de Isac Mihai | ian. 29, 2019 | Info Militar, Intelligence, România, Știri
Șeful-Statului-Major-al-Apărării-SMAp-generalul-Nicolae-Ciucă-contestat-juridic
Curtea de Apel Bucureşti dezbate azi primul termen al procesului în care Ministerul Apărării Naţionale solicită anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării (SMAp), generalul Nicolae Ciucă, relatează mass-media de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. MApN a depus acţiunea la Curtea de Apel Bucureşti la data de 11 ianuarie şi are ca obiect „anulare act administrativ+suspendare dec. nr.1331/28.12.2018”.
Mass-media de la București a speculat faptul că lupta juridică pentru șefia Statului Major român al Apărării se dă pentru controlul politic asupra procedurii de acordare a unor importante contracte pentru înzestrarea forțelor armate, inclusiv un contrac de 1,6 miliarde pentru achziționarea a patru corvete multifuncționale pentru flota militară.
Iohannis vs. MApN
Ministerul Apărării de la București are calitatea de reclamant, iar Klaus Iohannis şi Administraţia Prezidenţială au calitatea de pârât, mai menționează sursele citate.
Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat un decret prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.
Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018. Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia ‘Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'”.
Bătălia pe precedente
Oficialii MApN invocau un precedent juridic în materie, arătând că preşedintele României a prelungit mandatul şefului Statului Major General în anul 2010, prin decretul nr. 882, având în vedere propunerea ministrului Apărării şi avizul prim-ministrului.
În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă „s-a făcut ilegal”, adăugând că „instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.
Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers „inoportun” şi „riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării. Preşedintele a adăugat că „pur şi simplu” propunerea ministrului Apărării a fost „nelegală”. „Propunerea ministrului a fost pur şi simplu nelegală, iar o propunere pentru şeful Armatei a lipsit pur şi simplu. Faptul că se adresează acum în contencios cu ierarhia militară mi se pare un demers inoportun, riscant. Generalul Ciucă este o persoană foarte respectată şi cu o poziţie importantă şi în cadrul preşedinţiei noastre şi în structurile militare europene şi în structurile militare NATO. Ce va gândi un înalt responsabil, de exemplu, din armata unei ţări cu care suntem aliaţi dacă află că ministrul Apărării merge în contencios să-şi conteste propriul şef al Armatei? Nişte acţiuni prost gândite de tip PSD-ist”, a susţinut preşedintele.
Posibilul model al corvetelor multifuncționale pentru flota română
Licitație suspendată
Compania Damen a precizat anterior că până în prezent nu a primit informaţii oficiale de la autorităţile române privind suspendarea licitaţiei de corvete multifuncţionale.
„Până la acest moment, nu au fost primite informaţii oficiale de la autorităţile române privind suspendarea licitaţiei. Acest lucru va întârzia şi mai mult întregul program de reînnoire a flotei navale române. Aşteptăm comunicarea ulterioară din partea autorităţilor române privind licitaţia şi despre această suspendare. Suntem disponibili pentru clarificări suplimentare, iar Damen va coopera pe deplin şi în mod transparent cu autorităţile române în această chestiune, dacă ni se va cere. Susţinem pe deplin autorităţile române în desfăşurarea investigaţiei privind informaţiile prezentate în mod repetat de o parte a presei româneşti şi care ar putea fi considerate confidenţiale. Înţelegem necesitatea unor proceduri de verificare şi sprijinim în totalitate autorităţile române, reafirmând că oferta Damen respectă cu stricteţe procedurile de licitaţie şi normele în vigoare”, precizează compania Damien, favorită pentru câștigarea contractului, într-un comunicat transmis mass-media.
În context, Damen subliniază „că oferta sa este pe deplin conformă cu întregul program de reînnoire a flotei Forţelor Navale Române”. „Suntem încrezători în experienţa noastră vastă în cadrul Şantierului naval Damen Galaţi”, se mai arată în comunicatul citat.
