizită la Budapesta. Rusia s-a retras în iulie din acordul – intermediat de Turcia şi Organizaţia Naţiunilor Unite – care permitea Ucrainei să exporte în siguranţă cereale din porturile sale de la Marea Neagră, spunând că înţelegerea nu livrează cereale celor mai sărace naţiuni şi că încă se confruntă cu bariere în calea propriilor exporturi de cereale şi îngrăşăminte.
Vicepremierul ucrainean Oleksandr Kubrakov a anunţat marţi că ţara sa a exportat zece milioane de tone de produse către 24 de ţări, de la crearea, în luna august, a unui coridor prin Marea Neagră, în pofida ameninţărilor ruseşti de represalii asupra navelor care circulă în zonă. „De la începutul operaţiunii, am majorat cantitatea de la 278.000 tone în prima lună la aproape cinci milioane de tone. În pofida atacurilor sistematice asupra infrastructurii portuare a Ucrainei, porturile au acceptat 33 de nave pentru a fi încărcate”, a spus Kubrakov într-un mesaj pe platforma de social media X. Ministrul ucrainean al Economiei, Yulia Svyrydenko, a afirmat că volumul de mărfuri exportate a fost cu 19,3% mai scăzut în primele 11 luni din 2023, faţă de perioada similară din 2022, din cauza blocadei porturilor de către Rusia şi a atacurilor.
Războiul declarațiilor
Totuşi, coridorul prin Marea Neagră şi mecanismul de asigurare a navelor au permis majorarea exporturilor pe mare cu 70% în noiembrie, comparativ cu octombrie. Exporturile Ucrainei de mărfuri şi servicii ar putea creşte cu 9% în 2024, cu 19,4% în 2025 şi cu 20,6% în 2026 dacă rămân în vigoare coridorul prin Marea Neagră şi mecanismul de asigurare, a declarat Svyrydenko. După ce Rusia s-a retras în iulie din înţelegerea care permitea exportul cerealelor ucrainene printr-un coridor maritim sigur, Ucraina a organizat un „coridor umanitar” pentru a ocoli blocada rusească de facto asupra porturilor sale din Marea Neagră. Guvernul de la Kiev a notificat atunci Organizaţia Maritimă Internaţională asupra stabilirii unei rute temporare de transport maritim, care trece şi prin apele teritoriale ale României. Ulterior, un oficial din Ministerul Agriculturii din Ucraina a declarat că ruta va fi folosită şi pentru livrările de cereale spre ţări din Africa şi Asia. Duminică, ministrul rus al Agriculturii, Dmitri Patruşev, a declarat, conform agenţiei ruse de presă ruse, că Moscova nu este interesată în prelungirea acordului privind exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră. Oficialul rus a adăugat că este vorba în mare parte de o decizie politică, dar că Rusia va continua să-şi exporte cerealele, întrucât are cumpărătorii săi. Guvernul de la Kiev se aşteaptă ca recolta de cereale şi seminţe oleaginoase să se situeze la 79 milioane tone în 2023, iar excedentul exportabil în 2023/2024 să fie de aproximativ 50 milioane tone.
Opoziție rusă
Rusia nu este interesată în prelungirea acordului privind exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră, a relatat duminică agenţia de presă rusă RIA, citându-l pe ministrul rus al agriculturii Dmitri Patruşev. Oficialul rus a adăugat că este vorba în mare parte de o decizie politică, dar că Rusia va continua să-şi exporte cerealele, întrucât are cumpărătorii săi. „Volumele noastre de export de grâne, ţinând cont de încetarea acordului privind cerealele, nu au scăzut în niciun caz, chiar au crescut uşor”, a declarat Patruşev, potrivit RIA. Rusia s-a retras în iulie din acordul care a permis Ucrainei să exporte cereale via porturile sale la Marea Neagră. Rusia a argumentat că acest acord nu asigură livrarea de cereale către ţările cele mai sărace, precum şi că exporturile ruse de cereale şi îngrăşăminte continuă să se confrunte cu obstacole, aminteşte Reuters. La începutul lui decembrie, Ucraina a susţinut că a exportat şapte milioane de tone de mărfuri de la crearea, în luna august, a unui coridor prin Marea Neagră, în pofida ameninţărilor ruseşti de represalii asupra navelor care circulă în zonă. La rândul său, Nikolai Patruşev afirma la sfârşitul lui noiembrie că, după o recoltă record de peste 151 de milioane de tone cereale şi legume – inclusiv aproape 99 de milioane de tone de grâu -, Rusia îşi va putea acoperi propriile necesităţi şi va putea expedia cantităţi record „partenerilor străini”.
Recoltă bogată
Ministerul ucrainean al Agriculturii a îmbunătăţit vineri prognozele referitoare la recolta de cereale din 2023, până la 59,7 milioane de tone, adăugând că producţia la hectar a atins un nou record. Recolta totală de cereale şi oleaginoase este estimată să ajungă la 81,3 milioane de tone, a precizat Ministerul ucrainean al Agriculturii într-un comunicat, comparativ cu estimarea precedentă din luna octombrie care era de 79,1 milioane de tone. În comunicat se precizează că producţia medie de grâu a urcat până la 54,7 chintale la hectar în 2023, depăşind-o pe cea de 53,6 chintale la hectar înregistrată în 2021. Un chintal este echivalent cu 100 de kilograme. Potrivit noilor prognoze revizuite, recolta de grâu este estimată la 22,2 milioane de tone, cea de orz la 5,8 milioane de tone iar cea de porumb la 30,1 milioane de tone. Prognozele referitoare la recolta de floarea soarelui şi soia boabe au fost lăsate la 13 milioane de tone, respectiv 4,6 milioane de tone. Recoltatul rapiţei s-a finalizat iar producţia a fost de peste patru milioane de tone. În mod tradiţional, Ucraina exporta cele mai mari cantităţi de cereale prin porturile sale de la Marea Neagră. De la începerea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, care a inclus o blocadă navală a porturilor ucrainene de la Marea Neagră, Kievul face eforturi pentru a-şi putea exporta produsele, mai ales cerealele.
