Sultanul și arta negocierii

Sultanul și arta negocierii

Turcia a dovedit de nenumărate ori că este un actor extrem de pragmatic, care știe să negocieze pentru a-și atinge țintele de politică exterrnă. De asemenea, Ankara a demonstrat că este capabilă de a avea răbdare strategică, iar decidenții politico-militari turci au arătat că au o viziune pe termen lung pentru statul cu ambiții de mare putere. Liderul autoritar turc, Recep Tayyip Erdoğan, poate fi criticat pentru multe lucruri, dar nu i se poate reproșa nimic legat de modul în care reușeste să impună la nivel internațional obiectivele de pe agenda Turciei.

Potrivit unor surse jurnalistice, pe data de 24 ianuarie, președintele american Joe Biden a informat comitetele de specialitate ale Congresului american despre intenția sa de a iniția vânzarea avioanelor de luptă F-16 către Turcia după ce Ankara finalizează procesul de admitere a Suediei în NATO. Decizia președintelui american vine în urma aprobării parlamentului turc a aderării Suediei la NATO pe 23 ianuarie, lipsind doar semnătura finală a președintelui Erdogan. Deliberările Turciei privind aderarea Suediei la NATO s-au întins pe parcursul a unui an și jumătate de la aplicarea inițială a Suediei din mai 2022.

Printr-o scrisoare adresată membrilor comitetelor de afaceri externe din Congres, atât republicani cât și democrați, Biden a îndemnat aprobarea rapidă a vânzării, conform unui oficial american citat de Reuters. Turcia a depus o cerere de achiziționare a aeronavelor F-16 și a aproximativ 80 de kituri de modernizare în valoare de 20 miliarde de dolari de la SUA în octombrie 2021. Forțele Aeriene Turce operează în prezent aproximativ 240 de avioane de luptă F-16.

Pentru a întelege mai bine contextul acestui contract, trebuie amintit un eveniment relativ recent care a afectat profund relația dintre Statele Unite ale Americii și SUA. În 2019, Washingtonul a anunțat că este nevoit să excludă Turcia, o țară aliată NATO, din programul de avioane F-35 ca răspuns la achiziționarea de către Ankara a sistemului rusesc de apărare sol-aer S-400. Turcia și Rusia au semnat primul contract în decembrie 2017, iar primele sisteme S-400 au ajuns în Turcia în iulie 2019. Sistemele S-400 reprezintă o versiune modernă și îmbunătățită a sistemelor S-300 și sunt considerate printre cele mai reușite sisteme de apărare aeriană și antirachetă produse vreodată. Conform acordului, Turcia urma să primească două baterii de S-400 pentru suma de 2,5 miliarde de dolari SUA. Statele Unite au considerat că S-400 reprezintă o amenințare extrem de serioasă, afirmând că ar putea compromite capacitățile stealth ale avioanelor F-35.

Sistemul de apărare antiaeriană S-400 Triumph, denumit SA-21 Growler în terminologia NATO, este un sistem dezvoltat de compania rusă de apărare Almaz-Antey. Aproximativ 70 – 80% din tehnologia sa este preluată de la S-300, inclusiv containerele de stocare a rachetelor, lansatoarele și radarele. Batalioanele sunt formate din opt lansatoare, iar fiecare lansator poate transporta patru rachete. Raza de acțiune a S-400 este cuprinsă între 250 și 400 km (în funcție de tipul de rachetă folosit) la o altitudine de până la 30 km. Una dintre specificațiile distincte ale S-400 este capacitatea sa de a bloca două rachete pe o singură țintă și capacitatea de a ținti simultan 80 de ținte separate.

Finalizarea acordului pentru F-16 a fost de multe ori amânată, având în vedere poziționarea Turciei în privința aderării Suediei la Organizația Tratului Atlanticului de Nord. Atât Suedia, cât și Finlanda au aplicat pentru aderarea la NATO în mai 2022 în urma declanșării invaziei Rusiei în Ucraina. Inițial, Turcia s-a opus cererilor lor, dar a consimțit aplicația Helsinkiului în martie 2023. Ankara și-a motivat opoziția față de aderarea Suediei la NATO din cauza presupusei susțineri a statului nordic pentru membri ai grupurilor teroriste kurde afiliate Partidului Muncitoresc din Kurdistan, poziție pe care Suedia a respins-o de nenumărate ori.

Rezistența turcă a început să slăbească în iulie anul trecut, când președintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat că aplicarea Suediei va fi trimisă în parlamentul turc după ce Suedia ia în considerare preocupările de securitate ale Turciei. Cu toate acestea, ratificarea parlamentară în Turcia a continuat să fie amânată până în această săptămână.

Ungaria este acum ultimul obstacol în calea aderării Suediei la NATO. Prim-ministrul ungar Viktor Orban a asigurat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pe 24 ianuarie, de sprijinul Budapestei pentru aderarea Stockholmului.

Faptul că Turcia își va mări semnificativ capabilitățile de luptă aeriană prin intermediul contractului pentru F-16 va genera implicații majore pentru echilibrul de putere din regiunea Mării Negre. Având în vedere ritmul actual de pierderi al Forțelor Aeriene Rusești, Turcia va ajunge în viitorul apropiat principala putere regională în privința forțelor aeriene, atât din puncte de vedere calitativ, cât și cantitativ.

