de Isac Mihai | mart. 23, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Minoritați, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Eternul conflict NATO-Federația Rusă amenință stabilitatea Balcanilor
Rusia a avertizat Macedonia cu privire la consecințele negative pe care le-ar avea aderarea la NATO, în special asupra securității regionale și relațiilor bilaterale, se spune în comunicatul Ministerului rus de Externe după întâlnirea adjunctului ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko, cu ambasadorul Macedoniei la Moscova, Goce Karajanov, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Părțile împărtășesc aceeași poziție privind situația din regiunea balcanică. Partea rusă subliniază că intenția aderării Macedoniei la NATO ar putea avea efecte negative asupra securității regionale și a relațiilor bilaterale” se menționează în comunicat și se adaugă că ambele părți au confirmat intenția de a coopera în domenii de interes reciproc și de a reactiva Comisia interguvernamentală ruso-macedoneană pentru comerț, economie, știință și colaborare tehnică, mai arată comunicatul MAE de la Moscova.
Dughin, desantat la Skopje
Declarațiile părții ruse vin pe fondul recentelor dezvăluiri ale serviciilor secrete macedonene cu privire la acțiunile Federației Ruse de blocare a aderării Macedoniei la NATO și UE prin influențarea mediilor politice și ong din fosta republică iugoslavă. Vizita lui Alexandr Dughin la Skopje, de la începutul lunii martie 2018, a fost interpretată ca o acțiune agresivă de majoritatea politicienilor pro-europeni din statul balcanic.
Anterior și Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de mass-media internațională, declara că Rusia consideră evoluția negocierilor dintre Grecia și FYROM (Fosta Republică Yugoslavă a Mecedoniei) drept o nouă etapă în strategia SUA de atragere a fostei republici iugoslave în NATO. El mai declara că Grecia nu ar trebui să facă concesii. Intervențiile diplomației ruse vin la câteva luni de la un scandal diplomatic major privind implicarea rusă în blocarea aderării Muntenegrului la NATO și UE prin lansarea unor acțiuni paramilitare.
Vizita lui Aleksandr Dughin în Balcani a stârnit îngrijorare în cancelariile NATO
Stare de semi-inerție
Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate.
Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.
Kremlinul promite să accepte noul nume
„Rusia va accepta numele pe care Skopje şi Atena îl vor conveni şi care va fi inclus în Constituţia Republicii Macedonia”, a mai precizat şeful diplomaţiei de la Moscova la o conferinţă de presă anuală.
Republica Macedonia şi-a declarat independenţa în anul 1991 şi a reuşit să evite violenţele ce au urmat dizolvării Iugoslavei. Atena a blocat încercările fostei republici iugoslave de a adera la NATO şi candidatura acesteia la UE, deoarece consideră că numele Macedonia implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei. Ca o măsură temporară, Atena a acceptat ca ţara vecină să poarte numele de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”.
Premierul grec face apel la Biserică
Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a făcut apel la biserica ortodoxă din ţara sa să dea dovadă de reţinere în privinţa numelui Macedoniei, care face obiectul unor negocieri între Atena şi Skopje, transmite Agerpres. „Sper că veţi contribui (…) astfel încât Grecia (…) să facă faţă cu succes acestei probleme (…) fără a recădea în greşelile trecutului”, i-a scris Tsipras întâistătătorului bisericii ortodoxe elene, arhiepiscopul Ieronymos.
Cu o zi în urmă, biserica greacă s-a opus oricărui compromis privind numele de Macedonia, acelaşi cu al unei provincii din nordul Greciei. Statul vecin a fost primit în ONU sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Atena şi Skopje sunt prinse într-o dispută diplomatică în legătură cu denumirea pe care trebuie s-o poarte Macedonia de la destrămarea fostei Iugoslavii în 1991.
Macedonia, pregatita de un compromis istoric pentru a deveni membru UE și NATO
Patrimoniul istoric și conflictul diplomatic
Atena revendică denumirea de Macedonia, care face parte din patrimoniul său istoric şi cultural, pentru provincia din nord-estul Greciei. Grecii acuză guvernul de la Skopje de uzurpare atât a denumirii, cât şi a istoriei, de la alegerea simbolului elenic Steaua de Vergina pentru drapelul său până la celebrarea lui Alexandru cel Mare.
