Atacurile josnice ale Episcopului Marchel și socialistului Dodon, pionii camuflați politico-religios sub pulpana Moscovei
Dacă în Rusia Biserica și statul merg mână-n mână pentru o conducere de tip autocrat, nici promotorii intereselor rusești la Chișinău nu acționează după alt scenariu. Proiectele politice ale Moscovei în R. Moldova lucrează zi și noapte pentru a deturna bruma de efort făcut la Chișinău în vederea unui parcurs european și spre un trai mai bun pentru cetățeni. Dorința primordială este de a bloca acest drum înspre UE și apoi a denigra Europa pentru un eventual eșec în încercarea de a atrage R. Moldova spre locomotiva europeană de la Bruxelles.
Bătălia se duce pe toate fronturile, fără scrupule, iar Moscova aruncă ultimii ași pe care îi are în mânecă. Așa cum a început campania electorală la mănăstirea Căpriana, alături de Mitropolitul Vladimir, a continuat-o apoi cu Patriarhul rus Kirill la Moscova, acum a venit rândul și ultimul glonț din această ruletă rusească să iasă din țeava pistolul și să încerce să lovească mișelește în candidat PAS, Maia Sandu, a cărui „păcat” îl reprezintă faptul că este femeie onestă și pro-europeană. Dacă Stalin spunea că o țară de întinde până acolo unde îi ajunge armata, Rusia lucrează între Prut și Nistru cu armata neregulată din cazărmile politicii și ale Bisericii subordonate canonic Moscovei.
Relații vechi, ținte noi
Episcopul de Bălți și Fălești Marchel și liderul PSRM, Igor Dodon, au fost dintotdeauna în relații apropiate, încă de pe vremea când acesta din urma activa în rândurile PCRM-ului din Vladimir Voronin. Situația disperată a lui Igor Dodon, care nu a reușit din primul tur să câștige alegerile prezidențiale, l-a făcut pe acesta să apeleze la serviciile politico-religioase prestate de Marchel. Acesta, împreună cu alte fețe bisericești, au ieșit la finalul săptămânii trecute într-o conferința cu o sală goală, dar multe camere de luat vederi cu un mesaj josnic, nedemn nici măcar de un mirean, dar de un om al lui Dumnezeu.
Episcopul nu s-a limitat doar la acuzații cum că liderul PAS ar fi lucrat împotriva bisericii și a trecut la atacuri suburbane la persoană, spunând despre Maia Sandu că „nu are familie și copii” și că ar fi „stearpă”. Astfel de personaje abjecte îl ajută pe liderul PSRM, Igor Dodon, să aducă vreo schimbare de ordin moral, politic sau economic în R. Moldova. Aceasta ar trebui să fie alternativa către o „Moldova care are viitor”.
Uniți sub patrafirul ideologic rusesc al Izborsk
Politica lui Dodon și religia lui Marchel fac casă bună și în clubul rusesc Izborsk, acolo unde cei doi își împart aceleași idei politico-religioase de sorginte mistică despre naționalismul de tip rusesc. Clubul Izborsk este o asociație rusă de reflecție politică care reunește scriitori, filozofi, persoane publice, politicieni și politologi. Printre altele, din club face parte și cunoscutul promotor al euroasianismului și ideolog șovin al Kremlinului, Alexandr Dughin.
Clubul Izborsk a fost creat în 2012 de către scriitorul și jurnalistul de stânga rus, Aleksandr Prohanov, o figura cunoscută în spațiul cultural și politic rus. Din clubul Izborsk Moldova mai fac parte liderul socialiștilor Igor Dodon, deputatul socialist Bogdan Țîrdea, bașcanul UTA Găgăuzia, Irina Vlah sau fostul lider al PPCD, Iurie Roșca, în prezent unul dintre cei mai vocali susținători ai Rusiei la Chișinău și șef peste Sputnik Moldova. Acestui club „select” li se alătura din partea religioasă a simpatizaților pro-ruși mai multe fețe biserici, inclusiv cea a Episcopului Marchel.