Share our work
România se pregătește subtil pentru noi provocări la Marea Neagră

România se pregătește subtil pentru noi provocări la Marea Neagră

Începutul anului 2024 a venit cu o multitudine de vești, atât pozitive cât și negative, pentru nivelul de înzestrare al Forțelor Armate ale României. Pe de o parte a fost confirmată, în mod oficial, semnarea unor contracte majore pentru achiziționarea de tehnică militară modernă care va oferi o serie de noi capabilități extrem de importante pentru Armata Română. Pe de altă parte, o licitație de 10 miliarde de lei pentru sisteme antiaeriene de rază scurtă a fost amânată în mod inexplicabil. Totuși, rămâne de văzut care vor fi consecințele acestui eveniment, având în vedere că strategia decidenților politico-militari pentru această speță nu este cunoscută în spațiul public în acest moment.


Știrea apărută pe surse în luna decembrie legată de sistemele MANPADS din Coreea de Sud a fost în sfârșit confirmată la nivel oficial. La solicitarea site-ului de știri Umbrela Strategică, Ministerul Apărării Naționale o oferit o serie de clarificări legate de contractul de 100 de milioane de euro semnat la finalul anului trecut în secret. Mai exact, contractul de tip G2G a fost semnat de MApN, prin intermediul Direcției Generale pentru Armamente, în numele guvernului României, și agenția guvernamentală Trade – KOREAN Investment Promotion Agency – KOTRA, în numele guvernului Republicii Coreea. Valoarea exactă a acestui acord este de 96.517.500 de dolari. Tranzacția vizează un set format din 54 de sisteme de tip CHIRON, rachetele asociate acestor sisteme, suport logistic inițial, instruirea personalului, echipamente de sprijin, manuale, documentație și asistență tehnică, conform detaliilor furnizate de Minister. Întrebat despre baza legală a semnării contractului, MApN a menționat că aceasta se fundamentează pe o lege națională, o ordonanță de urgență, și două directive europene.
Pentru a înțelege mai bine această achiziție facută în grabă trebuie analizate și acțiunile trecute ale celor care se ocupă de înzestrarea Armatei. În anul 2022, Ministerul Apărării Naționale și-a propus să investească peste jumătate de miliard de euro prin intermediul Romtehnica în sisteme portabile de rachete antiaeriene de tip MANPADS. Existase deja un acord prealabil al Parlamentului pentru această achiziție. Cu toate acestea, licitația a fost anulată în cele din urmă, chiar dacă mai rămăsese un singur competitor, respectiv compania franceză MBDA.
Conform informațiilor furnizate de Direcția Generală pentru Armamente din cadrul MApN, sistemele MANPADS au rolul de a furniza Armatei Române capacități sol-aer pentru apărarea antiaeriană directă a forțelor, mijloacelor și infrastructurii împotriva atacurilor aeriene provenind de la altitudini mici și foarte mici, în condiții de vizibilitate directă, atât ziua, cât și noaptea.


Alt eveniment notabil legat de contractele de înzestrare ale Forțelor Armate ale României este cel al elicopterelor cu capabilități de luptă anti-navă. În toamna anului 2022, Ministerul Apărării Naționale a solicitat acordul prealabil al Parlamentului României pentru a alocă suma de 150 de milioane de euro în vederea achiziționării a două elicoptere H215M cu capacități de luptă la suprafață destinate Forțelor Navale Române. La solicitarea site-ul de știri defapt.ro, Biroul de Presă al Ministerului Apărării a transmis că suma estimată pentru achiziția celor două elicoptere
H215M pentru Forțele Navale Române include și costurile asociate cu achiziționarea și instalarea echipamentelor specifice capabilității de luptă anti-navă la suprafață. De asemenea, în această sumă sunt cuprinse și cheltuielile pentru suportul logistic integrat necesar operării elicopterelor și a sistemelor de armament, precum și instruirea personalului navigant și asigurarea stocurilor de muniție pentru sistemele de luptă. Conform MApN, prețul final al elicopterelor H215M destinate Forțelor Navale Române este diferit de prețul unui elicopter similar produs pentru uz civil întrucât include echipamente și capacități specifice necesare pentru utilizarea lor în context militar. Se menționează, de asemenea, că sistemul de rachete și muniția asociată, evaluate la peste 30 de milioane de euro pentru cele două elicoptere, vor fi furnizate de filiala italiană a companiei franceze MBDA. Prin această achiziție, Ministerul Apărării Naționale a declarat că a creat oportunitatea de a implica industria națională de apărare, prin intermediul producătorului autohton de aeronave IAR Brașov. Acesta beneficiază de exclusivitate pentru vânzarea în România a elicopterelor H215M produse de fabrica Airbus Helicopters. MApN afirmă că cele două elicoptere vor fi configurate la Brașov în mod special pentru a executa orice tip de misiune deasupra mării și în orice condiții hidrometeorologice, inclusiv în condiții de givraj. De asemenea, acestea vor dispune de capabilități de lovire la suprafață la distanțe foarte mari.


Cele două elicoptere achiziționate vor fi integrate pe fregatele de Tip 22, achiziționate din Marea Britanie, Regina Maria și Regele Ferdinand. Aceste fregate urmează să beneficieze de modernizări, inclusiv prin adăugarea de noi senzori. De asemenea, vor fi echipate cu lansatoare verticale MK41 VLS (Vertical Launch System) destinate rachetelor antiaeriene și cu sisteme de de tip Naval Strike Missile.
Cele două contracte de achiziții reprezintă o etapă semnificativă pentru evoluția Forțelor Armate Române. Aceste echipamente vor aduce noi capabilități esențiale pentru provocările care se întrevăd în viitorul apropiat în zona Mării Negre. În plus, o altă capabilitate esențială pe care România se va concentra este reprezentată de sistemele de tip Short-Range Air Defense pentru care licitația a fost amânată pentru luna februarie. Această decizie vine în contextul în care România se confruntă cu o situație extrem de precară în ceea ce privește disponibilitatea sistemelor antiaeriene cu rază scurtă moderne. Introducerea unor astfel de sisteme va aduce o îmbunătățire semnificativă a capacităților de apărare antiaeriană împotriva amenințărilor de tipul dronelor.

