Ierusalim, noul guvern israelian aprobat de Knesset

Ierusalim, noul guvern israelian aprobat de Knesset

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

În urma deciziei luată de Curtea Supremă israeliană, și Knesset-ul (n.r.-parlamentul unicameral de la Ierusalim) a aprobat azi formarea unui guvern de uniune naţională între partidele premierului Benjamin Netanyahu şi ex-rivalului său Benny Gantz, care urmează să depună jurământul în 13 mai, dată la care va lua sfârşit cea mai lungă criză politică din istoria modernă a Israelului, relatează cotidianul israelian Makor Rishon, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Acordul cu privire la noul guvern a fost validat joi dimineaţă în cursul unui vot în parlament, unde partidul Likud de dreapta al lui Benjamin Netanyahu, formaţiunea centristă „Albastru-Alb”, condusă de fostul şef al Statului Major al armatei israeliene Benny Gantz, şi aliaţii lor dispun de majoritatea locurilor.

Consens politic

„Sesiunea plenară a Knesetului a aprobat în a doua şi a treia lectură amendamentele la proiectul de lege privind formarea guvernului de uniune naţională. 71 de deputaţi au votat pentru şi 37 împotrivă”, a indicat serviciul de presă al parlamentului într-un comunicat.
Preşedinţia israeliană se aşteaptă să primească în cursul zilei semnăturile unei majorităţi a deputaţilor favorabili mandatării oficiale a lui Benjamin Netanyahu cu formarea noului guvern.

Miercuri seara, Curtea Supremă, sesizată de diferite organizaţii care puneau la îndoială legalitatea acordului, şi-a dat aprobarea, fără ca totuşi să-l disculpe pe Netanyahu, acuzat pentru corupţie într-o serie de dosare şi al cărui proces, amânat din cauza pandemiei, ar urma în mod normal să înceapă la sfârşitul lunii. „Nu am găsit niciun motiv legal care să împiedice formarea unui guvern de către premierul Netanyahu, dar această concluzie la care am ajuns nu diminuează prin nimic gravitatea acuzaţiilor împotriva sa”, au indicat judecătorii israelieni.

Guvern de criză

Netanyahu şi Gantz au anunţat deja prezentarea viitorului guvern în 13 mai, în care portofoliile ministeriale vor fi împărţite în mod echitabil între cele două tabere.

În afară de împărţirea puterii şi menţinerea lui Benjamin Netanyahu în funcţia de premier pentru următoarele 18 luni, guvernul va avea drept sarcină gestionarea ieşirii din izolare şi redemararea economiei israeliene. El va trebui de asemenea să se pronunţe în detaliu asupra proiectului de anexare a unor părţi din Cisiordania ocupată.

Netanyahu este acuzat de o parte a opoziției că se va folosi de noul mandat de premier pentru numirea unor apropiați în diferite funcții din sistemul de justiție, pe fondul problemelor judiciare pe care le are. Liderul Likud este acuzat de fapte de corupție.

După aceste luni de criză, Benny Gantz a acceptat să formeze o coaliţie cu Benjamin Netanyahu în pofida inculpării acestuia, cu scopul de a permite Israelului să traverseze perioada de pandemie generată de noul coronavirus care a contaminat până în prezent 16.000 persoane în ţară, dintre care 239 au decedat şi a făcut ca şomajul să crească de la 3,4% la 27%.

Netanyahu a anunţat deja redeschiderea şcolilor primare şi a majorităţii magazinelor şi întreprinderilor, care pot să reunească de acum înainte 50% din personalul lor în acelaşi loc. În acest fel, zeci de mii de lucrători palestinieni şi-au putut relua activitatea pe teritoriul israelian.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump

Plan american

Acordul dintre Netanyahu şi Gantz prevede implementarea de la 1 iulie a unui plan pentru aplicarea proiectului preşedintelui american Donald Trump cu privire la Orientul Mijlociu care prevede anexarea de către Israel a Văii Iordanului şi a coloniilor evreieşti din Cisiordania ocupată din 1967 de către statul israelian. Zonele în litigiu, inclusiv părți din platoul Golan, au fost ocupate de statul evreu în urma victoriei militare depline în așa-zisul Război de 6 zile împotriva unei coaliții de state arabe, inclusiv Iordania, Siria, Irak și Egipt.

