de Camelia Rada | dec. 18, 2012 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Moscova au trimis o noua flotila, formata din nave de razboi, in Marea Mediterana in largul coastelor siriene, a anuntat marti Ministerul rus al Apararii. Nava de patrula Iaroslav Mudrii, navele de debarcare Kaliningrad si Aleksandr Sabalin, remorcherul SB-921 si nava de aprovizionare Lena au parasit portul Baltiisk (de la Marea Baltica) si se indreapta catre Marea Mediteraneana, a precizat ministerul, citat de agentia Itar-Tass. Potrivit aceleiasi surse, navele vor lua locul unei alte flotile conduse de crucisatorul Moskva si care a fost trimisa in zona din Marea Neagra in noiembrie. Ministerul nu a precizat daca navele vor stationa in portul sirian Tartus (200 de kilometri nord-vest de Damasc), unde Rusia, aliatul Siriei inca din perioada sovietica, dispune de o baza de alimentare si de suport tehnic. O sursa de la baza navala Baltiisk, citata de agentia Interfax, a afirmat ca flotila a fost trimisa in Mediterana „pentru a participa la o eventuala evacuare a cetatenilor rusi” din Siria. Aproximativ 5.000 de cetateni rusi sunt inregistrati la autoritatile consulare rusesti din Siria, dar Ministerul rus de Externe estimeaza numarul lor la 25.000-30.000 de persoane, incluzand cetatenii rusi casatoriti aceasta tara si copiii lor. Ministerul a anuntat marti ca doi cetateni rusi si un inginer italian au fost rapiti in Siria. Rusia este una dintre ultimele tari care sprijina regimul sirian.
de Razvan Iorga | oct. 31, 2012 | R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Traian Basescu a declarat miercuri ca Romania renunta la a mai vinde cei 10% din Petrom, fiind un noroc faptul ca nu s-a reusit vanzarea in 2011. Afirmatia a fost facuta in cadrul unei intrevederi cu directorul general executiv al OMV, Gerhard Roiss. „Romania va deveni un jucator important pe piata energiei in urmatorii 10 ani, daca vom fi norocosi cu Marea Neagra. in orice caz, am urmarit evolutiile. Sincer, sunt extrem de multumit de ceea ce se intampla si acum toata lumea cred ca a inteles ca nu vom mai vinde cei 10% din Petrom. Am fost norocosi ca nu am vandut anul trecut cei 10%”, i-a spus Basescu razand lui Gerhard Roiss, care este si presedintele Consiliului de Supraveghere a Petrom. Acesta i-a raspuns presedintelui Basescu ca dezvoltarea industriei energetice din Romania reprezinta acum o sansa importanta in viitor pentru tineri, iar seful statului l-a aprobat. Extractia de gaze in Marea Neagra este preconizata pentru sfarsitul deceniului, iar exploatarea zacamantului, estimata pentru o perioada de 10 ani, ar putea asigura independenta energetica a Romaniei in privinta gazelor naturale, a declarat recent directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe. „Aceasta descoperire pe care o numim noi sonda Domino 1 este o estimare de acumulare de gaze de circa 42 de miliarde pana la 84 miliarde de metri cubi de gaz. Productia ar putea incepe pe la sfarsitul decenului acesta, undeva spre anii 2018”, a declarat Gheorghe la emisiunea „Dupa 20 de ani”, difuzata de Pro TV pe 7 octombrie.