Cei peste 20 de ani de convorbiri sub auspiciile ONU nu au dus la nici un rezultat şi relaţiile dintre două ţări s-au prăbuşit în timpul celor 11 ani de guvernare a partidului naţionalist VMRO şi a liderului acestuia, Nikola Gruevski. Situaţia s-a ameliorat de când Zaev şi social-democraţii săi au preluat puterea vara trecută la Skopje. Zaev pare hotărât să depăşească opoziţia greacă faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi, eventual, la Uniunea Europeană.
Atena a recurs deja la dreptul său de veto împotriva unei invitaţiei către Skopje în 2008, dar s-ar putea ca ea să revină la masa discuţiilor pentru summitul din iunie. Aceasta este probabil posibil dacă Skopje este de acord cu schimbarea denumirii ţării din ”Republica Macedonia” într-o variantă acceptabilă pentru Atena, precum ”Macedonia de Nord” sau ”Macedonia Superioară. (M.B.)
de Isac Mihai | feb. 27, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Minoritați, UE, UE, Uncategorized @ro
Simbolurile istorice ale Macedoniei, supuse negocierilor dintre Atena și Skopje
Macedonia a prezentat patru opţiuni pentru a soluţiona o dispută de zeci de ani cu Grecia în legătură cu numele său, a declarat premierul macedonean, Zoran Zaev, într-un interviu acordat Reuters, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Sugestiile sunt: Republica Macedonia de Nord, Republica Macedonia Superioară, Republica Vardar Macedonia şi Republica Macedonia (Skopje)”, a afirmat Zaev după ce a participat la un summit la Londra cu privire la Balcanii de Vest.
Totodată, premierul de la Skopje a afirmat că una din principalele probleme rămâne întrebarea este dacă există „o nevoie reală” de a schimba constituţia Macedoniei, o cerere formulată de Grecia în ultimele luni, și care trezește îngrijorarea profundă a autorităților macedonene.
Macedonia, moștenire grea
Cele două state îşi dispută numele ‘Macedonia’, Grecia susţinând că folosirea acestuia de către vecina sa semnalează o revendicare teritorială din partea acesteia asupra regiunii omonime din nordul său. Atena obstrucţionează aderarea Macedoniei la NATO şi Uniunea Europeană din acest motiv şi a acuzat de asemenea Skopje că încearcă să-i uzurpe patrimoniul istoric prin glorificarea lui Alexandru cel Mare. Grecia, care deţine drept de veto în ceea ce priveşte admiterea în ambele organizaţii, a obţinut ca micul stat vecin, apărut din dezmembrarea fostei Iugoslavii, să fie admis la ONU, în 1993, sub numele provizoriu de ‘Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei’ (FYROM).
Skopje şi Atena au fost de acord anul acesta să intensifice negocierile pentru a încheia disputa care blochează aderarea Macedoniei la Uniunea Europeană şi NATO. Macedonia speră să ajungă la un compromis în legătură cu această dispută până la o reuniune UE din iunie şi summitul NATO din iulie 2018 şi a propus ‘o desemnare geografică” pentru a se asigura că există o diferenţiere clară între cele două nume.
Protest naționalist
Zexi de mii de oameni au protestat, în Skopje împotriva schimbării numelui Macedoniei, în contextul în care premierul Zoran Zaev a propus patru variante pentru redenumirea Macedoniei, relatează mass-media regională. În pofida temperaturilor scăzute şi a ninsorii abundente, mii de oameni au ieşit pe străzile din Skopje pentru a protesta faţă de posibilitatea schimbării numelui Macedoniei, scandând ”traiască Macedonia”.
Protestatarii, puternic susținuți de Biserica Ortodoxă din Macedonia, au cerut sistarea discuţiilor dintre Guvernul Macedoniei şi oficialii de la Atena pentru rezolvarea problemei apărută în urmă cu 25 de ani.
Reamintim că actualul guvern de la Skoje a inițiat un proces de normalizare a relațiilor cu Grecia, Bulgaria, Albania, Kosovo, în pofida protestelor mediilor naționaliste din republica macedoneană și diasporă.