Populaţia coloniilor din Cisiordania a crescut cu aproximativ 50% în ultimul deceniu sub influența unor importante măsuri de sprijin economic implementate de guvernele conduse de Netanyahu, aflat la putere fără întrerupere din 2009.

În prezent, peste 450.000 de persoane locuiesc în regiune, împărţite în aproximativ 100 de localități, cunoscute și sub numele de colonii, unde lucrează de altfel zeci de mii de palestinieni.

Elita politică palestiniană se opune planului administrației Trump, care prevede recunoașterea metropolei Ierusalim drept capitala „indivizibilă” a Statului Israel. Atât membrii mișcării laice Fatah-ului, condus de preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, dar și ai mișcării islamiste Hamas, aflat la putere în Fâşia Gaza, au amenințat cu noi violențe partea israeliană dacă acest plan va fi implementat. Ei au denumit deja viitoarea administraţie Netanyahu/Gantz „guvernul anexării”, denumire respinsă de partea israeliană. (Mihai Isac)

Share our work
Analiză: SUA pedepsește diplomatic regimul Hamas-Fatah

Analiză: SUA pedepsește diplomatic regimul Hamas-Fatah

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

Statele Unite ale Americii vor include consulatul lor general, care serveşte drept reprezentanță diplomatică pe lângă autoritățile palestiniene la Ierusalim, în ambasada din Israel transferată recent în Oraşul Sfânt, retrogradând astfel nivelul de reprezentare diplomatică pe lângă palestinieni, a anunţat recent secretarul de stat american, Mike Pompeo, citat de mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Un oficial al Departamentului de Stat al SUA a declarat, sub rezerva anonimatului, că postul de consul general va fi „eliminat” şi că titularul actual al postului va trebui să revină la Washington.

Act ideologic

Autoritățile palestiniene au asimilat imediat această decizie cu închiderea consulatului general, o reprezentare diplomatică directă şi specifică, şi au denunţat un act „ideologic” în favoarea Israelului. Mass-media afiliată organizațiilor Fatah și Hamas consideră că anunţul secretarului de stat american este o lovitură suplimentară pentru palestinieni.
Până acum, Statele Unite aveau în Ierusalim o ambasadă, care a fost mutată în luna mai de Tel Aviv, şi un consulat general care servea ca reprezentare diplomatică pe lângă palestinieni.
Acum, SUA vor fi una dintre singurele puteri majore care nu vor avea o astfel de reprezentare pe lângă palestinieni. Consulatul general va fi înlocuit de o nouă Unitate de afaceri palestiniene, în cadrul ambasadei, a precizat Pompeo.

Angajamente SUA

„După deschiderea, la 14 mai, a ambasadei americane în Israel la Ierusalim, ne aşteptăm să avem o performanţă semnificativă şi să ne sporim eficacitatea” prin fuziune, a declarat Pompeo, potrivit unui comunicat, citat de mass-media. Această decizie „nu este semnalul unei schimbări a politicii SUA privind Ierusalimul, Cisiordania sau Fâşia Gaza”, a subliniat şeful diplomaţiei americane. El a afirmat că Statele Unite continuă „să nu se pronunţe asupra problemelor legate de statutul final (al Ierusalimului), inclusiv de graniţe”. „Graniţele specifice ale suveranităţii israeliene asupra Ierusalimului fac obiectul unor negocieri asupra statutului final între părţile” israeliană şi cea palestiniană, a spus Pompeo.

Presedintele SUA, Donald Trump, are o relatie apropiata cu premierul israelian Benjamin Netanyahu

Presedintele SUA, Donald Trump, are o relatie apropiata cu premierul israelian Benjamin Netanyahu

Acuzații palestiniene

„Decizia americană de desfiinţare a consulatului american nu are nimic de-a face cu eficienţa, ci cu voinţa de a flata o echipă ideologică americană (determinată să) recompenseze încălcările drepturilor şi crimele israeliene”, a afirmat, în reacţie, numărul doi al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), Saeb Erekat. „Administraţia Statelor Unite a aderat total la discursul israelian privind Ierusalimul şi problema refugiaţilor şi a coloniilor”, a adăugat el. „Statele Unite nu pot juca niciun rol în efortul de pace” dintre palestinieni şi israelieni, a mai apreciat responsabilul palestinian.