Rezerve uriase
Ea a aratat ca in prezent sunt evaluate datele si ar mai trebui si alte sonde.”Apoi va trebui sa mai facem alte date seismice ca sa vedem pe intreg perimetrul ce alte puncte posibile de exploatare sunt, urmand ca undeva pe la mijlocul acestui deceniu sa luam decizia, daca sau nu este comercial trecerea la dezvoltarea, la investitia propriu-zisa”, a afirmat Gheorghe. Exxon Mobil Exploration and Production Romania Limited, filiala a companiei americane Exxon Mobil, a inceput impreuna cu OMV Petrom (SNP), in decembrie 2011, forajul intr-un perimetru petrolier din Marea Neagra aflat in concesiunea companiei romanesti.La inceputul anului, OMV Petrom si Exxon Mobil au anuntat ca au facut o descoperire semnificativa la exploatarile din Marea Neagra, estimarile preliminare plasand zacamantul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivaleaza cu de 3-6 ori consumul anual al Romaniei. ExxonMobil Exploration and Production Romania pregateste pentru urmatorii doi ani investitii de pana la 1,23 miliarde de dolari in foraj petrolier si lucrari adiacente in Marea Neagra. Directorul general al grupului austriac OMV, Gerhard Roiss, a declarat recent pentru revista Manager ca grupul a gasit in Marea Neagra o rezerva „gigantica de petrol si gaz, o descoperire de importanta mondiala”.
de Anatol Terzi | oct. 11, 2012 | Info Caspica, România, Știri, Uncategorized @ro
Azerbaidjanul este interesat să facă investiţii în România în domeniul transportului de energie şi petrochimic.
La întrebarea Radio România Actualităţi, dacă Azerbaidjanul este interesat de Oltchim, ministrul adjunct de externe al Azerbaidjanului, Araz Azimov a declarat că, în discuţiile cu oficialii români a apărut şi numele combinatului. Ministrul azer a precizat că detaliile urmează să fie în continuare discutate, dat fiind că deocamdată în România urmează alegeri parlamentare.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut miercuri, la sediul MAE, o rundă de consultări bilaterale cu adjunctul ministrului azer de externe, Araz Azimov, în contextul Parteneriatului Strategic bilateral româno-azer şi al aniversării în acest an, a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Azerbaidjan. În cadrul discuţiilor au fost abordate aspecte de interes comun privind consolidarea dialogului politic şi a cooperării bilaterale într-un registru cuprinzător, consolidarea cadrului juridic bilateral în măsură să susţină extinderea şi aprofundarea ansamblului relaţiilor, securitatea energetică, evoluţiile în plan regional, cu accent pe necesitatea reglementării conflictelor prelungite, cooperarea europeană şi euro-atlantică. Discuţiile au evidenţiat nivelul foarte bun al dialogului politic româno-azer, care a imprimat actualul caracter de Parteneriat Strategic relaţiei bilaterale. Cei doi oficiali au evaluat stadiul implementării Planului Comun de Acţiuni privind Parteneriatul Strategic, semnat în aprilie 2011, cu accent pe domeniile economic şi energetic.
Coridor de transport de mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică
În ce priveşte cooperarea în domeniul economic, cei doi demnitari au exprimat necesitatea impulsionării schimburilor de mărfuri şi creşterii volumului schimburilor comerciale bilaterale, în măsură să valorifice tendinţa ascendentă înregistrată în perioada 2005-2010. În context, au subliniat importanţa organizării, la Bucureşti, a celei de cincea sesiuni a Comisiei Interguvernamentale de colaborare comercial-economică şi tehnico-ştiinţifică. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a apreciat că acest obiectiv ar putea fi facilitat şi de realizarea unui coridor de transport de mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică, care să valorifice tranzitul maritim direct pe Marea Neagră.
În planul cooperării energetice, secretarul de stat Bogdan Aurescu a reafirmat determinarea României pentru implementarea proiectului gazoductului Nabucco Vest ca proiect prioritar al UE, în măsură să contribuie la asigurarea securităţii energetice europene. Cei doi oficiali au avut un schimb de păreri privind stadiul implementării proiectului gazoductului Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria (AGRI), proiect ce valorifică traseul cel mai scurt dintre regiunea Mării Caspice şi cea a Mării Negre. Interlocutorii au convenit asupra accelerării implementării proiectului AGRI, atât prin finalizarea rapidă a studiului de fezabilitate al proiectului, cât şi prin promovarea acestuia la nivelul UE.
