Skopje: Violentele intre albanezi si macedoneni continua

Skopje: Violentele intre albanezi si macedoneni continua

Noi incidente interetnice au avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, la Skopje, între macedoneni şi etnici albanezi, evenimentele reflectând deteriorarea relaţiilor între cele două comunităţi principale din zonă, a anunţat duminică poliţia.
Un macedonean de 15 ani a fost spitalizat după ce a fost bătut de un grup de etnici albanezi, unii înarmaţi cu bâte de base-ball, în centrul capitalei Skopje, se arată într-un comunicat al poliţiei, care a arestat cinci agresori. Într-un cartier populat îndeosebi de macedoneni, un bărbat de 66 de ani a fost agresat şi lovit cu bâte de base-ball de necunoscuţi, care au fugit apoi spre alt cartier, unde etnicii albanezii sunt majoritari. Bărbatul a fost internat la spital.
Forţele de ordine şi-au întărit prezenţa pe străzile capitalei, îndeosebi în jurul locurilor unde se adună tinerii, cum ar fi centre comerciale şi parcuri. Poliţişti în civil sunt prezenţi în mijloacele de transport în comun. Incidentele interetnice s-au înmulţit de joi la Skopje şi Tetovo, soldându-se cu cel puţin 14 răniţi.
Mai mulţi albanezi şi macedoneni au fost răniţi în timpul unor confruntări care au avut loc în noaptea de miercuri spre joi în capitala Macedoniei. Relaţiile dintre albanezii şi macedonenii din Macedonia (FYROM) sunt marcate de tensiuni recurente în urma conflictului din anul 2001 dintre trupele guvernamentale şi gherila albaneză macedoneană. Acesta s-a încheiat prin acordul de pace de la Ohrid, semnat în luna august 2001, care prevede acordarea de drepturi sporite minorităţii albaneze ce formează circa 25% din populaţia de 2 milioane de locuitori ai ţării.

Share our work
Skopje: Violente intre albanezi si macedoneni

Skopje: Violente intre albanezi si macedoneni

Mai mulţi albanezi şi macedoneni au fost răniţi în timpul unor confruntări care au avut loc în noaptea de miercuri spre joi în capitala Macedoniei.
Incidentele stârnesc temeri cu privire la deteriorarea relaţiilor dintre cele două comunităţi, scrie presa internaţională, care citează surse oficiale locale. “Nu este exclus ca cineva să dorească deteriorarea relaţiilor interetnice” din Macedonia, a declarat ministrul de Interne, Gordana Jankulovska.
Primul incident a avut loc în cartierul Kisel Voda din Skopje, unde macedonenii sunt majoritari, atunci când un grup de tineri cu feţele acoperite au pătruns într-un autobuz şi au agresat pasagerii, rănind cinci dintre ei. Acesta a fost urmat de un alt incident în cartierul Cair, majoritar albanez, unde un alt autobuz a fost atacat cu pietre, şoferul şi doi pasageri fiind răniţi. În urmă cu o săptămână, circa 5.000 de albanezi din Macedonia au manifestat în localitatea Gostivar, după ce un poliţist macedonean a ucis doi membri ai comunităţii lor, incident aparent fără conotaţie etnică.
Relaţiile dintre albanezii şi macedonenii din Macedonia (FYROM) sunt marcate de tensiuni recurente în urma conflictului din anul 2001 dintre trupele guvernamentale şi gherila albaneză macedoneană. Acesta s-a încheiat prin acordul de pace de la Ohrid, semnat în luna august 2001, care prevede acordarea de drepturi sporite minorităţii albaneze ce formează circa 25% din populaţia de 2 milioane de locuitori ai ţării.

Share our work
Cu ajutorul ONU. Macedonia si Grecia, din nou la masa negocierilor

Cu ajutorul ONU. Macedonia si Grecia, din nou la masa negocierilor

Macedonia-Grecia-FYROMUn reprezentant al ONU se află în Macedonia pentru a lansa o nouă rundă de discuţii menite să pună capăt unei dispute de lungă durată asupra numelui acestei ţări între cei doi vecini Grecia şi Macedonia.
Mediatorul Matthew Nimetz, care s-a întâlnit luni cu membri ai guvernului macedonean la Skopje, a declarat reporterilor că el are o „dorinţă sinceră de a rezolva problema”. Atena susţine că numele de Macedonia implică pretenţii teritoriale faţă de provincia ei din nord denumită de asemenea Macedonia şi a blocat aderarea Skopje la NATO până la rezolvarea disputei. Nimetz este aşteptat la Atena miercuri
De asemenea, preşedintele macedonean Gjorge Ivanov a cerut sâmbătă NATO să accepte aderarea ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică, în cadrul viitorului summit prevăzut pentru luna mai la Chicago. „Ne aşteptăm ca statele membre să ajungă la consens pentru reînnoirea invitaţiei Republicii Macedonia privind aderarea la NATO sub numele temporar utilizat la ONU”, scrie Ivanov, într-o scrisoare adresată şefilor statelor membre ale NATO.