Boicot palestinian

Liderul Autorităţii Naţionale Palestiniene Mahmoud Abbas a îngheţat relaţiile cu administraţia Trump după ce preşedintele american a anunţat în decembrie 2017 recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului, gest care a marcat o schimbare radicală după zeci de ani de diplomaţie americană şi de consens internaţional.
Palestinienii revendică Ierusalimul de Est, anexat de Israel, drept capitala unui viitor stat palestinian, în timp ce Israelul consideră Ierusalimul capitala sa „indivizibilă”.
Statutul Ierusalimului este una dintre cele mai spinoase probleme în soluţionarea conflictului israeliano-palestinian, care pare a fi din ce în ce mai îndepărtată.
Din decembrie 2017, SUA au ignorat condamnarea internaţională şi au transferat ambasada în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, ceea ce a coincis cu violenţe sângeroase în teritoriul palestinian din Fâşia Gaza.
Guvernul american a anunţat în luna septembrie închiderea misiunii diplomatice palestiniene la Washington, acuzându-i pe liderii palestinieni că refuză să discute cu administraţia Trump şi să participe la negocieri de pace cu Israelul, sub egida SUA.
Washingtonul a anunţat, de asemenea, încetarea asistenţei financiare bilaterale şi a contribuţiilor sale la Agenţia ONU pentru ajutorarea refugiaţilor palestinieni (Unrwa).

Trump vrea două state

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat recent că ar accepta şi soluţia cu un singur stat pentru încheierea conflictului dintre Israel şi palestinieni, informează agenția DPA, citată de KARADENIZ PRESS. „Dacă israelienii şi palestinienii vor un singur stat, eu sunt de acord, dacă vor două state, eu sunt de acord. Sunt mulţumit dacă ei sunt mulţumiţi. Sunt un mediator”, a spus Trump într-o conferinţă de presă, la New York.
În același context preşedintele SUA a declarat la întâlnirea cu premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, că este favorabil soluţiei celor două state, israelian şi palestinian, pentru soluţionarea conflictului. „Îmi place soluţia celor două state. Cred că aceasta funcţionează cel mai bine…, am acest sentiment”, a declarat Donald Trump.
În cursul întrevederii cu Benjamin Netanyahu la Naţiunile Unite, Donald Trump a precizat că vrea să prezinte în următoarele două-trei luni un plan pentru soluţionarea conflictului israelo-palestinian. „Cred că ceva se va întâmpla. Se spune că este acordul cel mai dificil de obţinut”, a subliniat liderul de la Casa Albă.

Israel, in razboi diplomatic permanent pentru Ierusalim

Israel, in razboi diplomatic permanent pentru Ierusalim

Israel, pro și contra

Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că orice viitor stat palestinian trebuie să fie demilitarizat şi să recunoască Israelul ca naţiune a evreilor.
La rțndul său, ministrul israelian al Educaţiei, Naftali Bennett, a declarat seară că nu este de acord cu sugestia preşedintelui SUA, Donald Trump, privind înfiinţarea unui stat palestinian. „Preşedintele Statelor Unite este un prieten adevărat al Israelului. Cu toate acestea, este important să subliniem că atât timp cât partidul Căminul Evreiesc (dreapta) este parte a coaliţiei de guvernare nu va exista niciun stat palestinian, pentru că acest lucru ar fi un dezastru pentru Israel”, a transmis Naftali Bennett prin Twitter, potrivit site-ului Ynetnews.com, citat de mass-media de la București.

ONU, respins de Hamas-Fatah

Guvernul palestinian nu va mai colabora cu reprezentantul special al ONU în Orientul Mijlociu, Nikolai Mladenov, a declarat recent un înalt oficial palestian, citat de AFP, și preluat de Agerpres. Mladenov este acuzat că şi-a depăşit atribuţiile, încercând să obţină un acord între Israel şi mişcarea islamistă Hamas.
Ahmed Majdalani, membru al comitetului executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), a afirmat într-un comunicat că i-a adus la cunoştinţă secretarului general al ONU, Antonio Guterres, faptul că Mladenov „nu mai este acceptabil” pentru guvernul palestinian.
Organizaţia Naţiunilor Unite nu a confirmat primirea mesajului respectiv, iar Mladenov nu a comentat imediat anunţul lui Majdalani.