Share our work
Împiedică crearea bazei navale ruse din Abhazia aderarea Georgiei la structurile occidentale?

Împiedică crearea bazei navale ruse din Abhazia aderarea Georgiei la structurile occidentale?

Vineri, 12 ianuarie 2024, agenția de știri de stat rusă RIA, citată de Consiliul de securitate al Abhaziei, a relatat că baza navală rusă din Ochamchire, Abhazia, ar putea deveni operațională în 2024, citându-l pe secretarul Consiliului de Securitate al Abhaziei, Serghei Shamba.

Autoritățile ruse și abhaze au convenit în octombrie 2023 că Rusia ar putea deschide o bază navală permanentă în orașul Ochamchire dar proiectul este amânat de aproape 15 ani deoarece baza este încă neconstruită, în ciuda termenului optimist de dare în funcțiune.

Abhazia este un teritoriu recunoscut internațional al Georgiei, dar se află sub controlul forțelor separatiste aliniate Rusiei încă din anii 1990. În 2008, Rusia și Georgia au purtat un scurt război când Tbilisi s-a ciocnit cu o altă regiune separatistă din Osetia de Sud, ceea ce a dus la o intervenție rusă pentru apărarea separatiștilor. Planurile pentru crearea unei baze navale la Ochamchire, un orășel de 5.000 de locuitori, sunt încă din 2009, când Rusia și-a anunțat interesul iar realizarea acesteia devine, în 2024, un punct de foc în rivalitatea Marilor Puteri care luptă pentru influență în Marea Neagră și Caucaz.

Rusia a început lucrări de dragare la Ochamchire acum câțiva ani pentru a putea fi staționate nave mai mici, inclusiv corvete purtătoare de rachete care sunt folosite pentru a lovi ținte în interiorul Ucrainei. Cu toate acestea, portul nu are adâncimea necesară pentru a primi navele mari. Dacă crucișătoarele cu rachete ale marinei ruse ar fi staționate permanent în Ochamchire, importanța tactică a coastei ocupate a Georgiei ar crește considerabil.

Din punct de vedere economic și geopolitic, militarizarea portului Ochamchire ar putea fi fatală mai ales pentru planurile privind construirea portului de adâncime georgian Anaklia care este proiectat și finanțat de UE. Acest port este proiectat să aducă Georgia în centrul competiției globale pentru rute comerciale și infrastructură. Argumentul construirii sale își dovedește importanța geo-economică pe fondul redefinirii rutelor de comerț internațional, ca urmare a sancțiunilor aplicate Rusiei. Anaklia este ​​parte a așa-numitului Coridor de Mijloc, rută ce leagă China și țările din Asia Centrală cu Europa, prin Georgia și Azerbaidjan și are scopul de a livra mărfuri între Asia și Europa. Se estimează că acest traseu că ar putea înjumătăți timpii de călătorie și ar putea tripla volumele comerciale până în 2030.

Coridorul de Mijloc este proiectat de Occident să ocolească teritoriul Rusiei și concurează cu Inițiativa „Belt and Road” (BRI) a Chinei iar acest aspect generează un răspuns din partea Moscovei. Revenind la portul Anaklia, Kremlinul s-a opus de mult timp acestui proiect susținut de o companie americană, ministrul de externe Serghei Lavrov fiind îngrijorat că submarinele marinei americane ar putea andoca acolo. Nu doar riscul unei prezențe americane irită Moscova. Construirea unui port la Marea Neagră sau oricare ar concura cu propriul său port din Novorossiisk, situat câteva sute de kilometri în nord, este un motiv să depună eforturi pentru a-l bloca.

Federația Rusă aduce intenționat în coasta Georgiei un factor de risc prin construirea acestui port de la Ochamchire deoarece avansul UE și NATO în Caucaz este de neacceptat.

Succesul proiectului Anaklia ajută mult Georgia către reorientarea spre Occident, prin integrarea în Uniunea Europeană, deoarece ar deține un port de interes aflat în circuitul fluxurilor comerciale occidentale. Eșecul acestui proiect ajută, însă, mult la rămânerea Tbilisi-ului în legături mai strânse cu Rusia și China, întrucât o lipsește de acest obiectiv economic strategic în planurile euro-americane.

În contextul războiului din Ucraina, dacă infrastructura noului port ar fi folosită pentru a lovi teritoriul ucrainean, riposta Kievului ar face din această bază o țintă legitimă dar, mai grav, ar aduce conflictul pe pe teritoriul georgian. O țară cu risc de a fi implicată în conflicte militare nu este atât de dezirabilă în construcția comunitară și NATO, Ucraina fiind un exemplu clasic.

Până acum, Georgia a făcut față provocărilor de securitate generate de invazia Ucrainei de către Rusia. Cu toate acestea, evoluția imprevizibil a războiului îi expune pe georgieni de a rămâne prinși în schimburile de lovituri deoarece Rusia își folosește din plin capetele de pod ale conflictelor înghețate pe care le-a păstrat pentru vremuri dificile.

Share our work
2024, România consolidează flancul pontic al NATO și UE

2024, România consolidează flancul pontic al NATO și UE

Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, va semna, joi, la Istanbul, alături de omologii bulgar şi turc, Memorandumul de înţelegere privind constituirea Grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră – MCM Black Sea. Acțiunea este doar primul pas spre o prezență navală permanentă a NATO la Marea Neagră, dorită de România.