“Ne leagă proiecte de noi conducte de transport pentru gaze pe piaţa europeană. Azerbaidjan este un stat prieten şi partener strategic al României, care poate consolida competiţia pe piaţa energetică europeană. Proiectul AGRI, în care statele noastre sunt iniţiatori, va reprezenta un rezultat concret al cooperării româno-azere. Trebuie să transformăm implementarea AGRI într-un proiect fanion al cooperării noastre”, a arătat Bogdan Aurescu. Totodată, a salutat prezenţa şi activitatea State Oil Company of Azerbaijan Republic (SOCAR) pe piaţa românească de profil, ca pas important pe linia dezvoltării proiectelor energetice comune.
Cooperarea euro-atlantică
Reglementarea conflictelor prelungite a fost evocată ca o direcţie prioritară de acţiune pentru consolidarea securităţii în regiune. „Dialogul privind securitatea în Europa rămâne un proiect incert, privat de credibilitate atâta vreme cât nu vor fi reglementate conflictele prelungite în baza unei abordări care să demonstreze voinţă politică, precum şi respectarea principiilor şi normelor dreptului internaţional”, a precizat secretarul de stat Bogdan Aurescu.
Totodată, cei doi demnitari au evocat oportunităţile considerabile de cooperare regională, multilaterală, oferite de Parteneriatul Estic şi Sinergia Mării Negre, care pot fi valorificate atât în planul cooperării pe linie guvernamentală, cât şi în registrul cooperării pe linie de organizaţii neguvernamentale, precum Fundaţia Internaţională pentru Marea Neagră şi Marea Caspică.
În ce priveşte cooperarea euro-atlantică, cei doi interlocutori au evidenţiat caracterul strategic al relaţiei de parteneriat pe care NATO o dezvoltă cu Azerbaidjan, evocând contribuţia pe mai multe paliere, pe care Azerbaidjan o aduce operaţiunii ISAF. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a evocat rolul Ambasadei României la Baku în calitate de Punct de Contact NATO, deţinut timp de două mandate consecutive, în perioada 2009-2012, drept un indicator al nivelului foarte bun al relaţiilor dintre România şi Azerbaidjan. A dat asigurări cu privire la faptul că România va susţine în continuare dezvoltarea relaţiilor de parteneriat NATO-Azerbaidjan.
Parteneriat strategic
În marja rundei de consultări, cei doi demnitari au susţinut un briefing privind aniversarea, anul acesta, a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Republica Azerbaidjan. Bogdan Aurescu a arătat: „În aceste prime două decenii am reuşit să construim relaţii excelente, care sunt azi definite prin Parteneriatul Strategic inaugurat în 2009. Ne-am străduit să consolidăm legăturile politice şi economice. În acest timp au avut loc 15 vizite la cel mai înalt nivel. Anii 2009-2011 au marcat recunoaşterea faptului că este momentul ca relaţiile dintre ţările noastre să treacă la o etapă calitativ superioară. Au marcat vârful relaţiilor dintre ţările noastre, certificat prin semnarea, în 2009, a Declaraţiei privind stabilirea unui Parteneriat Strategic şi, în 2011, a Planului de Acţiuni pentru transpunerea în practică a acestui Parteneriat”.
România are o relaţie politico-diplomatică excelentă cu Republica Azerbaidjan, la nivel de parteneriat strategic, caracterizată printr-un dialog politic de substanţă şi de cooperarea bilaterală în domeniul energetic. România a fost al doilea stat, după Turcia, ce a recunoscut independenţa Republicii Azerbaidjan, la 11 decembrie 1991. Relaţiile diplomatice dintre cele două state au fost stabilite la 19 iunie 1992, iar ambasada României la Baku a fost deschisă la 3 noiembrie 1998.