Abbas: Nu pe bandă rulantă

Ambasadorul israelian la ONU, Danny Danon, a reacţionat însă printr-un comunicat în care arată că „după ce au spus ‘nu’ Israelului, ‘nu’ Statelor Unite, palestinenii spun acum ‘nu’ ONU” şi că prin această decizie preşedintele palestinian Mahmoud Abbas „continuă să conducă Autoritatea Palestiniană spre izolarea internaţională, ceea ce în ultimă instanţă le face rău palestinienilor”.
Reamintim că recent, conform unui acord încheiat cu ajutorul ONU, fâşia Gaza, controlată de mişcarea Hamas, a primit combustibil pentru centrala electrică, plătit de Qatar, deşi Autoritatea Palestiniană s-a opus.
Mladenov, cu concursul Egiptului, încearcă să obţină un armistiţiu pe termen lung între Israel şi Hamas – organizaţie care nu recunoaşte statul evreu, spre deosebire de OEP. Autoritatea Palestiniană nu este inclusă în negocierile indirecte. (M.B.)

Share our work
Analiză: SUA pedepsește diplomatic regimul Hamas-Fatah

Statul Israel, atacat juridic la Haga

Statutul-Ierusalimului-contestat-la-CIJ

Statutul-Ierusalimului-contestat-la-CIJ

Curtea Internaţionala de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, a anunţat recent că a primit o plângere din partea autorităţilor palestiniene, care contestă transferul ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Conform părții palestiniene, acest transfer contravine Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961 şi trebuie anulat. Palestinienii îndeamnă „Curtea să declare că transferul ambasadei SUA din Israel în Oraşul Sfânt Ierusalim constituie o încălcare a Convenţiei de la Viena”, potrivit textului publicat de CIJ pe site-ul său internet.

SUA sub presiune

Liderii palestinieni mai cer ca CIJ să ordone „SUA să-şi retragă misiunea diplomatică din Ierusalim şi să se conformeze obligaţiilor internaţionale care decurg din Convenţia de la Viena”.

Reamintim că preşedintele american Donald Trump a anunţat la 6 decembrie 2017 că SUA recunosc Ierusalimul drept capitală a Israelului, o iniţiativă unilaterală care a suscitat critici virulente din partea comunităţii internaţionale.

Mare parte din comunitatea internaţională nu recunoaşte suveranitatea Israelului asupra întregului oraş Ierusalim, care adăposteşte locuri sfinte pentru religiile iudaică, creştină şi musulmană. În urma exempului SUA, mass-media israeliană a anunțat că autoritățile din Israel poartă negocieri cu mai multe state pentru recunoașterea Ierusalimului drept capitală a statului Israel.

Israelul a cucerit Ierusalimul de Est, partea arabă a oraşului, în timpul Războiului de şase zile din 1967 şi apoi l-a anexat, proclamând oraşul reunificat drept capitala sa. La rândul lor, liderii palestinienii vor să facă din Ierusalimul de Est capitala viitorului lor stat independent, negând dreptul Statului Israel de a avea capitala statului într-un Ierusalim unificat.

Trump, pregătit de orice

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat recent că ar accepta şi soluţia cu un singur stat pentru încheierea conflictului dintre Israel şi palestinieni. „Dacă israelienii şi palestinienii vor un singur stat, eu sunt de acord, dacă vor două state, eu sunt de acord. Sunt mulţumit dacă ei sunt mulţumiţi. Sunt un mediator”, a spus Trump într-o conferinţă de presă, la New York.

În aceeaşi zi, într-o întrevedere cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, cu ocazia Adunării Generale a ONU, Trump afirmase că este de acord cu soluţia cu două state. „Cred că aceasta funcţionează cel mai bine”, a apreciat el.

Actuala administraţie americană a evitat până acum să se pronunţe pentru soluţia cu două state, care presupune existenţa unui stat palestinian independent, alături de Israel, menţionează DPA. În mandatul lui Trump, Casa Albă a schimbat politica susţinută de zeci de ani de Statele Unite: nu a mai sprijinit principiul unui stat palestinian şi a recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului.

„Nu îmi pasă”

Ministrul israelian al apărării a declarat că un stat palestinian nu îl interesează, respingând declaraţia preşedintelui american Donald Trump potrivit căreia o soluţie cu două state este cea mai bună pentru conflictul israeliano-palestinian. „Nu îmi pasă de un stat palestinian”, le-a spus Avigdor Lieberman jurnaliştilor în timpul unei călătorii în nordul Israelului, potrivit site-ului de ştiri Ynet. „Sunt interesat de un stat evreiesc în siguranţă”, a adăugat el.