Zeci-de-mii-de-greci-protestează-periodic-față-de-negocierile-dintre-Atena-și-Skopje
Sute de mii de greci contra negocierilor
Sute de mii de greci au protestat la începutul lunii februarie în fata Parlamentului din Atena faţă de folosirea termenului Macedonia în orice înţelegere posibilă pe care guvernul o va face cu Fosta Republică Iugoslavă. Organizatorii mitingului susțin că în stradă a ieșit un milion de oameni, însă poliția nu a confirmat oficial cifrele, relatează ziarul Kathimerini.
Agenția EFE relatează că sute de mii de persoane au manifestat duminică la Atena pentru a cere guvernului elen să nu accepte folosirea termenului de “Macedonia”. Anterior, aproximativ 50.000 de naţionalişti greci au manifestat la Salonic.
Principalul orator al protestului, care s-a desfăşurat în Piaţa Syntagma, vizavi de Parlamentul elen, a fost compozitorul Mikis Theodorakis, în vârstă de 92 de ani, care a fost decenii la rând un simbol al stângii elene şi a cărui participare la miting a provocat decepţie în acest sector al societăţii. Casa lui Theodorakis, care a compus muzica filmului “Zorba grecul”, a fost atacată sâmbătă seara cu grafitti şi cu pungi cu vopsea, un gest pe care compozitorul l-a atribuit “fasciştilor, rasiştilor, anarhiştilor, teroriştilor şi criminalilor”.
“Sunt un patriot, un internaţionalist şi dispreţuiesc şi lupt împotriva fascismului, în forma sa cea mai înşelătoare şi periculoasă, care este stânga”, le-a spus Theodorakis participanţilor la protest. “Prin folosirea termenului de Macedonia, Skopje vrea să-şi extindă frontierele în detrimentul Greciei… Dacă facem concesii ar fi ca şi cum ne-am deschide frontierele celor care ne ameninţă”, a avertizat el, care a cerut organizarea unui referendum pe tema numelui de Macedonia.
La protest a fost prezent şi liderul partidului neonazist Zori Aurii, Nikos Michaloliakos, însoţit de tot grupul său parlamentar; fostul premier conservator Andonis Samaras; vicepreşedintele principalei forţe de opoziţie, Adonis Georgiadis, şi zeci de preoţi şi primari.
Manifestanţii au venit în Atena din toate colţurile Greciei, cu autobuze închiriate special de către preoţi şi primari locali, cu maşinile personale sau cu mijloace de transport interurban.
Cu sloganuri precum “Macedonia este Grecia, Grecia este Macedonia”, “Jos labele de pe Macedonia” sau “Grecia unită, niciodată învinsă”, manifestanţii s-au pronunţat împotriva oricărei soluţii în disputa cu guvernul de la Skopje care să includă termenul de Macedonia, nume care – în opinia protestatarilor – aparţine exclusiv regiunii nordice a Greciei, cu capitala la Salonic.
Reprezentanți ai mediilor extremiste grecești au amenințat cu organizarea unor atentate împotriva obiectivelor culturale și diplomatice macedonene din Grecia, dar și pe teritoriul fostei republici iugoslave. Surse din cadrul serviciilor secrete din cele două state au menționat că sunt în alertă pentru a preveni astfel de acțiuni.
Presiuni americane, îngrijorare rusească
Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat Serghei Lavorv, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate. Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.
„Rusia va accepta numele pe care Skopje şi Atena îl vor conveni şi care va fi inclus în Constituţia Republicii Macedonia”, a mai precizat şeful diplomaţiei de la Moscova la o conferinţă de presă anuală.
Premierul grec face apel la Biserică
Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a făcut apel la biserica ortodoxă din ţara sa să dea dovadă de reţinere în privinţa numelui Macedoniei, care face obiectul unor negocieri între Atena şi Skopje. „Sper că veţi contribui (…) astfel încât Grecia (…) să facă faţă cu succes acestei probleme (…) fără a recădea în greşelile trecutului”, i-a scris Tsipras întâistătătorului bisericii ortodoxe elene, arhiepiscopul Ieronymos.