Parchetul militar sesizat
Anterior, MApN anunţa că secretarul de stat pentru Armamente, Andrei Ignat, i-a adus la cunoştinţă ministrului Apărării, Gabriel Leş, că a sesizat Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel în legătură cu derularea programului de înzestrare cu corvete, procedura fiind suspendată. „Secretarul de stat pentru Armamente, Andrei Ignat, responsabil cu derularea procedurii de achiziţie aferentă Programului de înzestrare esenţial ‘Corvetă multifuncţională’, a prezentat ministrului Apărării Naţionale un raport de informare cu privire la acest subiect. Astfel, secretarul de stat a adus la cunoştinţă faptul că Departamentul pentru Armamente, prin semnătura sa, a sesizat Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, în temeiul unor suspiciuni rezonabile privind derularea în deplină legalitate a procedurii, de natură să afecteze realizarea interesului naţional de securitate în ceea ce priveşte Programul de înzestrare esenţial ‘Corvetă multifuncţională'”, preciza un comunicat al MApN.
Conform ministerului, procedura de achiziţionare a corvetelor a fost suspendată. „Având în vedere acest aspect, precum şi faptul că, la această dată, există un litigiu pe rolul Curţii de Apel Constanţa prin care Şantierul Naval Constanţa SA, ca parte la ‘Asocierea dintre Naval Grup Franţa şi Şantierul Naval Constanţa SA’, solicită ‘anularea în tot a HG nr. 48/ 2018’, act normativ care fundamentează derularea procedurii mai sus amintite, secretarul de stat pentru Armamente, Andrei Ignat, a informat cu privire la suspendarea procedurii de achiziţie, până la clarificarea aspectelor semnalate”, afirma comunicatul MApN. (M.B.)
de Razvan Iorga | dec. 27, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE
Generalul Marian Botea (centru-stânga) în cadrul unei conferințe a German Marshall Fund, ce a avut loc pe 13 Decembrie 2018, la București.
Generalul Marian Botea, șeful Direcției Operații din cadrul Ministerului Apărării al României, a vorbit într-un interviu pentru Balkan Insight, preluat de EvZ Moldova, despre cele mai mari amenințări hibride la adresa României și ce anume se face în această direcție de către responsabilii pe această zonă din România.
El a detaliat care sunt țințele propagandei ruse în România, dar și în regiune, și cum afectează Ucraina și Republica Moldova. Vă invităm să citiți interviul integral:
Care sunt cele mai importante amenințări hibride la adresa României?
Printre cele mai importante amenințări ar fi, în primul rând amenințările din zona cibernetică. Noi încercăm în acest moment să le asigurăm un răspuns, inclusiv prin înființarea acestui comandament de apărare cibernetică pe care noi îl facem la nivelul Ministerul Apărării.
Este important acum să integrăm eforturile tuturor instituțiilor care au responsabilități. Și ale SRI-ului și ale STS-ului pentru acest domeniu în așa fel încât să putem și contracara, pentru că, în definitiv, aceste amenințări trebuie contracarate.
Nu trebuie doar asigurat un răspuns pasiv, tehnic, de a izola efectele produse de un atac cibernetic. Acesta este unul dintre aspecte.
Al doilea aspect important este abordarea comprehensiv, acest răspuns interinstituțional pe care noi încercăm să-l dăm împreună cu celelalte instituții. Avem un centru militar național de comandă și avem un cadru legal în care noi funcționăm. Există ordonanța de urgență 1, care spune când se activează acest centru, începând de la starea de asediu și când își intră el în responsabilități.
Noi ne antrenăm pe acea secvență. În schimb, pe prima zonă de la starea de urgență, sunt celelalte instituții ale statului care au responsabilități. Aici mă uit spre Ministerul Administrațiilor și Internelor (MAI). Și dânșii au o structură interinstituțională unde noi (MapN) participăm. Acestea sunt în acord cu Constituția.
Legea supremă spune că, atunci când este vorba de amenințare internă, atunci vorbim de un răspuns al unor instituții dedicate care să facă acest răspuns.
Astfel, cu această abordare interinstituțională, respectând acest legal framework este tot la fel de interinstituțional și la nivelul dânșilor.
Ce se va întâmpla acum în viitor, din perspectiva mea, este inevitabil să ne ducem spre capabilități unice, să unificăm acest răspuns, să unificăm aceste răspunsuri foarte complexe pe care trebuie să le dăm.
Activitatea Rusiei pe rețelele de socializare legate de propagandă au sporit, iar noi ca țară democratică nu putem răspunde similar. Ce am putea să facem totuși în cazul acesta?
Noi putem să ne promovăm produsele cu care noi să contracarăm și să țintim audiența care este agresată de propaganda rusă.