Plan turcesc
Turcia, România şi Bulgaria intenţionează să semneze în ianuarie un plan comun pentru înlăturarea minelor care plutesc în derivă pe Marea Neagră în urma războiului din Ucraina, a anunţat sâmbătă ministrul turc al apărării, Yasar Guler, după mai multe luni de discuţii pe acest subiect între aliaţii din NATO, transmite Reuters. Miniştrii apărării din cele trei ţări au avut discuţii asupra acestui plan la o reuniune a NATO desfăşurată la Bruxelles în octombrie, apoi la o altă reuniune care a avut loc luna trecută la Ankara în timp ce lucrau la finalizarea iniţiativei. Adresându-se presei la Ankara, ministrul turc al apărării a declarat că „Iniţiativa Trilaterală” va include deocamdată numai aceste trei ţări, Turcia, România şi Bulgaria, iar miniştrii lor ai apărării au planificat să participe la ceremonia de semnare a iniţiativei pe 11 ianuarie la Istanbul. „Din cauza războiului între Ucraina şi Rusia, au fost amplasate mine atât în porturile ucrainene cât şi în cele ruseşti. Acestea uneori se desprind şi ajung purtate de curenţi pe ţărmurile noastre”, a explicat ministrul turc.
„Dragoarele noastre de mine vor patrula constant până în punctul unde se termină frontierele (martitime ale) României”, a adăugat ministrul Yasar Guler.
La rândul său, Regatul Unit va furniza apărării ucrainene două nave pentru a ajuta Kievul să detecteze minele marine ruseşti în Marea Neagră şi să-şi relanseze exporturile pe cale maritimă, a anunţat luni guvernul britanic. Aceste vase „vor oferi Ucrainei capacităţi vitale care vor ajuta la salvarea de vieţi pe mare şi vor deschide rute cruciale de export”, a afirmat ministrul britanic al apărării, Grant Shapps, citat într-un comunicat. Exporturile ucrainene au fost reduse semnificativ de la începutul invaziei ruse în februarie 2022, Marea Neagră devenind un teren major de confruntare între Moscova şi Kiev. Furnizarea acestor nave de către Londra coincide cu anunţul, luni, de către Grant Shapps şi omologul său norvegian, Björn Arild Gram, a unei Coaliţii pentru capacitate maritimă (Maritime Capability Coalition). Acesta este „un nou efort dedicat al Regatului Unit, Norvegiei şi aliaţilor noştri pentru a consolida mijloacele maritime ale Ucrainei pe termen lung”, a declarat Grant Shapps, citat într-un comunicat. Obiectivul este de a permite Kievului „să-şi apere apele teritoriale şi de a întări securitatea în Marea Neagră”, a adăugat el. Această nouă coaliţie a fost decisă în cadrul ultimelor întâlniri ale Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, care reuneşte aproximativ cincizeci de ţări. De la începutul invaziei ruse a Ucrainei în februarie 2022, Regatul Unit a contribuit deja cu 4,6 miliarde de lire sterline (5,3 miliarde de euro) ca ajutor militar Ucrainei.
Sprijin financiar masiv
Ucraina are nevoie anul viitor de un ajutor de 37,3 miliarde de dolari (peste 34 de miliarde de euro) pentru menţinerea stabilităţii financiare, potrivit unei estimări a Fondului Monetar Internaţional (FMI) publicate miercuri de Ministerul ucrainean de Finanţe. Sosirea „la timp” a ajutorului financiar oferit Ucrainei de partenerii internaţionali este „vitală” pentru a menţine pe linia de plutire economia acestei ţări în timp ce continuă agresiunea militară rusă, a subliniat ministrul ucrainean de finanţe, Serhii Marcenko. Ucraina încheie anul 2023 într-o stare de incertitudine asupra ajutorului financiar promis de acum înainte de SUA şi UE. În SUA, un nou pachet de asistenţă financiară de 61,4 miliarde de dolari destinat Ucrainei şi pentru care preşedintele democrat Joe Biden a cerut aprobarea Congresului este în continuare blocat de republicani, care le cer democraţilor, în schimbul aprobării lui, sporirea măsurilor împotriva migraţiei ilegale. În acest timp, nici UE nu a reuşit să aprobe un nou ajutor financiar pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro pentru următorii patru ani cerut de Comisia Europeană, după ce Ungaria s-a opus la summitul european de săptămâna trecută, dar discuţiile vor continua şi un nou summit este convocat pentru 1 februarie. Ministrul ucrainean de finanţe a mai menţionat că suma ajutorului financiar extern de care ţara sa are nevoie anul viitor a scăzut cu aproximativ 4 miliarde de dolari faţă de estimările anterioare, în urma „măsurilor de maximizare a veniturilor la buget, activării pieţei interne a creditelor” şi diminuării unor cheltuieli publice. Ministrul Serhii Marcenko a subliniat că Ucraina are nevoie de asistenţă externă pentru acoperirea cheltuielilor sociale, întrucât bugetul este axat pe acoperirea cheltuielilor militare.