El a criticat minoritatea arabă palestiniană din Israel, afirmând că este neloială faţă de stat. „Există 20% cetăţeni arabi care demonstrează cu fiecare ocazie agitând steaguri palestiniene. Este o problemă care trebuie rezolvată”, a spus Avigdor Lieberman, unul dintre cei importanți aliați ai premierului Netanyahu.

Netanyahu circumspect

Premierul israelian nu a comentat declaraţia lui Trump, dar mai târziu a avut un briefing pentru jurnalişti în cadrul căruia a spus că ar accepta o autoritate palestiniană care să guverneze singură, însă numai dacă Israelul va păstra controlul de securitate asupra acelui teritoriu.

„Sunt pregătit pentru eventualitatea ca palestinienii să aibă capacitatea de a se apăra, însă fără capacitatea de a ne ameninţa”, a spus el. „Cu excepţia Gaza, controlul securităţii la vest de Iordan şi până la mare va rămâne în mâinile noastre. Asta nu este negociabil şi nu se va schimba atât timp cât sunt prim-ministru. Sunt încrezător că orice iniţiativă americană va include acest principiu”, a adăugat el.

Anterior, premierul Netanyahu s-a abţinut ani de zile să susţină în mod public crearea unui stat palestinian independent, cu propriile structuri de securitate și de informații.

Refuz palestinian

În replică la declaraţia sa, Nabil Abu Rudeineh, purtător de cuvânt al preşedintelui palestinian, a declarat pentru agenţia de ştiri palestiniană WAFA că nici măcar un singur soldat israelian nu va fi acceptat pe pământ palestinian. „Vom accepta numai un stat palestinian independent şi suveran în interiorul frontierelor de la 1967, cu Ierusalimul de Est drept capitală”, a declarat Abu Rudeineh.

Reamintim că Israelul a ocupat Cisiordania şi Fâşia Gaza în urma războiului din 1967 şi a păstrat controlul asupra acestor teritorii, în pofida criticilor internaţionale.

Ultima rundă de negocieri de pace mediate de SUA a intrat în impas în 2014, în contextul în care Israelul a continuat construcţiile în coloniile sale din Cisiordania.

Abbas, atac la SUA

La rândul său, liderul palestinian Mahmoud Abbas a declarat că SUA s-au descalificat ca mediator în Orientul Mijlociu şi a respins un plan de pace al SUA în curs de elaborare.

Abbas cere crearea unui stat palestinian în Cisiordania, Fâşia Gaza şi Ierusalimul de Est, zonele pe care Israelul le-a capturat în timpul Războiului de Şase Zile din 1967.
Și un alt important lider politic palestinian a respins recent afirmaţiile preşedintelui Donald Trump favorabile unei soluţii a două state, apreciind că acestea contrazic acţiunile „distructive” ale administraţiei americane cu privire la conflictul israeliano-palestinian.
„Afirmaţiile americanilor contravin acţiunilor lor, iar acţiunile lor distrug în mod clar orice posibilitate a unei soluţii a două state”, a declarat Hossam Zomlot, şeful misiunii diplomatice palestiniene la Washington, a cărei închidere a fost ordonată recent de administraţia americană. (Mihai Isac/N.G.)

Share our work
Israel, armistițiu cu Hamas. Baloanele și zmeiele incendiare, armele terorismului împotriva Statului Israel. Agricultura israeliană, devastată de tacticile teroriste. Putin, intermediar pe axa Netanyahu- Abbas

Israel, armistițiu cu Hamas. Baloanele și zmeiele incendiare, armele terorismului împotriva Statului Israel. Agricultura israeliană, devastată de tacticile teroriste. Putin, intermediar pe axa Netanyahu- Abbas

Israel, țintă a atacurilor Hamas

Israel, țintă a atacurilor Hamas

Un armistiţiu a fost încheiat pentru a pune capăt raidurilor israeliene asupra Fâşiei Gaza şi tirurilor din enclava palestiniană înspre teritoriul israelian, a informat recent,  Fawzi Barhoum, unul dintre principalii purtători de cuvânt al mişcării Hamas, citat de mass-media internațională, preluată de agenția KARADENIZ PRESS.
Medierea Egiptului a permis încheierea armistiţiului, a afirmat Fawzi Barhoum într-un comunicat, în timp ce partea israeliană a refuzat orice fel de comentariu care să permită confirmarea anunțului Hamas, o strategie folosită de armata israeliană și cu alte ocazii.