Inițiativă strategică

MCM Black Sea reprezintă o iniţiativă a celor trei aliaţi riverani la Marea Neagră menită să faciliteze siguranţa navigaţiei prin combaterea ameninţărilor reprezentate de minele marine.
Structura operaţională a MCM Black Sea, cu o comandă rotativă la fiecare şase luni şi două activări planificate în fiecare rotaţie, va asigura un nivel continuu de vigilenţă şi pregătire, contribuind şi la întărirea posturii aliate de descurajare şi apărare a Flancului Estic.
Partenerii riverani ai NATO, precum şi Grupurile Navale Permanente NATO şi Aliaţii non-litorali, vor putea participa la activităţile MCM Black Sea în scopul dezvoltării cooperării în sprijinul securităţii Mării Negre şi pentru a îmbunătăţi interoperabilitatea.

La rândul său, ministrul adjunct bulgar al Apărării Atanas Zaprianov se va deplasa în Turcia, unde va semna acest acord.

Decizia de a aproba Memorandumul de către partea bulgară a fost luată la o reuniune guvernamentală la Sofia pe 13 decembrie 2023.
Crearea Grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră (MCM Black Sea) a fost iniţiată de Turcia în august 2023 cu misiunea principală de a asigura securitatea rutelor maritime din Marea Neagră faţă de minele plutitoare şi de a contracara ameninţarea reprezentată de mine apărută după începerea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, se arată în anunţ.
Activităţile MCM Black Sea au caracter complet paşnic şi nu sunt îndreptate împotriva niciunei alte ţări. Este de aşteptat ca acesta să contribuie la îmbunătăţirea interacţiunii şi relaţiilor de bună vecinătate dintre participanţi, fără a înlocui prezenţa NATO şi activităţile curente de descurajare şi apărare în regiunea Mării Negre.
Războiul din Ucraina, început de Rusia, duce la riscuri de securitate în regiune, în special în ce priveşte transportul, iar pentru a minimiza aceste riscuri forţele navale ale celor trei ţări se vor implica în eliminarea minelor plutitoare, a declarat la începutul lunii ministrul bulgar al Apărării, Todor Tagarev, citat de mass-media de la Sofia.

Axa București-Kiev

Preşedintele Klaus Iohannis a avut recent o discuţie telefonică cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, cei doi şefi de stat făcând un schimb aprofundat de opinii şi evaluări cu privire la situaţia de securitate din Ucraina şi din regiune, în special la Marea Neagră, a informat Administraţia Prezidenţială de la București.
„Preşedintele României l-a asigurat pe preşedintele Volodimir Zelenski de continuarea sprijinului ferm al ţării noastre pentru Ucraina”, a arătat Administraţia Prezidenţială.
El a reiterat condamnarea de către România a recentelor atacuri brutale intensificate ale Rusiei asupra Ucrainei, în special asupra infrastructurii civile.
Preşedinţii României şi Ucrainei au discutat şi despre dezvoltarea relaţiei bilaterale şi priorităţile în acest sens pentru anul 2024, în special proiectele transfrontaliere de interes reciproc şi dorinţa comună de a avansa substanţial în procesul de stabilire a unui Parteneriat strategic între cele două ţări, conform deciziilor luate cu prilejul recentei vizite a lui Volodimir Zelenski la Bucureşti, în octombrie 2023, şi conform Declaraţiei comune semnate la acel moment de cei doi şefi de stat.
În acest context, preşedintele Iohannis a salutat progresele referitoare la recunoaşterea de către Ucraina a inexistenţei aşa-zisei „limbi moldoveneşti”, ca urmare a celor convenite de cei şefi de stat în octombrie 2023, şi a subliniat importanţa respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi a continuării unui dialog bilateral constructiv, transparent şi principial între cele două ţări pe toate dosarele de interes reciproc.
Iohannis şi Zelenski au discutat şi despre sprijinul României pentru integrarea europeană a Ucrainei, şeful statului felicitând Ucraina pentru decizia istorică luată în luna decembrie 2023, în cadrul Consiliului European, de deschidere a negocierilor de aderare.
„Preşedintele Volodimir Zelenski a mulţumit în mod deosebit preşedintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul valoros şi susţinerea acordate de şeful statului român personal şi de România în atingerea acestui obiectiv”, a transmis Administraţia Prezidenţială.
Cei doi preşedinţi au discutat şi despre parcursul euroatlantic al Ucrainei şi despre priorităţile la nivel aliat din acest an, precum şi despre continuarea sprijinului relevant pentru Ucraina, inclusiv în contextul pregătirii Summitului NATO de la Washington.

Opoziție turcă

Inițial, Turcia a anunţat că nu va permite tranzitarea Bosforului către Marea Neagră a celor două dragoare de mine pe care armata britanică le-a oferit Ucrainei, întrucât trecerea acestor nave contravine Convenţiei de la Montreux. Oficialii de la Ankara nu au oferit detalii privind o posibilă revizuire a deciziei lor.
După ce Rusia a lansat invazia asupra Ucrainei, Turcia a decis ca, în virtutea Convenţiei de la Montreux, semnată în anul 1936, să nu permită trecerea prin Bosfor a navelor militare care nu-şi au baza la Marea Neagră.
Regatul Unit a anunţat luna trecută că va transfera către Ucraina două nave specializate în identificarea şi neutralizarea minelor maritime, pentru a ajuta armata ucraineană în desfăşurarea operaţiunilor militare navale în războiul cu Rusia.
Dar Turcia şi-a informat aliaţii din NATO că, atât timp cât continuă războiul în Ucraina, nu va autoriza cele două dragoare de mine să tranziteze strâmtorile Bosfor şi Dardanele, precizează un comunicat emis de preşedinţia de la Ankara. Turcia a implementat imparţial şi riguros Convenţia de la Montreux pentru a preveni escaladarea în Marea Neagră, se arată în acelaşi comunicat, care dezminte „zvonurile apărute în unele mass-media” conform cărora ar fi autorizat trecerea celor două nave.