Haideți să vă dau numai un exemplu. Propaganda rusă spune: „UE nu va adus nimic, sunteți în continuare săraci, marginalizați, nu sunteți primiți în spațiul Schengen, sunteți o națiune de mâna a doua, deci nu aveți niciun avantaj”.
Este foarte greu de contracarat o astfel de retorică. Asta nu o pot face eu, la nivel militar, cu instrumentele pe care le am. Asta ar trebui făcută în altă zonă, undeva mai sus. Aici, eu cred că lucrurile acestea ar trebui să treacă dincolo de diplomația publică și trebuie să se ducă undeva în zona guvernamentală.
Trebuie explicat foarte multe dincolo de înseamnă ambientul nostru politic național, orientat spre interior, trebuie să ne ridicăm un pic deasupra și să abordăm aceste audiențe simple ale propagandei. Este la fel de important.
Este doar un exemplu cu audiența simplă, dar sunt targetați și lideri. Ne uităm și la ce vulnerabilități au liderii și cum îi putem consilia pe ei să-și protejeze aceste vulnerabilități pe care ei le expun în momentul pe care ei le au atunci când ies în public.
Practic, vedem o schimbare și la nivel de lideri politici care preiau din retorica rusească într-un mod populist?
Ca militar, vă rog să-mi permiteți să nu abordez acest aspect pentru că trebuie să fiu obedient, „master-ului” meu politic. Eu mă uit la instrumentul meu militar și la atribuțiile pe care le am.
Credeți că o astfel de tendință, de preluare de către oameni politici a unor mesaje ce rezonează cu temele propapagandei ruse, este reală. Ar putea fi încadrată aceasta ca amenințare hibridă la adresa României?
Da, poate fi. Normal că este amenințare, dar repet nu este treaba instrumentului militar să contracareze această amenințare, sunt alte instrumente la nivel național care se ocupa de acest lucru. Pentru că cu asta se ocupă, s-a întâmplat în cele mai democratice state. Ne uităm la cum a influențat alegerile în SUA, în Franța, peste tot sunt dovezi ale implicării propagandei ruse pe rețelele de socializare, și nu numai, pentru a influența într-un fel sau altul în favoarea lor alegerea unui anumit candidat.
Republica Moldova poate fi o poartă de intrare mai facilă pentru intrarea propagandei ruse în România. Cum vedeți R. Moldova și media de acolo, dominată de presa de limba rusă, că ar afecta România într-un fel sau altul?
Situația din R. Moldova este extrem de complicată, din cauza faptului că există o eterogenitate acolo. Jumătate din moldoveni lucrează în Rusia și repatriază banii de acolo, și atunci este normal să existe o orientare către Est, iar cealaltă lucrează în Europa și România și atunci influența este alta.
Acasă, în R. Moldova, aceste două curente se întâlnesc și probabil ale loc o luptă care se reflectă și la nivel politic în evoluțiile care sunt acolo și la nivel politic, acolo unde sunt tensiuni la nivel politic între președinte și guvern, suspendarea deasă a președintelui, atunci când au de promovat o chestiune legală.
Sunt tot felul de tensiuni acolo. Moldova este extrem de importantă pentru noi. Din păcate, apropierea de Moldova poate fi făcută doar în cadrul organizațiilor internaționale din care suntem și noi parte și asta trebuie să facem.
Cheia problemei este la Ucraina. Pentru că Ucraina puternică și orientată spre Vest este pentru România din punct de vedere securitar este mana cerească.
O Ucraina puternică și prietenoasă ar sprijini R. Moldova să se orienteze mai bine către Vest. Din punct de vedere securitar, ar fi „the first responder” (primul factor de respuns -n.r.) la tot ce înseamnă amenințarea rusă către zona de est a Europei.
Din ce înțeleg eu, Estul Ucrainei și Crimeea sunt jucate. Ele se mai pot discuta doar la nivel politic. Ori este foarte puțin probabil ca ele să mai revină (la Ucraina –n.r.). Rușii consolidează aceste poziții acolo acum. Tot ce intenționează ei acuma este să facă „shaping”(contureze și să consolideze prezența lor militară acolo -n.r). Să facă legătura între Est, pe uscat și să ia cele două porturi Sevastopol și Mariupol. Ele sunt foarte importante pentru ceea ce înseamnă extracțiile de zăcăminte din estul Ucrainei.
De exemplu, la Iași, se pot prinde frecvențele Radio Sputnik, un bastion al propagandei ruse în R. Moldova, dar și în zona de est a României. Pot interveni instituțiile statului român în acest sens?