În ultimii ani, au avut loc mai multe contacte bilaterale la nivel înalt (vizite la nivel de preşedinte, miniştri de externe, la nivel parlamentar). Cele mai recente contacte politice la nivel înalt au fost vizita oficială în România a preşedintelui Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev (28-29 septembrie 2009), şi vizita oficială în Republica Azerbaidjan a ministrului Afacerilor Externe al României, Teodor Baconschi (17-18 martie 2010). Cu ocazia vizitei oficiale în România a preşedintelui Republicii Azerbaidjan din septembrie 2009 a fost semnată declaraţia de stabilire a parteneriatului strategic dintre România şi Republica Azerbaidjan.
România a preluat, începând cu 1 ianuarie 2009, mandatul de ambasadă punct de contact NATO la Baku, pentru perioada 2009-2010. Mai multe informaţii şi o prezentare a activităţilor organizate de Ambasada României la Baku în calitate de Ambasadă Punct de Contact NATO în Azerbaidjan în primul semestru al anului 2010.
Un proiect important aflat, în prezent, pe agenda bilaterală este Interconectorul Azerbaidjan-Georgia-România – AGRI, iniţiativă românească care prevede crearea unei rute alternative pentru transportul gazelor naturale azere către piaţa europeană, prin tranzitarea Georgiei şi apoi sub formă lichefiată peste Marea Neagră până la Constanţa. Miniştrii economiei din cele trei state au semnat la Bucureşti (13 aprilie 2010) un Memorandum de Înţelegere privind cooperarea în domeniul gazului natural lichefiat şi transportul acestuia.
de Anatol Terzi | oct. 11, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Guvernul bulgar a aprobat miercuri organizarea unei licitaţii publice pentru alegerea unui companii care să efectueze prospecţiuni asupra unui bloc situat pe platoul continental şi în zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră.
Blocul are o suprafaţă de 4.032 de kilometri şi este situat în apropierea frontierei turco-bulgare. Detaliile privind procedura vor fi publicate în Monitorul Oficial al Bulgariei, precum şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, precizează un comunicat. Guvernul bulgar a aprobat recent emiterea unei autorizaţii care va permite grupului petrolier francez Total SA să efectueze prospecţiuni asupra blocului „Khan Asparuh” situat pe platoul continental şi în partea de nord a zonei economice exclusive a Bulgariei din Marea Neagră. În cazul în care, în urma prospecţiunilor, vor fi descoperite zăcăminte de gaze sau petrol, compania franceză va putea să solicite concesionarea blocului în conformitate cu legislaţia bulgară.
Blocul „Khan Asparuh” are o suprafaţă totală de peste 14.000 kilometri şi se află la o distanţă de 15 kilometri de zăcământul de gaze naturale descoperit în luna februarie a acestui an în zona română din Marea Neagră. Blocul bulgăresc are caracteristici similare cu cel din România, iar autorităţile de la Sofia şi-au exprimat deja speranţa ca şi acolo să fie descoperite zăcăminte de gaze naturale. În prezent, grupul rus Gazprom furnizează 85% din necesarul de gaze naturale al Bulgariei. Până în 2010, Bulgaria era dependentă în întregime de grupul rus, însă în urmă cu doi ani Melrose a demarat producţia la zăcămintele Galata, Kaliakra şi Kavarna din Marea Neagră.
de Anatol Terzi | oct. 10, 2012 | România, Știri, Uncategorized @ro
Spaţiul Extins al Mării Negre, zonă mediană a platformei eurasiatice, experimentează o evoluţie economică intensă, ce trebuie susţinută şi impulsionată şi prin investiţii în sectorul feroviar, care să faciliteze interconectarea reţelelor feroviare regionale, naţionale şi transcontinentale, crescând astfel mobilitatea sustenabilă a mărfurilor şi pasagerilor.
