În marja primei deplasări în străinătate, preşedintele american Joe Biden are pe agendă reuniuni cu Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan. Biden va mai fi primit de către doi monarhi europeni.
Joe Biden are programată o întâlnire cu premierul britanic Boris Johnson pe 10 iunie, înainte de participarea sa la summitul G-7. Biden se va întâlni cu liderul de la Londra „pentru a afirma durabilitatea forţei relaţiei speciale dintre Statele Unite şi Marea Britanie”.
Grupului celor 7 (G7 – cele mai industrializate state – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA) se va reuni în perioada 11-13 iunie la Cornwall, în Anglia. Cu acest prilej, Biden va avea întrevederi bilaterale şi cu alţi lideri din G7, a menţionat Casa Albă.
Pe 13 iunie, preşedintele SUA o va întâlni pe regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, la castelul Windsor.
Biden va încerca să obțină sprijinul aliaților premergător celor două reuniuni cu Putin și Erdogan.
Erdogan-Putin, o alianță inacceptabilă pentru Casa Albă
Summituri importante
A doua zi, pe 14 iunie, Joe Biden se va deplasa la Bruxelles pentru a lua parte la summitul NATO, în marja căruia se va întâlni cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, iar pe 15 iunie va participa la summitul Uniunea Europeană – SUA.
Tot în Belgia, liderul de la Casa Albă are programate întâlniri cu regele Philippe şi cu prim-ministrul belgian Alexander De Croo.
Summitul dintre Joe Biden şi preşedintele rus Vladimir Putin este prevăzut pentru 16 iunie, la Geneva, în Elveţia, a mai anunţat Casa Albă.
Turneul va evidenţia angajamentul SUA de restabilire a alianţelor internaţionale, de a revitaliza relaţia transatlantică şi de a coopera cu aliaţii şi cu partenerii multilaterali pentru a aborda provocările globale şi a apăra mai bine interesele Americii”, anunţă Preşedinţia SUA
„Preşedintele Biden va reafirma angajamentul SUA faţă de NATO, faţă de securitatea transatlantică şi faţă de apărarea colectivă. Liderii NATO vor discuta despre modalităţile de a orienta Alianţa pentru a aborda viitoarele ameninţări şi pentru a asigura o repartizare eficientă a sarcinilor”, precizează Casa Albă. (Mihai Isac)
Premierul britanic, Boris Johnson, organizează astăzi o reuniune de criză consacrată aprovizionării Regatului Unit după decizia mai multor ţări, inclusiv state europene, de a suspenda legăturile cu monarhia din cauza noii tulpini de coronavirus, relatează mass-media de la Londra. Autoritățile engleze consideră că noua tulpină este „scăpată de sub control”, fiind cu 70% mai contagioasă.
„Alte reuniuni vor mai avea loc (…) pentru a se asigura că sunt puse în aplicare planuri solide”, a adăugat premierul britanic.
Izolare internațională
Măsuri de suspendare a legăturilor cu Marea Britanie au fost luate de Franța, Belgia, Olanda, Italia, Germania, România sau Irlanda. Statelor europene li s-au alăturat și țări din Asia, Africa și cele două Americi, o manifestare a sentimentului de îngrijorare care a cuprins mapamondul.
Această închidere intervine într-un moment complet nepotrivit, pentru că porturile și aeroporturile engleze cunosc în prezent un trafic masiv, numeroase firme pregătindu-se pentru ieşirea Regatului Unit din UE pe 31 decembrie seara.
Brexit vs. COVID
Cu zece zile înainte de termen, negocierile comerciale post-Brexit din Londra şi Bruxelles nu s-au încheiat şi, în cazul unui eşec, introducerea de cote şi taxe vamale stârneşte temeri cu privire la aprovizionarea ţării.
„Ne aşteptăm la perturbări importante în zonă”, a scris pe Twitter ministrul transporturilor, Grant Shapps, adăugând că se lucrează la „măsuri de urgenţă” pentru a minimaliza impactul.
Noua tulpină de SARS-CoV-2 a determinat guvernul britanic să introducă de urgenţă măsuri de izolare duminică pentru 16 milioane de locuitori din Londra şi sud-estul Angliei.