Nu, aici este vorba despre controlul frecvențelor, pentru că contracararea unor frecvente este un act de agresiune. Noi nu putem să facem așa ceva. Este o agresiune informațională (din partea Sputnik –n.r.) și atunci trebuie contracarată și menținuți aceeași termeni și demontată strategia lor de influențare.
Strategia Rusiei este să își promoveze obiectivele strategice la scară globală. Ei asta vor devină – un „independent global power” (putere la nivel global -n.r.). Am avut ocazia să particip la unul din cursurile de la NATO Defence College de la Roma și să discutăm cu Dmitri Suștov, șeful Studiilor Strategice din Rusia și unul dintre oamenii din cercul apropiat al lui Vladimir Putin.
Acesta a spus foarte clar care sunt aceste obiective ale lor pe care și eu le-am scos în evidență. Le-a recunoscut cu o non-șalanță fabuloasă. Că toată lumea influențează zona de interes strategic, toată lumea face „shaping”, toată lumea a încălcat drepturile internaționale și de aceea o fac și ei (rușii –n.r.).
Au dat exemple și de pe vremea Războiul Rece cu canalul Panama și altele. Acesta este modul lor de abordare. Ceea ce au făcut în Ucraina, nu este potrivit pentru România.
Scenariul va fi unul croit pentru noi din punct de vedere politic, economic, informațional pentru a ne atrage în sfera lor de influență, să ne influențeze decizia strategică, folosind toate instrumentele pe care le au la îndemână, sau să creeze un conflict înghețat.
Nu poți să creezi acest conflict înghețat. Poate ar fi putut dacă eram împreună cu Moldova la începutul anilor 1990. Atunci ar fi fost o oportunitate pentru ei să facă „shaping” cu noi, așa cum au făcut cu și ceilalți din alte state.
Ați observat vreun trend de la anexarea Crimeei și până în prezent de sporire a amenințărilor hibride din partea Rusiei asupra României?
Nu pot să spun că este o agresiune la adresa României. Este un răspuns la tot ce înseamnă modalitatea de a aborda descurajarea atât la nivel național, cât și la nivel apropiat.
Așa cum spuneam, în momentul în care Gruparea Permanentă Navală a NATO, sau o altă grupare vine în Marea Mediterană, sau nave militare care intră în Marea Neagră în concordanță cu Tratatul de la Montreux numai pentru 21 de zile, vin și execută activități militare în apele internaționale atunci când ne antrenăm, acestea sunt preluate de la la intrarea în strâmtori, monitorizate tot timpul și agresate la modul că rușii demonstrează capacitatea de luptă.
Marea Neagră este survolată tot timpul de aviația rusă. Ei fac antrenament cu aviația strategică. Nu trec [de frontierele aeriene]. Și atunci este ridicată (din România –n.r.) poliția aeriană și însoțiți până ce ies din spațiul aerian național.
Asta se întâmplă și cu „enhanced air policing” (misiunea de poliție aeriană asigurată de NATO -n.r.) din Canada.
Ultimul incident din Marea Azov va determina o dinamică pe mai departe și în Marea Neagră?
Nu, este o problemă ce ține de securitatea Crimeii și eu așa o văd, după cum Crimeea este legată ombilical de ceea ce întâmplă în Estul Mediteranei și în Orientul Mijlociu cu prezența rusă în regiune.
Este un joc extrem de coerent pe care Rusia îl practică. Atât în plan diplomatic, cât și militar, în special cu ultimul. Instrumente economice nu au, sau mai bine spus este aservit instrumentul militar și așa încearcă ei să-și promoveze obiectivele strategice.
de Isac Mihai | oct. 19, 2018 | Info Militar, Principal, România, Știri, Uncategorized @ro
F-16, speranța aviației militare române
O parte din avioanele F16 care vor fi cumpărate de Ministerul român al Apărării Naţionale (MApN) vor fi operate la Câmpia Turzii, care va fi cea de-a a doua bază din România, după cea de la Borcea, care va avea în dotare acest tip de aeronavă de luptă. MApN român a demarat la Câmpia Turzii operaţiunile de expropriere a terenurilor pe care va fi extinsă viitoarea baza aeriană modernizată pentru noile avioane F-16.