Ditamitarea Republicii Moldova sub steag străin
Venit la propriu de pe tancurile rusești din timpul serviciul său militar chipurile în slujba lui Dumnezeu, Marchel, de altfel un „patriot” la fel ca și tovarășul său politic, Igor Dodon, a avut probleme cu legea tocmai pentru că a făcut parte dintr-un grup ce plănuia dinamitarea de dinauntru a R. Moldova prin semănarea urii interetnice și întoarce etniilor din R. Moldova împotriva autorității constituționale a Chișinăului. În vara anului 2014, presa din Republica Moldova surprinsese on întâlnire de taină, la Bălți, între principalii exponenți ai moldovenismului pro-rusesc și anti-UE, eveniment la care au luat parte atunci fostul bașcan al UTA Găgăuzia, Mihail Formuzal, episcopul de Bălți, Marchel sau președintele Partidului „Patrioții Moldovei”, Mihail Garbuz.
„Revoluție” cu iz penal
Încă de pe atunci, organele legii vorbeau despre Marchel și confrații săi de întâlniri de taină că „pregătirea unei revolte a minorităţilor etnice la Comrat şi Bălţi împotriva autorităţilor legitime ale statului”, „recrutarea unor detaşamente populare, ce ar urma să fie antrenate la escaladarea unor conflicte interne, declanşarea unui război informaţional contra autorităţilor Republicii Moldova”.
După aceasta, Procuratura Generală a dispus iniţierea urmăririi penale în cazul başcanului Găgăuziei, Mihail Formuzal şi episcopului Marchel. Acuzațiile de atunci erau foarte grave: declaraţii şi acţiuni care sfidează regimul constituţional, catalogând inițiatorii întâlnirii la care a participat Episcopul Marchel drept „adepţi ai ideologiilor extremiste”.
„Omul nostru de la Moscova”, liantul dintre Biserica și Dodon
În acest triunghi de interesele politico-religioase, țesut de Moscova pentru Chișinău, în vara lui 2012, apare și fostul ambasador al R. Moldova la Moscova, Andrei Neguță. Ca și proiectul de federalizare a R. Moldova, cunoscut mai simplu drept „planul Kozak”, Neguță avea și el să exprime, la fel ca Dodon, un punct de vedere mai degrabă al Moscovei, decât al Chișinău în dosarul transnistrean. Neguţa avea să declare, într-un interviu publicat de Itar-Tass, că retragerea înainte de termen a militarilor ruşi din Transnistria ar pune în pericol atât Republica Moldova, cât şi întreaga regiune.
După rechemarea de la Moscova, Neguță să găsim imediat, la numai două luni, un post la de consilier în cadrul Departamentului mitropolitan relaţii externe, fiind abilitat să colaboreze cu corpul diplomatic acreditat în Rusia şi ţările din CSI. Mitropolitul Moldovei Vladimir i-a acordat atunci lui Neguţa ordinul „Cuv. Paisie Velicikovski”, pentru „eforturile depuse în calitatea sa de diplomat, dar şi pentru susţinerea diverselor activităţi ale Bisericii”. Ulterior, Neguță avea să se regăsească la alegerile parlamentare din 2014 pe lista PSRM pe un loc fruntaș, fapt ce i-a și asigurat de fapt un mandat confortabil pe patru ani.
La Chișinău s-a intrat pe ultima sută de metri a campaniei electorale. Miza este una uriașă privind viitorul R. Moldova. Intrat pe turnantă finală, maratonistul politic al Moscovei face orice numai să câștige. Dă din coate, pune piedică, mituiește arbitrii și își lovește suburban contracandidatul. Ultimele atacuri asupra Maiei Sandu din partea lui Igor Dodon vin pe partea de „black PR”, deoarece socialistul nu are nimic viabil sau constructiv de oferit în tot programul său electoral, așa că se concentrează numai pe scandal. Bagajul de compromitere a Maiei Sandu este unul inexistent, astfel că Dodon trebuie să scoată la înaintare arsenalul cel mai mizer din dotare. Asta nu poate să denote decât disperare și frica Moscovei de a pierde controlul asupra Moldovei.