Intensificarea activităţii industriale, sporirea consumului intern, creşterea nivelului de investiţii străine directe, în special în extrema estică a SEMN, mărirea volumului schimburilor comerciale pe axa Est – Vest, sunt factori ce determină apariţia oportunităţilor de dezvoltare pentru domeniul feroviar. Summitul Feroviar de Investitii in spatiul extins al Marii Negre – „Zilele Feroviare 2012” – reuneste la Bucuresti, in perioada 9-10 octombrie 2012, elita politica si feroviara europeana si asiatica pentru a identifica formulele legislative, administrative, comerciale si tehnice pentru cresterea volumelor de marfa pe calea ferata de pe platforma eurasiatica.
Aflat la a VII-a editie, evenimentul strategic organizat de Asociatia Industriei Feroviare din Romania si Club Feroviar, sub egida CER si UNIFE, se va concentra pe subiecte privind investitiile in Spatiul Extins al Marii Negre, care cuprinde tari din Europa Centrala si de Est pana in Asia Centrala, cu o atentie speciala pe proiectele privind dezvoltarea coridoarelor de transport. Regiunea Marii Negre sta in centrul unei arii de interes ce se intinde pana spre Marea Baltica sau pana in zona Marii Caspice. Astfel, in Europa, spatiul Marii Negre reprezinta punctul final al unor coridoare pan-europene, care pornesc din Europa Centrala sau de la Marea Baltica, in timp ce in Asia, tarile caucaziene transmit si preiau spre si dinspre Marea Caspica fluxuri de transport prin coridorul TRACECA, in care s-a implicat si Iranul.
Tarile din Asia Centrala delimiteaza astfel inspre vest, in Asia, aria de interes largita a spatiului Marii Negre, in care se poate include in sud Iranul, iar in nord Rusia. In Europa, aceasta arie extinsa include astfel tarile de pe coasta adriatica si tarile central-europene, conectate prin toate rutele de transport catre aceasta poarta a Europei care este Marea Neagra. Dezvoltarea infrastructurii de transport in aceste tari prioritizeaza acele segmente care fac parte din coridoarele pan-europene, coridoare definite spre a lega centrul Europei de spatiul Marii Negre.
Afganistantul vrea cale ferată până la Marea Neagră
În altă ordine de idei, Afganistanul este în discuţii cu SUA privind deschiderea unei noi rute de cale ferată până la Marea Neagră, care va trece prin Asia Centrală şi Caucazul de Sud, scria recent presa rusă. Ministrul adjunct afgan de externe, Jawed Ludin, a declarat miercurea trecută, la Washington, că ideea discutată cu autorităţile americane este de a crea un coridor alternativ de transport pentru Afganistan.
Vorbind în faţa experţilor Institutului pentru Asia Centrală şi Caucaz din cadrul Universităţii Johns Hopkins, ministrul afgan a declarat că, în plus la căile de tranzit existente la est şi vest prin Pakistan şi Iran, guvernul de la Kabul aspiră la un coridor spre Marea Neagră, care să-i permită utilizarea căii ferate, care câştigă din nou astăzi teren în faţa altor mijloace de transport. Noul coridor de transport ar urma să tranziteze Turkmenistanul, Azerbaidjan, Georgia şi o partea din teritoriul Turciei.
Jawed Ludin a spus că a ridicat această problema în faţa guvernului Statelor Unite şi că a primit asigurări de sprijin în acest sens. În cadrul acestui demers, s-au purtat deja negocieri separate cu Turkmenistan, Azerbaidjan, Georgia şi Turcia, a mai afirmat el. Ministrul adjunct de externe afgan a subliniat că noul traseu va permite ţării sale, care nu are ieşire la mare, un coridor de transport alternativ care să-i asigure acces la porturile maritime. El a menţionat că ruta este aproape gata, dat fiind faptul că o cale ferată există de la punctul de control control Aakina, de la graniţa afgană, până la Marea Neagră.