Exproprierile se vor face printr-o Hotărâre de Guvern în motivarea căreia se explică de ce trebuie redimensionată baza care oricum a fost introdusă într-un program de modernizare de către US Air Force. Partea americană a anunţat că investeşte lângă Cluj peste 40 de milioane de dolari. „Perspectiva dotării Forţelor Aeriene ale Ministerului Apărării Naţionale cu alte tipuri de aeronave de luptă multirol, precum şi diversificarea gamei de misiuni şi exerciţii naţionale sau cu participare internaţională (…) presupune regândirea şi redimensionarea facilităţilor existente în prezent şi aducerea acestora la un nivel de dezvoltare corespunzător”, se arată în nota de fundamentare.
Expropieri pe bandă rulantă
O mare parte a terenului necesar pentru extinderea bazei (3,7 milioane de metri pătraţi) se află în proprietatea privată a unui număr de 1326 persoane fizice şi juridice, reprezentând 477 de imobile, şi va „face obiectul declanşării procedurilor de expropriere pentru cauza de utilitate publică”, mai arată MApN în documentul citat de mass-media. Specialiştii ministerului au estimate – în urma unui raport întocmit un un expert autorizat ANEVAR – că pe aceste terenuri se vor achita în jur de 1,2 milioane de lei. După ce vechile imobile vor fi demolate vor începe lucrările de construcţie a noii baze. Vor fi ridicate mai multe clădiri cu toate instalaţiile aferente de alimentare cu electricitate, gaz şi apă, vor fi plasate mai multe instalaţii militare cu rol de protecţie (baricade, biute) şi vor fi amenajate drumuri şi împrejmuiri. Toate facilităţile la îndemână MApN susţine că viitoarele structuri vor oferi toate facilităţile necesare de la centru de comandă, la secţie pregătire rachete sau zonă Q.R.A. (Quick Reaction Alert), în care stau în aşteptare piloţii care sunt de serviciu. În acelaşi timp la îndemână vor fi şi depozitul de muniţie pentru avioane, hangarele pentru mentenanţa avioanelor, o staţie de pompieri şi chiar un simulator de zbor.
Investiții SUA
Reamintim că deşi nu are, oficial, o bază la Câmpia Turzii, US Air Force investeşte masiv, pe toate planurile, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”. Practic, prin noile facilităţi care vor fi ridicate şi prin modernizarea sau repararea celor vechi, baza de la Câmpia Turzii este reinventată de militarii americani. Investiţia, care trebuie finalizată în anul 2019, face parte din planul de măsuri american pentru descurajarea unei Federații Ruse cu atitudini din ce în ce mai agresive în zonă, în cadrul operaţiunii „European Deterrence Initiative”.
52 de F16
MApN doreşte ca, în viitorul nu foarte îndepărtat, să completeze escadrila de F16 Fighting Falcon cu încă patru aeronave şi are în proiecţie achiziţionarea a încă 36 de astfel de aparate de zbor. Cum la această oră Forţele Aeriene Române au în dotare 12 astfel de aparate, la finalul acestui program de înzestrare piloţii români vor opera 52 de astfel de aparate cu o lungă experienţă de luptă în teatrele de operaţii. O parte dintre acestea, 16 cel mai probabil, vor fi operate de la Câmpia Turzii.
Baza 71 Aeriană a Forțelor Aeriene Române este localizată lângă orașul Câmpia Turzii, în Județul Cluj. Baza a fost fondată pe 1 Iunie 2002, în urma unui program de reorganizare a Armatei Române.
Locația actuală a bazei a fost folosită, încă din timpul celui de al II-lea Război Mondial, pentru desfășurarea operațiilor aeriene din zona Aiud – Turda – Cluj.
În vederea creșterii mobilității, operaționalității și eficacității dispozitivului de luptă al armatei și aviației militare, în anul 1982, aerodromul de la Câmpia Turzii intră în compunerea Escadrilei 48 Aviație Vânătoare din cadrul Regimentului 91 Aviație Vânătoare, dislocat la Deveselu, județul Olt. În același an Escadrila 48 Aviație Vânătoare dobândește statutul de unitate militară care în anul 1987 se dislocă pe aerodomul de la Câmpia Turzii, devenind nucleul Regimentului 71 Aviație Vânătoare, echipată cu aeronave MiG-21. Astfel, la data de 9 iunie 1987 au aterizat primele avioane în dublă comandă, iar la data de 3 iulie 1987 are loc primul zbor de instrucție pe aerodromul Câmpia Turzii.