Piedica Montreux

Turcia „a considerat imediat drept „război” operaţiunea militară specială a Rusiei împotriva Ucrainei”, prin urmare, conform prevederilor Convenţiei de la Montreux, „a închis strâmtorile pentru navele militare ale celor două părţi aflate în război (Rusia şi Ucraina)”, argumentează preşedinţia turcă.
Conform respectivei convenţii, navele militare ale părţilor nebeligerate pot tranzita strâmtoarea chiar şi pe timp de război, dar aceeaşi convenţie oferă Turciei posibilitatea de a avea ultimul cuvânt şi de a refuza autorizarea trecerii oricărei nave dacă estimează că există un risc ca această ţară să fie atrasă în război.
Cele două dragoare de mine – din clasa Sandown – donate Ucrainei de către Regatul Unit sunt nave relativ mici, având 52 de metri lungime, 10,5 metri lăţime şi un pescaj de 2,3 metri. Aceste dimensiuni se încadrează în cele autorizate pentru navigaţia pe canalul Rhin-Mein-Dunăre pentru a fi astfel transportate pe Dunăre până la Marea Neagră, dar înălţimea lor nu permite trecerea pe sub podurile acestei căi navigabile.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan încearcă să menţină relaţii echilibrate cu Kievul şi Moscova în timp ce continuă războiul în Ucraina. Totuşi, Turcia a provocat iritarea Rusiei după ce, în urma unei vizite efectuate la Istanbul de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a predat în luna iulie Kievului comandanţi ai batalionului ucrainean Azov luaţi prizonieri de armata rusă. Aceşti prizonieri ar fi trebuit să rămână în Turcia până la sfârşitul războiului, în virtutea unui acord tripartit încheiat între Ankara, Kiev şi Moscova, prin care aceasta din urmă a acceptat eliberarea lor din detenţie. Rusia şi-a exprimat nemulţumirea şi faţă de livrarea unor drone turceşti Bayraktar către Ucraina.

Zelenski avertizează

Ezitările occidentalilor cu privire la livrările de ajutoare către Kiev îl încurajează pe (preşedintele rus) Vladimir Putin, care vrea să ”ocupe” întregul teritoriu al Ucrainei, a avertizat miercuri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit AFP şi Reuters.
”Trebuie să acordăm atenţie retoricii lui Putin. El nu se va opri. Vrea să ne ocupe complet”, a declarat Zelenski în timpul unei vizite la Vilnius.
”Putin nu va încheia (războiul) atât timp cât noi, împreună, nu vom termina cu el”, a explicat şeful statului ucrainean într-o conferinţă de presă comună cu omologul său lituanian Gitanas Nauseda.
El a atenţionat că, în cazul înfrângerii Ucrainei, alte ţări din apropierea Rusiei riscă să fie atacate. ”Trebuie să înţelegem că Lituania, Letonia, Estonia şi Republica Moldova ar putea fi viitoarele victime dacă nu rezistăm”, a explicat preşedintele ucrainean.
Acesta a insistat că ţara sa duce ”lipsă gravă” de sisteme occidentale de apărare antiaeriană, pe fondul intensificării în ultimele săptămâni a bombardamentelor ruse în Ucraina.
”În ultimele zile, Rusia a lovit Ucraina cu un total de 500 de proiectile, dintre care noi am distrus 70%”, a detaliat el.
Volodimir Zelenski a precizat că nu există presiuni din partea partenerilor Kievului în sensul opririi luptei contra forţelor ruse ce au invadat Ucraina începând din februarie 2022.

„Există mai multe voci în mass-media, le-am citit pe toate. Dar cred că partenerii noştri oficial încă nu intenţionează să ne dea astfel de semnale. Cel puţin eu personal nu i-am auzit”, a adăugat preşedintele ucrainean.
Pe de altă parte, preşedintele ucrainean a spus că la summitul NATO de la Washington din iulie acest an, ce va marca 75 de ani de la crearea Alianţei Nord-Atlantice, Ucraina aşteaptă cel puţin un pas concret pe calea către integrarea sa în organizaţie.