„Din păcate noua tulpină este în afara controlului. Trebuie să reluăm controlul şi singurul mod de a-l face este de a restricţiona contactele sociale”, a declarat ministrul britanic al sănătăţii, Matt Hancock. „Va fi greu să o ţinem sub control până când nu va fi implementat un vaccin”, a adăugat el, lăsând să se înţeleagă că restricţiile ar putea dura cel puţin „două luni”. (N.G.)
Liderii Uniunii Europene au admis că blocul comunitar nu dispune de capacităţile necesare pentru a-şi îndeplini obiectivele strategice, relatează agențiile internaționale de presă, citate de agenția KARADENIZ PRESS. Dezideratul de a deveni putere militară de sine stătătoare, capabilă să ajute NATO sau să desfăşoare rapid trupe în crize regionale, este pus în pericol de retragerea Regatului Unit din UE.
Prima „trecere în revistă” anuală a UE privind apărarea, prezentat miniştrilor apărării din bloc, a constatat că doar 60% dintre militarii şi armele statelor membre care pot fi puse teoretic la dispoziţia NATO sunt apte să fie realmente desfăşurate.
Reticențe naționale
În acelaşi timp, guvernele din UE au reţineri în privinţa desfăşurării acestor militari, a mai consemnat raportul, conform căruia misiunile militare oficiale ale UE beneficiază de numai 7% din totalul personalului militar al statelor Uniunii angajat în misiuni pe plan internaţional, existând probleme în procesul de generare a forţelor.
Cu toate că aceste slăbiciuni ale UE erau în mare parte cunoscute, dat fiind că blocul nu a dispus niciodată de o putere militară corespunzătoare puterii sale economice, principalele guverne din UE, cum sunt cele din Franţa, Germania, Italia şi Spania speră ca această evaluare detaliată şi recunoaştere publică a vulnerabilităţilor să reprezinte un moment de cotitură, scrie Reuters.
„UE nu are la dispoziţie toate capacităţile militare necesare pentru a se ridica la nivelul său de ambiţie”, conchide raportul citat de mass-media.
Probleme grave
„Apărarea europeană suferă de fragmentare, suprapuneri şi insuficient angajament operaţional”, a recunoscut în faţa presei şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell.
State membre mai mici cum sunt Grecia, Suedia şi Polonia au încercat să-şi protejeze industriile de armament naţionale, ceea ce a subminat coordonarea direcţionată pentru a asigura apărarea continentului în ansamblul său.
State şi mai mici ca Belgia şi Luxemburgul sunt printre ţările cu cel mai mic buget al apărării din Europa, în timp ce Danemarca nu participă la iniţiativele de apărare ale UE.
În plus, există un dezacord între Franţa şi Germania în ce priveşte nivelul de dezvoltare a cooperării militare independent de SUA, care sunt de departe cea mai mare putere din NATO şi garantul efectiv al securităţii Europei după Al Doilea Război Mondial.
După patru ani de ostilitate faţă de NATO din partea preşedintelui american Donald Trump, UE afirmă însă că nu se mai poate baza exclusiv pe Statele Unite pentru reglementarea crizelor din vecinătatea sa.
UK, afară din UE
Buturuga britanică
UE face de câșiva ani demersuri pentru a-şi dezvolta capacităţile militare independent de SUA, în fruntea acestui efort plasându-se Franţa, principala putere militară din bloc după ce Regatul Unit – care se opunea unei astfel de cooperări – a ieşit din UE.
Ieșirea Marii Britanii din UE va lipsi blocul de capacități militare importante, precum și baze aero-navale strategice, precum cele din Oceanul Atlantic ori Cipru, unde ambițiile regionale ale Turciei amenință direct state membre UE.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la mai multă „suveranitate” în capacitatea UE a-şi asigura apărarea, iar în premieră în bugetul UE sunt prevăzute pentru anul viitor 8 miliarde de euro pentru dezvoltarea de armamente.
Totodată, UE are în vedere ca până în 2022 să elaboreze o doctrină militară care să definească viitoarele ameninţări şi ambiţiile blocului.