În anul 1995 ia ființă Baza 71 Aviație Vânătoare Vânătoare-Bombardament și Grupul 71 Aviație Vânătoare, unități ce își desfășoară activitatea pe aerodromul de la Câmpia Turzii.
Primele avioane MiG-21 LanceR, varianta aer-sol și ulterior varianta aer-aer întră în dotarea unității în anul 2001, iar în anul 2010, Baza 71 Aeriană este înzestrată cu elicoptere IAR-330 SOCAT.
România vrea să ăși alinieze aviația militară la standardele NATO
MIG-21 Lancer, nemodernizat
În prezent, la nivelul Ministerului Apărării Naționale nu se derulează niciun program de modernizare a aeronavelor MiG-21 Lancer, se arată într-un comunicat al ministerului transmis agenției de presă KARADENIZ PRESS. În ceea ce privește aeronavele MiG-21 Lancer, vă informăm că, de-a lungul timpului, au intrat în dotarea Forţelor Aeriene peste 400 de avioane MiG-21, ultimul avion de acest tip intrând în serviciu în anul 1982, mai arată comunicatul transmis redacției KARADENIZ PRESS.
În anul 1992, Forţele Aeriene Române au iniţiat un program de modernizare a aparatelor MiG-21, pentru a asigura interoperabilitatea cu NATO şi pentru a mări capacitatea acestora de a executa misiuni la cerinţele luptei aeriene moderne. Programul de modernizare a vizat crearea unor variante ale avionului, având la bază o configuraţie comună, în funcţie de misiunile pe care urmau să le execute: MiG-21 LanceR A (pentru misiuni aer-sol), LanceR B (versiune de instruire) şi LanceR C (optimizate pentru misiuni aer-aer), se mai mențioinează.
F-16 Fighting Falcon, principalul avion militar românesc
Concepția de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană în cadrul programului Avion multirol al Forțelor Aeriene, aprobată prin lege de Parlamentul României, se află în prezent în implementarea primei faze a Etapei de tranziție inițială, se mai arată în comunicatul transmis redacției. Realizarea capabilităţii militare Avion multirol a presupus, pe lângă achiziţia, într-o primă etapă, a celor 12 aparate de luptă F-16 Fighting Falcon din stocurile operaționale ale Forțelor Aeriene Portugheze, și modernizarea acestora la configurația MLU M5.2, pregătirea piloţilor, achiziţionarea armamentului necesar, modernizarea aeroporturilor militare și a infrastructurii specifice, precum şi instruirea personalului tehnico-ingineresc la standardele necesare operării acestui tip de aeronavă de luptă.
Operaționalizarea primei escadrile a Forțelor Aeriene Române dotată cu aeronave F-16 Fighting Falcon – Escadrila 53 Aviație Vânătoare este în curs de finalizare, escadrila urmând a atinge capacitatea operațională în cursul anului 2019.
Ministerul Apărării Naționale a inițiat demersurile pentru achiziționarea a încă cinci aeronave din Portugalia – dintre care unul în dublă comandă – pentru a completa Escadrila 53 Aviație Vânătoare și continuă procesul de identificare a celorlalte avioane F-16 necesare constituirii capabilității de apărare aeriană.
De la intrarea în serviciul Forțelor Aeriene Române, cele 12 aeronave F-16 Fighting Falcon au executat zboruri de antrenament și instruire, inclusiv participări la evenimente publice: Parada Naţională – 1 Decembrie 2017, BIAS (Bucharest International Air Show) 2017 şi 2018, Ziua Aviaţiei şi a Forţelor Aeriene în anii 2017 şi 2018, precum şi la activităţi dedicate Zilelor Porţilor Deschise de la Baza 86 Aeriană şi Baza 95 Aeriană, BSDA 2018 și Ziua Marinei în anul 2017 și 2018. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 31, 2018 | Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Războiul elicopterelor amenință securitatea României
Procentul de 2% din Buget alocat Apărării a atras în România producătorii de armament mai rău decât atrage mierea muștele. Vânzătorii de moarte se calcă în picioare și se atacă unul pe celălalt, la fel cum fac vulturii care rup hălci din carnea putrezită a unei gazele.