Portul Constanța, salvarea Ucrainei

Portul Constanţa a stabilit în 2023 un nou record în ceea ce priveşte exporturile de cereale, graţie majorării livrărilor de cereale provenite din Ucraina precum şi proiectelor de îmbunătăţire a infrastructurii finanţate de Uniunea Europeană, au declarat reprezentanţi ai autorităţii portuare din România, citați de Reuters.
Potrivit surselor, portul Constanţa a expediat anul trecut o cantitate record de 36 milioane de tone de cereale, în creştere cu 50% comparativ cu 2022, iar cerealele ucrainene au fost responsabile pentru aproximativ 40% din volumul total. Pe parcursul anului trecut, Ucraina a expediat aproximativ 14 milioane de tone de cereale prin portul Constanţa, în creştere de la o cantitate de 8,6 milioane de tone pe întreg parcursul anului 2022.
Precedentul record privind cantităţile de cereale expediate într-un singur an prin portul Constanţa este de puţin peste 25 milioane de tone.
Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale, iar portul Constanţa este acum cea mai importantă rută alternativă de export pentru Kiev, în condiţiile în care cerealele ajung în portul românesc cu camioanele, pe calea ferată sau cu barjele pe Dunăre.
Guvernul de la Bucureşti vrea să dubleze capacităţile de tranzit pentru cerealele ucrainene prin portul Constanţa, până la patru milioane de tone pe lună, şi în prezent lucrează la modernizarea infrastructurii feroviare şi rutiere din şi din jurul portului Constanţa. Miercuri, reprezentanţii autorităţii portuare au precizat că proiecte de investiţii finanţate de Uniunea Europeană, cu o valoare de 546,8 milioane de euro, au fost finalizate anul trecut sau urmează să fie finalizate în 2024. De asemenea, noi proiecte de investiţii cu o valoare de 218 milioane de euro aşteaptă în prezent să fie aprobate.
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, declara în luna decembrie că România va asigura tranzitul a cel puţin 4 milioane tone de cereale lunar dinspre Ucraina, lucru posibil şi prin implementarea proiectului PRIMUS dedicat navigaţiei pe timp de noapte pe Canalul Sulina. „De astăzi navigaţia pe Canalul Sulina este posibilă şi pe timp de noapte! Proiectul PRIMUS a fost finalizat, iar sistemul de balizaj va permite navelor să navigheze în condiţii de siguranţă 24 de ore din 24”, a afirmat ministrul Sorin Grindeanu.
Traficul total de marfă prin portul Constanţa s-a ridicat la 92,5 milioane de tone în 2023, în creştere cu 22,5% comparativ cu 2022, au precizat reprezentanţii autorităţii portuare.

Sprijin pentru R. Moldova

Republica Moldova este expusă la acţiunile hibride ale Moscovei, de aceea România va continua sprijinul său în domeniile în care Chişinăul are cea mai mare nevoie, a afirmat recent ministrul Apărării, Angel Tîlvăr.
Angel Tîlvăr, alături de şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, s-a întâlnit cu ministrul Apărării al Marelui Ducat de Luxemburg, Yuriko Backes şi cu şeful luxemburghez al Apărării, generalul Steve Thull, la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica”, din Cincu, Braşov.
Întrevederile au avut loc cu prilejul vizitei pe care oficialii aliaţi au efectuat-o la trupele luxemburgheze din cadrul Grupului de Luptă NATO, dislocat în facilitatea românească de pregătire.
În context, ministrul Tîlvăr a prezentat eforturile multidimensionale depuse de România pentru sprijinul Ucrainei încă din primele zile ale declanşării invaziei ruse, precum şi hotărârea Guvernului de la Bucureşti de a continua acest sprijin. Angel Tîlvăr a subliniat importanţa sprijinirii procesului de instruire a militarilor armatei ucrainene, reliefând, în acest context, importanţa Centrului European de Instruire F-16 inaugurat la Feteşti, la sfârşitul anului trecut, unde se pot pregăti piloţi români, dar şi din ţări aliate şi partenere, inclusiv Ucraina.â
În context, cei doi oficiali au analizat modalităţile concrete prin care cele două ţări pot colabora pentru sprijinirea instruirii piloţilor ucraineni în cadrul Centrului.
„România găzduieşte unul dintre cele mai mari contingente luxemburgheze dislocate în afara graniţelor, în ultimii ani, aceasta fiind o dovadă a unei cooperării excelente în cadrul unui proiect esenţial pentru postura aliată de descurajare şi apărare în regiunea Mării Negre. Apreciem relaţia foarte bună de cooperare pe care o avem cu toţi aliaţii care participă la Grupul de Luptă al NATO din ţara noastră – Franţa, Belgia şi Luxemburg. Împreună depunem eforturi pentru dezvoltarea continuă a acestuia, inclusiv a infrastructurii”, a spus Angel Tîlvăr, citat în comunicat.
Generalul Gheorghiţă Vlad a remarcat că prezenţa militarilor străini în ţara noastră reprezintă un mesaj foarte important al unităţii statelor NATO în faţa deteriorării situaţiei regionale de securitate. „În continuare, sunt planificate antrenamente şi exerciţii pentru creşterea capacităţii comune de reacţie, precum şi a interoperabilităţii Grupului de Luptă cu capabilităţi ale Forţelor Terestre Române”, a afirmat şeful Statului Major al Apărării din România.
Cei doi miniştri au discutat şi despre importanţa Summit-ului NATO de la Washington, care va avea loc în acest an, Angel Tîlvăr subliniind necesitatea menţinerii unei prezenţe aliate consolidate în regiunea Mării Negre, precum şi importanţa creşterii sprijinului pentru partenerii vulnerabili din zonă, în special a Republicii Moldova.

Share our work
Rusia, tot mai afectată de războiul dronelor

Rusia, tot mai afectată de războiul dronelor

Preşedintele rus Vladimir Putin a fost „informat” în legătură cu atacul ucrainean asupra oraşului Belgorod, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la o zi după lovituri masive asupra teritoriului ucrainean soldate cu zeci de morţi. Așa sună comunicatul Administrației Prezidențiale de la Moscova, un semnal al nemulțumirii părții ruse față de capacitatea Kievului de a răspunde invaziei militare a Federației Ruse.

Răspuns dur

„Preşedintele Vladimir Putin a fost informat despre atacul armatei ucrainene asupra unor cartiere rezidenţiale din Belgorod”, un oraş apropiat de graniţă, a precizat Dmitri Peskov, potrivit agenţiilor ruse.
Ucraina lansează în mod constant lovituri în Rusia, în special în regiunile foarte apropiate de teritoriul său, dar bilanţul victimelor acestor atacuri este în general mult mai mic.
Ministerul rus al Apărării a dat asigurări că acest atac nu va rămâne „nepedepsit”.
Forţele ruse au reuşit să intercepteze două rachete şi „majoritatea” rachetelor lansate împotriva oraşului, evitându-se un bilanţ mult mai mare al victimelor, a indicat ministerul.
Guvernatorul local Viacheslav Gladkov pe Telegram, adăugând că atacul s-a soldat, de asemenea, cu răniţi.
Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele de apărare antiaeriană au distrus 13 rachete deasupra regiunii Briansk.
El a anunţat, de asemenea, că 32 de drone ucrainene au fost neutralizate în total în regiunile Briansk, Kursk şi Orel, la nord de graniţa cu Ucraina, precum şi în Moscova.