Reamintim că biserica greacă se opune oricărui compromis privind numele de Macedonia, acelaşi cu al unei provincii din nordul Greciei. Statul vecin a fost primit în ONU sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Atena şi Skopje sunt prinse într-o dispută diplomatică în legătură cu denumirea pe care trebuie s-o poarte Macedonia de la destrămarea fostei Iugoslavii în 1991.
Patrimoniul istoric și conflictul diplomatic
Atena revendică denumirea de Macedonia, care face parte din patrimoniul său istoric şi cultural, pentru provincia din nord-estul Greciei. Grecii acuză guvernul de la Skopje de uzurpare atât a denumirii, cât şi a istoriei, de la alegerea simbolului elenic Steaua de Vergina pentru drapelul său până la celebrarea lui Alexandru cel Mare.
Cei peste 20 de ani de convorbiri sub auspiciile ONU nu au dus la nici un rezultat şi relaţiile dintre două ţări s-au prăbuşit în timpul celor 11 ani de guvernare a partidului naţionalist VMRO şi a liderului acestuia, Nikola Gruevski. Situaţia s-a ameliorat de când Zaev şi social-democraţii săi au preluat puterea vara trecută la Skopje. Zaev pare hotărât să depăşească opoziţia greacă faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi, eventual, la Uniunea Europeană. Atena a recurs deja la dreptul său de veto împotriva unei invitaţiei către Skopje în 2008, dar s-ar putea ca ea să revină la masa discuţiilor pentru summitul din iunie.
de Isac Mihai | feb. 3, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Minoritați, Știri, UE, UE
Nationaliștii-greci-se-opun-negocierilor-cu-Skopje
Grecia a lansat o investigaţie după ce ministrul său de externe, Nikos Kotzias, a primit o scrisoare de la surse necunoscute în care sunt ameninţaţi el şi familia lui în legătură cu eforturile de soluţionare a disputei ce vizează denumirea fostei republici Macedonia. Autorii scrisorii spun că au trei gloanţe pentru ministrul Kotzias, potrivit textului scrisorii trimise joi şefului diplomaţiei elene, a precizat Toskas la postul ANT1 TV, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Negocieri strategice
Kotzias conduce negocierile cu Macedonia pentru a rezolva disputa în legătură cu denumirea fostei republici iugoslave, dispută ce a obstrucţionat din anii 1990 obiectivele Macedoniei de a adera la NATO şi la Uniunea Europeană.
Grecia a obiectat la denumirea de Macedonia de când fosta republică s-a desprins din federaţia iugoslavă în 1991. Grecia are propriul teritoriu denumit Macedonia şi argumentează că folosirea aceluiaşi nume de către micul său vecin de la nord, împreună cu articole interpretabile din Constituţia sa, implică pretenţii asupra teritoriului grecesc.
Din cauza obiecţiilor Atenei, Macedonia a fost admisă la ONU cu denumirea provizorie de ”Fosta Republică Iugoslavă Macedonia” (FYROM, din engleză), care este numele său oficial la organizaţiile internaţionale.
Problema stârneşte pasiuni puternice în rândul grecilor, care consideră Macedonia, vechiul regat condus de către Alexandru cel Mare, că este parte integrală a patriei lor.
În opinia lui Toskas, trimiterea de scrisori de ameninţare către cei care încearcă să soluţioneze o problemă în mod onest este ”periculoasă”. Poliţia încearcă să-i identifice pe cei care i-au trimis scrisoarea ministrului Kotzias, a adăugat el.
Într-un interviu pentru Reuters difuzat recent, Kotzias a afirmat că o soluţie pentru soluţionarea disputei ar putea interveni până în iunie. ”Autorităţile din domeniul poliţiei au trecut la acţiune pentru a-i găsi pe cei care încearcă să inflameze situaţia”, a spus Nikos Toskas.
NATO susține negocierile
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat Macedonia să-şi reglementeze diferendul cu Grecia. Conflictul privind numele oficial al fostului stat iugoslav opune cele două ţări de peste 25 de ani şi nu i-a permis până acum aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. Recent, zeci de mii de naționaliști greci au ieșit în stradă la îndemnul partidelor extremiste finanțate de Kremlin.