În acest joc urât mirositor, totul este pemis. Așa că francezii au recurs din nou la un șantaj murdar, chiar în timpul vizitei ministrului român al Apărării în Franța. Mai precis, prin intermediul presei, au amenințat că își iau linia de producție a elicopterelor de la IAR Brașov (Ghimbav), dacă Guvernul României nu le dă pe tavă contracte pentru dotarea Forțelor Aeriene Române.
Singurii care au mai făcut așa ceva au fost sovieticii, care, după ce au ocupat România (stat devenit aliat înainte de finalizarea celui de-Al Doilea Război Mondial), au demontat fabrica de avioane de la Ghimbav și au dus-o în URSS, drept despăgubire de război.
De altfel, pe propriul site, IAR S.A. Brasov se laudă, pe bună dreptate, că este o companie aeronautică de tradiţie cu rădăcini adânci în istoria aviaţiei, activitatea sa începând incă din anul 1925. „Reînfiinţată după 1968, a cooperat în principal cu firme occidentale, precum Aerospatiale şi Turbomeca din Franţa, Britten Norman din Marea Britanie. Din 1970, IAR S.A. Brasov devine unicul fabricant de elicoptere din România, atât militare cât şi civile. Începând cu anul 1978, rămâne singurul fabricant mondial al versiunii militare a elicopterului Puma, al cărui contract de licenţă este semnat în 1974.
IAR S.A. Brasov a produs şi livrat mai mult de 360 elicoptere Puma şi Alouette III sub licenţă Aerospatiale (astăzi integrată în compania Airbus Helicopters fosta Eurocopter SAS), (…) În prezent, IAR S.A. Braşov este o unitate specializată pentru mentenanţă, reparaţii şi reparaţii capitale pentru elicopterele Puma şi Alouette III” – spune societatea.
Americanii de la Bell Helicopters vor să facă ce nu au putut în 1998, din cauza șantajului UE
Deranjul mare pentru francezii de la Airbus Helicopters (fosta Eurocopter) este că americanii de la Bell Helicopters le-au cam luat fața, cu o ofertă mult mai atractivă, care include, la fel, linii de producție deschise în România și transfer de tehnologie.
Culmea este că, în urmă cu aproximativ 20 de ani, oferta Bell Helicopters, care dorea să producă elicoptere RO „Dracula” (AH-1 modificat), în România, a fost aruncată la gunoi cu scandal de către decidenții din fruntea Statului, doar pentru că francezii au șantajat România în privința aderării la UE.
Ce ar fi însemnat investiția Bell Helicopters în industria românească de Apărare, în 1998? Potrivit specialiștilor, profitul estimat pe mai mult de un deceniu (aproximativ 12 ani) se ridica undeva în jur de 2 miliarde dolari, având în vedere că MApN estimase costuri la aproximativ 1,5 miliarde de dolari, incluzând și o investiție de 250 de milioane de dolari (nu exista EURO).
La momentul respectiv, în 1998, în tot acest angrenaj de dezvoltare tehnologică și investiții, ar fi fost incluse, pe lângă IAR Brasov, și Turbomecanica București precum și Aerostar Bacău. De asemenea, prim-ministrul de atunci (actual Avocat al Poporului) Victor Ciorbea, după întâlnirile cu reprezentanții firmei americane, își exprima intenția privatizării IAR Brașov cu Bell Helicopters, precizând că fabrica de la Ghimbav nu va produce doar elicoptere de atac pentru Armata Română, ci va intra în competiția regională și internațională pentru comercializarea lor pe piețe specializate. În plus, se discuta despre intenția companiei General Electric de preluare a Turbomecanica București. Turbomecanica ar fi trebuit sa producă, sub licență General Electric, componente pentru motoarelor elicopterelor de atac AH 1 – RO Dracula (Bell Helicopters).
Fostul-președinte-francez-Francois-Hollande-a-exercitat-presiuni-asupra-autorităților-române
Noua linie de producție de la Ghimbav și campania electorală a fostului președinte francez Hollande
În vara lui 2017, prin august, IAR Ghimbav a semnat acordul de parteneriat cu Airbus Helicopters pentru încă zece ani, urmând ca la Braşov să fie produse elicoptere multirol H215M. Conform acordului de parteneriat semnat cu Airbus Helicopters, IAR ar fi trebuit să acționeze drept contractant principal pentru toate comenzile eventuale de H215M care ar putea fi plasate de către MApN. Mai mult, acordul includea şi cooperarea dintre Airbus Helicopters şi IAR privind producţia, asamblarea, personalizarea, activităţile suport şi de întreţinere a elicopterelor H215M destinate Forţelor Aeriene, precum şi exportul (în funcție de comenzi).