Raportul citat de Reuters şi care face parte din strategia blocului de a-şi dezvolta în următorii 10 ani o capacitate militară de sine stătătoare face apel la guvernele UE să-şi pună în comun capacităţile de producţie de arme şi să pună capăt duplicării la nivel naţional, concentrându-se în special asupra producerii unui nou tanc de luptă, a unei nave de patrulare şi asupra tehnologiei anti-dronă. (N.G.)
Grecia a solicitat Marii Britanii restituirea frizelor din marmură ale Partenonului, expuse la Muzeul Britanic din Londra, profitând de o revigorare a interesului internaţional pe fondul redeschiderii sitului antic, închis publicului în timpul pandemiei provocată de noul coronavirus, relatează mass-media de la Atena, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Aceste frize antice – ce conţin reprezentări ale luptelor mitice dintre greci şi centauri – au fost detaşate din Partenon şi expediate în Regatul Unit la începutul secolului al XIX-lea de cunoscutul diplomat britanic, scoțianul Thomas Bruce, cel de-al 7-lea lord Elgin, într-o perioadă în care Grecia făcea parte din Imperiul Otoman. În prezent, aceste obiecte de marmură se numără printre piesele centrale expuse în Muzeul Britanic.
Colecția Elgin, mărturie a moștenirii coloniale
Recurs la istorie
Autoritățile de la Londra au refuzat întotdeauna să returneze aceste sculpturi, cunoscute şi sub numele de Marmurele lui Elgin, argumentând că acestea au fost importate cu permisiunea conducerii otomane, Grecia fiind cotropită de Imperiul Otoman. Autorităţile elene afirmă însă că autorizarea a fost acordată de ocupantul otoman şi nu de către Grecia, prin urmare nefiind valabilă.
„Redeschiderea siturilor arheologice (…) este o ocazie pentru comitetele internaţionale care susţin restituirea marmurelor din Partenon să îşi reafirme solicitarea neîncetată, a lor şi a guvernului elen, pentru returnarea definitivă a obiectelor de marmură în patria lor”, a scris sâmbătă ministrul grec al Culturii, Lina Mendoni, într-un comunicat.
Jaf colonial
Obiectele de marmură au fost obiectului „unui jaf”, iar Grecia nu va recunoaşte niciodată proprietatea Muzeului Britanic asupra acestor frize, a afirmat Medoni.
După două luni în care accesul publicului a fost interzis din cauza pandemiei provocată de noul coronavirus, Grecia a redeschis la data de 18 mai, în condiţii sanitare stricte, Acropola din Atena, unul dintre cele mai vizitate situri antice din lume, unde se află celebrul Partenon.
Asociaţia Internaţională pentru Reunificarea Sculpturilor din Partenon a adresat la 21 mai, de Ziua mondială a culturii, o scrisoare Ministerului Culturii din Grecia prin care a propus o reluare a presiunii coordonate asupra Muzeului Britanic.
Premierul englez Jonhson se opune negocierilor
Eforturi diplomatice
Grecia a militat timp de câteva decenii pentru restituirea obiectelor din marmură şi a avut în vedere, la un moment dat, intentarea unui proces Londrei. Însă, în ultimii ani, Atena a preferat calea diplomatică, propunând medierea prin UNESCO, instituţia ONU responsabilă de cultură şi educaţie, ofertă respinsă de Muzeul Britanic.
Ales în iulie 2019, premierul Kyriakos Mitsotakis, a solicitat oficial ca aceste frize să fie împrumutate Atenei pentru aniversarea din 2021 a 200 de ani de la independenţa Greciei.
În cadrul negocierilor pentru un acord comercial între UE şi Regatul Unit, Atena a încercat să pună în discuţie şi situaţia artefactelor furate din Grecia în secolul XIX. Eforturile reprezentanților UE au fost respinse categoric de către partea britanică.
Interese financiare
Unul din motivele retivenței britanice este reprezentat de faptul că sculpturile din așa-zisa colecție Elgin reprezintă o sursă importantă de venit pentru industria turismului din Marea Britanie. În prezent, respectivele sculpturi se află în custodia Muzeului Britanic din Londra, într-o aripă special construită pentru acestea, fiind vizitate în 2019 de peste 7 milioane de vizitatori.