Condamnări suspecte

Instanţele din Rusia au condamnat la închisoare peste 200 de luptători ucraineni de când Moscova şi-a început operaţiunea militară în Ucraina, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov într-un interviu acordat agenţiei de ştiri de stat RIA, publicat duminică.
„Instanţele Federaţiei Ruse au condamnat deja peste 200 de reprezentanţi ai formaţiunilor armate ucrainene la ani grei de închisoare pentru comiterea de atrocităţi”, a afirmat Lavrov. Ambele părţi se acuză reciproc că au comis numeroase atrocităţi în războiul pe care Rusia l-a început cu o invazie pe scară largă asupra Ucrainei în februarie 2022.
Organizaţia Naţiunilor Unite a găsit dovezi continue ale crimelor de război şi ale încălcărilor drepturilor omului comise de autorităţile ruse, inclusiv tortură, viol şi deportarea de copii. În martie, Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, susţinând că deportarea forţată a copiilor ucraineni de către Moscova este o crimă de război.
„Pe calea noastră către justiţie, principalul rezultat al anului este, fără îndoială, mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională pentru Putin”, a declarat sâmbătă procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, citat într-un comunicat cu bilanţul pe anul 2023.
„O decizie istorică şi un semnal clar că nimeni nu poate fi mai presus de lege”, a adăugat el.
Procuratura Generală a Ucrainei a înregistrat peste 121.000 de crime de agresiune şi crime de război ruseşti de la începutul războiului, potrivit site-ului său.
Lavrov a declarat pentru RIA că principalul organ de anchetă al Rusiei, Comitetul de Investigaţii, a iniţiat 4.000 de procese penale împotriva a aproximativ 900 de ucraineni.
„Printre ei nu sunt numai membri ai asociaţiilor naţionaliste radicale, reprezentanţi ai forţelor de securitate ucrainene şi mercenari, ci şi reprezentanţi ai conducerii militare şi politice a Ucrainei”, a spus Lavrov.
„Cei care au fost puşi sub acuzare în absenţă au fost incluşi pe lista internaţională de persoane urmărite”, a adăugat el.

Invazia continuă

Rusia a lansat noi atacuri asupra Ucrainei la primele ore ale zilei de duminică, la o zi după atacul, pus pe seama Kievului.
Patru drone Shahed de fabricaţie iraniană au vizat oraşul Harkov din nord-estul Ucrainei în cursul nopţii, potrivit purtătorului de cuvânt al procurorului regional, Dmitro Ciubenko.
„Ca urmare a atacului nocturn cu drone ruseşti asupra Harkovului, clădiri din centrul oraşului au fost avariate. Nu este vorba de instalaţii militare, ci de cafenele, clădiri rezidenţiale şi birouri”, a scris primarul oraşului, Ihor Terehov, pe Telegram, fără a menţiona victime.
„În ajunul Anului Nou, ruşii vor să ne intimideze oraşul, dar nu ne este frică”, a adăugat el.
La o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU de la New York, Moscova a acuzat Kievul că a comis un „act deliberat de terorism” şi „a folosit muniţii cu dispersie”.
A fost „un atac nediscriminatoriu şi deliberat asupra unei ţinte civile”, a declarat ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, acuzând Kievul că a vizat un centru sportiv, un patinoar şi o universitate.
Aliaţii Ucrainei au replicat că vina pentru război este a preşedintelui rus Vladimir Putin.
„Există sute de mii de soldaţi ruşi în Ucraina. Nu există niciun soldat ucrainean în Rusia”, a declarat reprezentantul britanic Thomas Phipps. „Dacă Rusia vrea să dea vina pe cineva pentru moartea ruşilor în acest război, ar trebui să înceapă cu preşedintele Putin”, a adăugat el.
Duminică, Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski urmează să ţină discursuri aşteptate de Anul Nou, după un 2023 marcat de eşecul contraofensivei de vară a Ucrainei şi de îngheţarea aproape totală a liniei frontului.
Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare din perspectiva Kievului, cu cât ajutorul occidental începe să se epuizeze, atât în Europa, cât şi în Statele Unite, crescând riscul unei opriri a fluxului de muniţii şi fonduri.
Sâmbătă, Volodimir Zelenski a făcut un nou apel către aliaţii săi, spunând că înarmarea Ucrainei este „o modalitate de a proteja vieţi”. „Fiecare manifestare a terorii ruseşti dovedeşte că nu putem întârzia în a oferi asistenţă celor care luptă”, a spus el.