Lovituri de pedeapsă

Israelul a anunţat că a efectuat la sfârșitul săptămânii trecute loviturile aeriene cele mai importante asupra Fâşiei Gaza de la războiul devastator din vara lui 2014, doi adolescenţi palestinieni fiind ucişi într-unul din aceste raiduri. Aceste lovituri au avut loc la o zi după violenţe sângeroase la graniţa dintre Israel şi Fâşia Gaza şi după o confruntare nocturnă cu mişcarea islamistă Hamas care a lansat rachete şi obuze în timp ce Israelul efectua raiduri aeriene.

Trei civili israelieni au fost răniţi sâmbătă atunci când o rachetă s-a abătut asupra casei lor, în sudul ţării. Armata a informat că peste o sută de rachete şi obuze au fost trase sâmbătă în direcţia sudului Israelului dinspre enclava palestiniană.

Gaza-scenă-pentru-atacurile-Hamas-împotriva-civililor-și-a-forțelor-militare-israeliene

Gaza-scenă-pentru-atacurile-Hamas-împotriva-civililor-și-a-forțelor-militare-israeliene

Baloane teroriste

Armata israeliană a mai anunţat ulterior că a atacat două poziţii ale Hamas în nordul Fâşiei Gaza de unde au fost lansate baloane incendiare asupra teritoriului său, provocând incendii, relatează mass-media internațională, citând surse militare israeliene
Reamintim că începând din luna aprilie 2018, mii de hectare de teren au fost incendiate în Israel cu baloane şi zmeie incendiare trimise din enclava palestiniană, controlată de mișcarea Hamas.

Un purtător de cuvânt al pompierilor israelieni a indicat că patru incendii au fost declanşate luni de către dispozitive incendiare, iar în ultimele săptămâni au izbucnit zilnic în medie 24 de incendii, care au afectat culturile și infrastructura de pe mii de hectare. Până în acest moment nu există o estimare finală a pierderilor financiare suportate de populația civilă ori a sumelor cheltuite de forțele militare și serviciile de securitate pentru stoparea atacurilor.

Diplomația terorii

Într-un comunicat oficial, un lider al Hamas, Sami Abou Zohri, a afirmat că ”ocupantul israelian exagerează pagubele comise de zmeie şi baloane pentru a-şi justifica agresiunea împotriva Gaza”. Aceste acuzații sunt respinse de autoritățile de la Ierusalim.

Reamintim că începând din data de 30 martie, locuitorii din Gaza manifestează de-a lungul gardului care separă enclava palestiniană de Israel, pentru a protesta faţă de blocada israeliană strictă şi pentru ”dreptul la întoarcere” al palestinienilor alungaţi de pe pământurile lor sau care s-au refugiat de la înfiinţarea statului Israel în 1948.
Conform datelor prezentate de autoritățile din Gaza, controlate de Hamas, cel puţin 141 de palestinieni au fost ucişi de tirurile israeliene şi peste 4.000 au fost răniţi de gloanţe de la acea dată.

Armata israeliană nu a raportat nicio fatalitate, mai ales datorită noilor tactici folosite și a măsurilor de securitate, pe fondul războiului total dus de Hamas, organizație considerată teroristă de UE, SUA și alte state.

Aviația israeliană pedepsește atacurile Hamas

Aviația israeliană pedepsește atacurile Hamas

Filiera rusă

În mass-media rusă au apărut speclații cu privire la relansarea procesului de pace dintre Israel și Autoritatea Palestiniană prin implicarea directă a Kremlinului, interesat de rezolvarea cât mai rapidă a crizei din Siria în favoarea sa.

Preşedintele rus Vladimir Putin l-a primit recent pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, la câteva zile după o întrevedere pe care a avut-o la Moscova cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. „Sunt încântat să vă pot informa despre contactele noastre cu vecinii dumneavoastră şi cu liderii altor ţări din regiune. Ştiu că situaţia din regiune este dificilă, dar vă sunt recunoscător că aţi profitat de o ocazie precum cea oferită de Cupa Mondială (la fotbal) pentru a veni la Moscova”, a declarat Putin, citat într-un comunicat al Kremlinului, la începutul întrevederii cu Abbas.