Clauza care prevede „returnarea sau restituirea obiectelor culturale înlăturate ilegal din ţările lor de origine” a fost introdusă inițial pe lista negociatorilor de la Bruxelles la cererea autorităţilor de la Atena. Acestea au declarat, prin Ambasada din Regatul Unit, că sculpturile au fost obţinute fără aprobarea poporului grec şi că „afirmaţiile britanice despre legalitatea achiziţiei au fost serios contestate de către savanţi şi oameni de ştiinţă”.
„Acest apel este adresat tuturor părţilor implicate, precum şi Marii Britanii, unde au fost transportate majoritatea sculpturilor. Cererea pentru reîntregirea sculpturilor Partenon este universală şi se bazează pe faptul că sculpturile fac parte integrantă a unuia dintre cele mai emblematice monumente de cultură din lume”, au explicat reprezentaţii Ambasadei pentru mass-media britanică.
Autorităţile britanice nu au adoptat o poziţie oficială, dar, o serie de surse apropiate premierului Boris Johnson ar fi declarat că sculpturile „nu pleacă nicăieri” şi că o astfel de clauză prezintă o lipsă de seriozitate din partea Uniunii Europene.
Legalitate contestată
Deşi înaltul diplomat britanic a susţinut întotdeauna că a primit din partea autorităţilor otomane un firman care îi dădea dreptul de a lua respectivele antichităţi, istoricii greci îl contrazic, explicând că un astfel de document ar fi trebuit să se afle în arhivele care pot fi consultate chiar şi în rezent. Niciun demers de înființare a unei comisii istorice comune nu a avut rezultatul scontat.
Thomas Bruce, cel de al şaptelea lord de Elgin, a rămas în istorie pentru faptul că în anul 1802 a plecat din portul Pireu cu o navă la bordul căreia încărcase cel puțin 17 lăzi pline cu antichităţi greceşti. Din cauza unor probleme, nava a început să ia apă şi după doar două zile de la plecarea din port s-a scufundat. Bruce a organizat o expediţie de recuperare a artefactelor, dar o parte dintre acestea au rămas pe fundul mării.
În ultimii ani, arheologii maritimi au început să exploreze epava şi să recupereze artefactele pe care expediţia din secolul XIX nu a reuşit să le recupereze. Anul acesta, arheologii au decis să îşi concentreze eforturile în vederea curăţării, documentării şi conservării epavei. Scafandrii au curăţat epave şi au realizat o serie de fotografii care ulterior au fost combinate pentru a realiza un model care va fi folosit în viitoarele lucrări de conservare.
În timpul lucrărilor de curăţare, arheolgii maritimi care s-au scufundat au scos la suprafaţă o serie de obiecte care au putut fi desprinse sau care nu au făcut parte din navă de la bun început. Printre aceste artefacte se numără bucăţi mici din navă, scripeţi din lemn care mai aveau ataşate bucăţi de frânghie, obiecte de bucătărie şi chiar o secţiune de picior de lemn, rpecum și un inel de aur şi o pereche de cercei de filigran şi aur.
Partenonul, comoara arheologică elenă
Tradiție sinistră
Faptele lui Thomas Bruce, cel de al şaptelea lord de Elgin, au fost condamnate în epocă de o parte importantă a elitei britanice, inclusiv Lordul Byron, cunoscutul poet mort în 1824 în războiul de independență al Greciei (1821-1830).
Fiul acestuia, James Bruce, cel de al optulea lor de Elgin, a fost unul dintre cei mai importanți funcționari coloniali britanici. A servit în calitate de guvernator al insulei Jamaica și vicerege al Indiei. A rămas în istorie pentru distrugerea compexului Yuanming Yuan din capitala chineză Beijing, în marja celui de-al doilea război al opiumului. Conflictul dintre Imperiul Celest și statele occidentale (Imperiul Britanic și Imperiul Francez) a fost provocat de demersurile britanice de a exporta cantități imense de opiu pe piața chineză, încălcând legislația locală.