ONU, doar declarații

Loviturile masive ruseşti care au vizat Ucraina vineri şi au făcut cel puţin 30 de morţi şi peste 160 de răniţi sunt „agresiuni îngrozitoare”, a deplâns secretarul general adjunct al ONU Mohamed Khiari, notează AFP.
„Secretarul general condamnă fără echivoc, în termenii cei mai fermi, aceste atacuri îngrozitoare comise vineri împotriva unor oraşe şi sate din Ucraina”, a adăugat diplomatul ONU în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate, vineri, la New York.
Această vastă serie de lovituri asupra mai multor oraşe, printre care capitala Kiev, a distrus şcoli, o maternitate, precum şi instalaţii industriale, militare şi civile, potrivit autorităţilor ucrainene. Polonia, membră NATO, a denunţat, la rândul său, o „încălcare” a spaţiului său aerian „de către o rachetă de croazieră rusească”.
Loviturile au declanşat o condamnare internaţională pe scară largă, preşedintele american Joe Biden cerând Congresului „să acţioneze fără întârziere” pentru a debloca un important nou pachet de ajutor pentru Kiev.
„Deplângem aceste tragice pierderi de vieţi omeneşti”, a declarat reprezentantul Statelor Unite în Consiliul de Securitate al ONU.
„Rusia a lansat 158 de drone şi rachete împotriva Ucrainei, dintre care 36 de drone Shahad şi 122 de rachete(…) Scopul preşedintelui rus Vladimir Putin rămâne neschimbat: urmăreşte să extermine Ucraina şi să-i subjuge poporul”, a adăugat diplomatul american.
Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a indicat pe reţeaua socială X (fostă Twitter) că, împreună cu peste 30 de ţări membre ale ONU, ţara sa a solicitat această reuniune de urgenţă preşedinţiei ecuadoriene a Consiliului de Securitate.

Vizită pe front

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat vineri trupele care apără Avdiivka, oraşul din regiunea Doneţk asediat de trupele ruse şi care este în prezent unul din punctele cele mai fierbinţi ale frontului.
„Am salutat personal luptătorii. Am evaluat împreună cu comandantul situaţia defensivă şi nevoile esenţiale ale trupelor noastre”, a scris Zelenski pe reţelele de socializare. „Ţara noastră rezistă graţie acestor războinici. A acelora care, în pofida tuturor dificultăţilor, apără ţara noastră”, şi-a lăudat el trupele.
Preşedintele ucrainean şi-a însoţit mesajul cu imagini în care aparent el s-a filmat singur în faţa panoului rutier de intrare în Avdiivka, afirmând că în bătălia pentru acest oraş, devenit principalul obiectiv al ofensivei ruse aflate în desfăşurare, este apărată „ţara întreagă” şi acolo se dă o „luptă pentru viaţă”.
În alte imagini Zelenski este văzut salutând soldaţi şi ofiţeri într-o fortificaţie subterană şi oferindu-le decoraţii.
Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a promis anterior că armata va apăra Avdiivka atât cât va putea, dar a reafirmat că este de asemenea importantă salvarea vieţilor soldaţilor.
După contraofensiva eşuată din vară, armata ucraineană este acum din nou în defensivă în timp ce trupele ruse atacă pe mai multe sectoare ale frontului şi au anunţat săptămâna aceasta cucerirea oraşului Mariinka, în timp ce armata ucraineană afirmă că s-a retras la periferia acestuia.
Armata rusă încearcă de mai multe luni să cucerească Avdiivka, oraş industrial din Donbas transformat de armata ucraineană în fortăreaţă în 2014, când a avut loc primul conflict armat cu separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei
Vizita lui Zelenski pe front survine în ziua când Ucraina a suferit cel mai puternic bombardament rusesc după cele efectuate în primele zile ale războiului. Ţinte ucrainene din zona capitalei Kiev şi a oraşelor Liov (vest), Odesa (sud), Dnipro (centru), Zaporojie (sud) şi Harkov (nord-est) au fost atacate cu rachete şi drone, Rusia afirmând că a urmărit astfel să lovească instalaţii ale complexului militar-industrial ucrainean, aerodromuri militare, depozite de muniţii şi amplasamente ale trupelor ucrainene şi ale mercenarilor străini.

Războiul cerealelor la Marea Neagră

Ucraina a declarat sâmbătă că a exportat aproximativ 13 milioane de tone de mărfuri de la înfiinţarea, în august, a unui coridor maritim în Marea Neagră devenit foarte important pentru comerţul său, în pofida ameninţărilor ruseşti cu bombardamente.
Aceste aproximativ „13 milioane de tone” au fost transportate de 400 de nave, a indicat ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov.
El şi-a exprimat „recunoştinţa” faţă de armată şi partenerii internaţionali ai Ucrainei pentru asigurarea funcţionării acestui coridor „în condiţii de agresiune militară”.
După un an 2023 dificil pe front, Ucraina se poate lăuda cu reuşite în Marea Neagră, unde a provocat pagube flotei ruseşti considerată a fi mult mai puternică.
Armata Kievului a reuşit să ţină navele ruseşti departe de sud-vestul acestei mări şi să deschidă un coridor maritim pentru a exporta cereale ucrainene, ignorând ameninţările cu bombardamente.
Acest coridor a fost înfiinţat în august pentru a conecta porturile din sudul Ucrainei şi Strâmtoarea Bosfor, la câteva săptămâni după ce Moscova s-a retras dintr-un acord cerealier între cele două ţări în război.
Acordul a permis exportul a aproape 33 de milioane de tone de cereale şi alte produse alimentare ucrainene prin Marea Neagră într-un an.
Această cale este cu atât mai importantă, cu cât mai multe rute terestre au fost blocate în ultimele luni de manifestaţii ale şoferilor de camioane polonezi, nemulţumiţi de concurenţa considerată „nedreaptă” din partea colegilor lor ucraineni.
Rusia a ameninţat că va viza navele care sosesc sau părăsesc porturile ucrainene, lovind în acelaşi timp infrastructuri portuare şi cerealiere.
O navă comercială sub pavilion panamez care se îndrepta către un port ucrainean pentru a încărca cereale a lovit o mină săptămâna aceasta, rănind doi marinari.
Preşedintele Volodimir Zelenski a salutat sâmbătă succesele maritime ale ţării sale, declarând că forţele sale au „recucerit marea” anul acesta.

Share our work