La rândul său, Mahmoud Abbas şi-a exprimat „marea preocupare” în legătură cu proiectele Israelului de a construi „noi colonii”, apreciind că este vorba despre „cea mai mare problemă” a autorităţilor palestiniene, potrivit agenţiilor de presă ruse. Abbas a denunţat din nou mutarea ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. „Rezistăm tentativelor americanilor de a-şi impune soluţiile la problemele cele mai sensibile” pentru Palestina, a subliniat Abbas, citat de agenţia oficială TASS.

Vizita lui Abbas la Moscova are loc la două zile după cea a premierului israelian Benjamin Netanyahu, care a fost primit miercuri de Vladimir Putin, cei doi lideri abordând îndeosebi situaţia din Siria şi relaţiile israeliano-palestiniene. (Mihai Isac)

Share our work
Romania si Autoritatea Nationala Palestiniana strang relatiile

Romania si Autoritatea Nationala Palestiniana strang relatiile

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a fost primit miercuri, cu ocazia vizitei efectuate în teritoriile palestiniene, de către preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene, Mahmoud Abbas.
„În cursul întrevederii au fost evocate relaţiile solide de prietenie care leagă popoarele român şi palestinian, pe baza cărora se poate construi în continuare o cooperare dinamică, cu beneficii reciproce. Preşedintele Abbas şi ministrul român au apreciat rolul important pe care îl au în societatea palestiniană absolvenţii facultăţilor româneşti. Palestinienii care au studiat de-a lungul timpului în România alcătuiesc, acum, o elită intelectuală şi profesională, iar unii ocupă poziţii importante în viaţa economică, politică şi socială palestiniană”, se arată într-un comunicat al MAE. Potrivit sursei citate, Mahmoud Abbas a ţinut să sublinieze că „preţuieşte în mod deosebit valoarea şi calitatea comunităţii româneşti, alcătuită, în mare parte, din românce căsătorite şi stabilite în teritoriile palestiniene”.
La rândul său, şeful diplomaţiei de la Bucureşti „a exprimat deplina disponibilitate a României de a continua tradiţia pregătirii tinerilor palestinieni în instituţiile de învăţământ superior româneşti, sens în care Guvernul ţării noastre a aprobat, anul acesta, oferirea, suplimentar, a 30 de burse, drept contribuţie la consolidarea instituţională a Autorităţii Naţionale Palestiniene”, se mai arată în documentul amintit.
De asemenea, Titus Corlăţean „s-a referit la progresele înregistrate în domeniul cooperării economice bilaterale şi a exprimat interesul pentru dezvoltarea unor parteneriate sectoriale în diverse domenii precum economia, sănătatea, agricultura şi educaţia”, potrivit comunicatului MAE.

Delegaţie palestiniana la Patriarhia Română

În lată ordine de idei, o delegaţie palestiniană a fost primită marţi la Palatul Patriarhiei de către Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal. Participanţii au discutat despre îmbunătăţirea relaţiilor dintre Biserica Ortodoxă Română şi Autoritatea Naţională Palestiniană, cât şi despre evoluţiile socio-politice din regiune.
„Suntem foarte fericiţi că am reuşit să facem această vizită în România şi am considerat că această vizită nu poate fi completă decât după vizitarea sediului Patriarhiei Române cu atât mai mult cu cât Biserica Ortodoxă Română are o prezenţă importantă în Palestina şi un număr important de palestinieni sunt credincioşi ai Bisericii Ortodoxe. De aceea, avem preocupări şi probleme comune despre care trebuie să ne informăm reciproc. Deci, aceasta este o dovadă că Biserica Ortodoxă este parte a istoriei Palestinei, deci avem multe probleme comune pe care trebuie neapărat să le rezolvăm prin intermediul colaborării şi al dialogului şi coordonării. L-am ascultat pe Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, a fost o întâlnire foarte utilă şi de aceea vă spunem încă o dată că suntem foarte fericiţi de această vizită şi sperăm să ţinem legătura în continuare cu Biserica Ortodoxă Română”, a declarat, la plecare, preşedintele Grupului Fatah din cadrul Consiliului Legislativ Palestinian, Azzam Alahmad, pentru Radio TRINITAS.
De asemenea, tot marţi, secretarul de stat din MAE, Dan Petre, a primit o delegaţie parlamentară palestiniană condusă de Azzam N.M. Al Ahmad, preşedintele Grupului Fatah din cadrul Consiliului Legislativ Palestinian. A participat şi ambasadorul Statului Palestina în România, Ahmad Badr Aqel.

Share our work