Conform mărturiilor istorice occidentale și chinezești distrugerea impreionantului complex, care cuprindea și multe palate imperiale, a fost însoțit de un jaf sistematic. Operele de artă furate se regăsesc acum în aproximativ 50 de muzee ale lumii, conform UNESCO. (Mihai Isac)
Flota de nord a Rusiei urmăreşte un grup de nave americane şi britanice care au intrat luni dimineaţă în Marea Barents, a anunţat Ministerul Apărării rus, citat de Interfax, preluată de mass-media internațională.
Navele de suprafaţă din marina militară americană nu au operat în Marea Barents începând de la jumătatea anilor ’80, iar Ministerul Apărării rus a fost notificat la 1 mai ”în efortul de a evita neînţelegerile, de a reduce riscurile şi de a preveni o escaladare neintenţionată”, relatează sursa citată.
Arctica, obiectiv strategic
Flota de nord rusă, care include atât nave de suprafaţă, cât şi submarine cu propulsie nucleară, are baza în apropiere de Murmansk, în apele Golfului Kola.
În afară de considerabilele rezerve de hidrocarburi, Arctica suscită interesul Rusiei datorită rutei nord-estice pe care speră să o exploateze pe viitor drept marea rută comercială ce leagă Europa şi Asia. Această rută maritimă, devenită mai practicabilă ca urmare a încălzirii climatice şi topirii gheţarilor, ar urma să joace un rol tot mai important în comerţul internaţional.
Navele militare NATO, întâmpinate în forță de flota militară rusă
Desant naval
Forţele navale ale SUA au informat că patru nave de-ale sale şi una a Forţelor regale britanice intraseră în Marea Barents pentru a desfăşura operaţiuni de securitate maritimă în condiţii de mediu vitrege dincolo de Cercul polar de nord.
US Navy a anunțat că Flota 6 a SUA a efectuat un exercițiu bilateral de luptă împreună cu nave ale Marii Britanii în zona Cercului Arctic. Într-un comunicat de presă al US Navy se menționează că – un submarin, un avion de recunoaștere maritimă P8-A Poseidon și două distrugătoare Aegis din clasa Arleigh Burke USS Donald Cook (DDG 75) și USS Porter (DDG 78), aflate sub comanda SUA – au efectuat, în Marea Norvegiei, exerciții de luptă anti-submarin în condițiile vitrege din Arctica.
Acestora li s-au alăturat nava de sprijin USNS Supply (T-AOE 6) și HMS Kent (Royal 78) ale Royal Navy.
Submarinul US Navy și aeronava de recunoaștere maritimă P8-A Poseidon au participat și ele la exercițiile care au avut obiectiv consolidarea interoperabilității celor două forțe navale aliate.
Cold Response, amânat de pandemie
Desfășurarea forțelor navale americano-britanice vine în urma amânării din cauza pandemiei a tradiționalului exercițiu internațional Cold Response, la care urmau să ia parte peste 15.000 de militari ai NATO în nordul Norvegiei, aproape de graniţa cu Rusia.
„Dorim să menţinem capacităţile de luptă ale armatei astfel încât să putem susţine societatea în perioada turbulentă care vine”, a explicat şeful Centrului de operaţiuni al armatei, Rune Jakobsen, într-o conferinţă de presă.
La exerciţiul prevăzut să se desfăşoare în perioada 12-18 martie urmau să participe soldaţi din zece state membre sau partenere ale Alianţei nord-atlantice. Având ca obiectiv testarea capacităţii de luptă de mare intensitate în condiţii grele de iarnă. Armata norvegiană vrea să „evite să fie o povară pentru aparatul de sănătate civil”, care ar fi trebuit să-i furnizeze personal, a menţionat ofiţerul citat.
Anunţul venea la scurt după ce oficialii armatei Norvegiei au anunţat închiderea bazei militare de la Skjold, în zona unde urmau să aibă loc manevrele, după ce un soldat a fost testat pozitiv la Covid-19. Este singurul caz de până acum din rândurile forţelor armate, dar 240 de militari sunt încă în carantină, a mai spus Jakobsen. (N.G.)