Decizia CIJ

Macedonia a fost admisă la Naţiunile Unite în 1993 sub numele provizoriu „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” ( FYROM). Cu toate acestea, peste 120 de ţări, între care Rusia şi SUA, au recunoscut această ţară balcanică sub numele „Republica Macedonia”.
Din cauza unui litigiu cu ţara vecină Grecia, tocmai din cauza numelui său, aderarea Macedoniei la NATO, precum şi aderarea sa la UE, este blocată de Atena. O invitaţie de aderare a Macedoniei a fost avansată la summitul Alianţei de la Bucureşti în 2008, dar a fost suspendată din cauza opoziţiei Greciei, transmite Agerpres. Preşedintele Ivanov afirmă în scrisoarea sa că ţările membre ar trebui să ia în considerare acum concluzia din decembrie 2011 a Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) la sesizarea Skopje.
CIJ a estimat că Grecia „nu şi-a respectat” obligaţiile opunându-se aderării Macedoniei la NATO sub pretextul că „un nume care ar fi potrivit pentru această fostă republică iugoslavă nu a fost încă găsit”. Curtea nu a considerat totuşi necesar să dispună Greciei să se abţină pe viitor de a se opune aderării Macedoniei la NATO.

Share our work
Macedonia. Controverse pe marginea legii lustratiei

Macedonia. Controverse pe marginea legii lustratiei

MacedoniaCurtea Constituţională din Macedonia a anunţat miercuri că a suspendat o controversată lege zisă a lustraţiei pentru a discuta pe marginea unui articol care îi obligă pe intelectuali să spună dacă au fost colaboratori ai poliţiei politice comuniste.
Legea îi vizează pe demnitarii şi funcţionarii din administraţia de stat, dar şi pe ziarişti, angajaţi ai ONG-urilor, lideri religioşi, avocaţi şi profesori. În termenii articolului controversat, aceştia din urmă au obligaţia de a trimite autorităţilor, înainte de 31 ianuarie, o scrisoare autentificată la notar, în care să declare dacă au colaborat sau nu cu instituţia amintită în perioada în care Macedonia era inclusă în fosta federaţie iugoslavă comunistă, dezmembrată în anii 1990.
Guvernul a creat o comisie specială, după ce a primit la jumătatea lunii ianuarie 12.000 de scrisori, potrivit unui membru al comisiei, transmite Agerpres. Conform articolului de lege în cauză, dacă o persoană face declaraţii false în această privinţă, riscă să-şi piardă serviciul. Sesizată de opoziţia parlamentară de stânga, Curtea Constituţională urmează să dea un verdict în termen de două luni în legătură cu articolul litigios.

Share our work

NATO face apel la Grecia si Macedonia sa-si reglementeze diferendul

Macedonia-Grecia-FYROMNATO a reafirmat ca va propune Macedoniei sa adere la Alianta dupa ce aceasta tara îsi va rezolva diferendul cu Grecia, în urma deciziei Curtii Internationale de Justitie care a criticat pozitia Atenei în aceasta problema. „Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei îi va fi adresata o invitatie imediat ce se va obtine o solutie acceptabila pentru parti în problema numelui” tarii, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Aceasta propunere a fost prezentata în 2008 la summitul Aliantei de la Bucuresti, a amintit Anders Fogh Rasmussen într-un comunicat.
“Curtea a concluzionat că paratul – Grecia -, opunandu-se aderării reclamantului la NATO la summitul de la Bucureşti, nu şi-a respectat obligaţia impusă prin Paragraful 1 al Articolului 11 din acordul interimar” încheiat între cele două ţări, a declarat judecătorul Hisashi Owada, preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie, în cadrul unei audieri publice la Haga. Curtea nu a considerat totuşi necesar, contrar a ceea ce a cerut Macedonia, să oblige Grecia să se abţină în viitor de la a se opune aderării acesteia la alte organizaţii internaţionale din care face parte republica elenă.
CIJ a fost sesizată la 17 noiembrie 2008 de către Macedonia, care i-a reproşat Greciei că a încălcat un acord interimar încheiat între cele două ţări în 1995 folosindu-şi dreptul de veto în ceea ce priveşte aderarea la NATO în aprilie 2008. Acest acord stipula că Atena nu se va opune aderării Macedoniei la NATO sau la oricare altă organizaţie internaţională din care Grecia face parte, dacă acest lucru se va face sub numele de “Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (FYROM).

Share our work