O lună mai târziu, aflat în plină campanie electorală (pe care a și pierdut-o, în favoarea lui Macron) președintele francez Francois Hollande venea la Brașov, declarând că proiectul are „vocaţia să consolideze industria apărării în Europa” şi că va propune acest proiect, la Summitul NATO.
„Cu acest Super Puma H215 avem dovada că putem să construim o cooperare care este benefică ambelor ţări. Locurile de muncă create, aici, nu sunt create în detrimentul celor din Germania, din Franţa sau din alte ţări europene. Locurile de muncă de aici vor duce la crearea altor locuri de muncă, în Franţa. Pe lângă asta, suntem într-o relaţie prin care personalul va fi format în Franţa şi aici pentru a atinge nivelul de calificare care le va permite să aibă un proces de fabricaţie cât de performant posibil. Aşadar, este un proiect de dimensiune europeană deoarece are de asemenea vocaţia să consolideze industria apărării în Europa. Este ceea ce dorim să facem şi ceea ce doresc să propun, în câteva zile, la Summit-ul de la Bratislava. Trebuie să avem o cooperare în ceea ce priveşte fabricarea materialului de apărare pentru a putea să-i dăm condiţiile ca să aibă o politică europeană de apărare”, suținea președintele francez Francois Hollande, în prezența premierului de atunci, Dacian Cioloș.
Concluzia este destul de tristă. De câte ori este vorba de bani alocați Apărării, statele furnizoare șantajează clienții. România se află iar într-o situație ingrată, supusă permanent presiunilor aliaților. Dacă, în perioada Războiului Rece, sovieticii ne băgau pe gât armament vechi la suprapreț, acum, când putem să achiziționăm armament competitiv, produs acasă, suntem supuși șantajului „prietenilor”!
Marius-Alin BÂTCĂ
de Anatol Terzi | iul. 14, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Uncategorized @ro
Baza Deveselu, obiectiv strategic al SUA
Pentagonul a anunțat că firma Kellogg Brown & Root Services Inc. (KBR) a câştigat licitaţia pentru construirea sistemului de apărare antirachetă la baza de la Deveselu (judeţul Olt), unde urmează să fie amplasaţi interceptori de tip SM-3. Kellogg Brown & Root Services Inc., cu sediul în Arlington (statul american Virginia), a câştigat un contract cu preţ fix în valoare maximă de 134.151.953 dolari pentru dezvoltarea şi construirea unui sistem de apărare antirachetă la Deveselu, în România, a anunţat recent Ministerul american al Apărării pe site-ul său, citat de mass-media din Romania. „Lucrările vor fi realizate în România şi la Morrestown, New Jersey. Pentru această licitaţie este alocat un mixt de fonduri pentru construcţii militare din anul fiscal 2013 şi fonduri din anul fiscal 2013 pentru cercetare, dezvoltare, testare şi inginerie în valoare de 77.815.692 dolari”, potrivit anunţului făcut de Pentagon.
Ministerul american al Apărării a mai precizat că licitaţia a fost anunţată pe Internet şi că s-au primit opt oferte. Activitatea de contractare a revenit în sarcina Corpului de Ingineri al Armatei din Wiesbaden (Germania).
Aliati strategici
Potrivit site-ului MAE de la Bucuresti, la 17 septembrie 2009, preşedintele SUA a anunţat decizia de a dezvolta sistemul american de apărare antirachetă în Europa într-o abordare nouă, adaptivă, în etape (EPAA / European Phased, Adaptive Approach to Ballistic Missile Defense), care să protejeze mai bine forţele desfăşurate în Europa şi în teatrele de operaţii, atât americane, cât şi ale aliaţilor, precum şi teritoriul SUA şi al aliaţilor lor.
În februarie 2010, SUA au invitat oficial România să participe la sistemul antirachetă. În aceeaşi zi, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat propunerea de a găzdui interceptori tereştri de tipul SM-3 ca parte a planului administraţiei Barack Obama de abordare adaptivă în etape a sistemului de apărare antirachetă în Europa.
După mai multe runde de consultări, la 13 septembrie 2011 a avut loc semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România. La 6 decembrie 2011, acordul bilateral a fost ratificat de Parlamentul României.