Aproximativ 90.000 de persoane au manifestat împotriva menţinerii în viitor a denumirii de ”Macedonia” de către fosta republică iugoslavă, duminică la Salonic (nord), capitala Macedoniei greceşti, în timp ce Atena şi Skopje îşi intensifică eforturile pentru soluţionarea acestei vechi dispute dintre cele două state vecine, transmite Agerpres. Apelul la manifestaţie a fost lansat de grupări naţionaliste, dintre care multe de extrema-dreaptă, precum şi de partidul neonazist Zori Aurii, de preoţi şi de delegaţii din diaspora.
Adunarea, la care unii membri au venit îmbrăcaţi în costume tradiţionale sau antice, s-a desfăşurat pe o largă întindere la malul mării, în jurul statuii lui Alexandru cel Mare, cel mai celebru rege al Macedoniei antice (356-323 î.Hr.), mândria naţională a grecilor, care este revendicat şi de către fosta republică iugoslavă Macedonia.
Încurajări din partea NATO
„Consider încurajatoare recentele progrese şi vă cer să profitaţi de această şansă de a merge înainte”, le-a pus Jens Stoltenberg deputaţilor din parlamentul de la Skopje, în cadrul vizitei de două zile pe care o efectuează în ţara balcanică. „Uşa NATO este deschisă pentru noi membri”, a adăugat el.
Așa cum, recent, relata agenția de știri Karadeniz Press, ministrul rus de Externe consideră că reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO. Serghei Lavrov a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a Alianței. Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.
Disputa cu Grecia
Macedonia, fostă republică iugoslavă independentă din 1991, este candidată la NATO din 2008, dar nu poate trece de veto-ul Greciei, stat membru al Alianţei, şi întâmpină aceeaşi problemă şi pe drumul său către Uniunea Europeană. Motivul este că Atena nu este de acord ca micul stat să poarte numele Macedonia, pe care îl consideră ca aparţinând exclusiv uneia dintre provinciile sale nordice, dar, mai mult, se teme ca această denumire să nu ascundă ambiţia unor revendicări teritoriale legate de o regiune a sa unde se află, între altele, porturile Salonic şi Kavala. Cele două ţări îşi dispută de asemenea patrimoniul istoric al regiunii, îndeosebi pe Alexandru cel Mare şi tatăl acestuia, Filip al II-lea al Macedoniei.
Totuşi, după ani de tensiuni, plecarea de la putere a dreptei naţionaliste şi instalarea, la Skopje, a unei coaliţii conduse de social-democraţii lui Zoran Zaev au determinat anul trecut o apropiere a relaţiilor dintre cele două ţări, care şi-au reluat dialogul. Miercuri, emisarul ONU care se ocupă de acest diferend, Matthew Nimetz, s-a declarat „foarte optimist” în legătură cu mersul lucrurilor, după discuţii la New York cu reprezentanţi ai tuturor părţilor. Numele oficial al statului din Balcani aşa cum este înscris în rândurile Naţiunilor Unite rămâne Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM).
Problema minorității albaneze
Minoritatea albaneză constituie aproape un sfert din populaţia de 2,1 milioane a Macedoniei. Albanezii sunt majoritari local în nord-vestul ţării. Naţionaliştii macedoneni se tem de posibilitatea creării unor diviziuni pe criterii etnice.
Preşedintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, a refuzat miercuri să promulge o lege adoptată de Parlament, prin care albaneza ar fi devenit a doua limbă oficială a ţării, informează agențiile de presă internaționale, prluate de Agerpres. Şeful statului a blocat astfel, temporar, o parte a acordului pe care se bazează coaliţia premierului Zoran Zaev. „Legea introduce un paralelism costisitor la toate nivelurile administraţiei, ducând la blocarea şi disfuncţionalitatea lor completă”, a declarat preşedintele.
Partidul social democrat al lui Zaev şi reprezentanţii etnicilor albanezi au format o alianţă care a răsturnat de la putere partidul naţionalist VMRO al lui Ivanov, după 11 ani. Statutul limbii albaneze a fost o promisiune importantă din partea premierului, în schimbul sprijinului indispensabil din partea parlamentarilor albanezi. Dacă Parlamentul aprobă din nou legea, preşedintele este obligat să o promulge, permiţând astfel etnicilor albanezi să îşi folosească limba maternă în toate instituţiile de stat.
Anul trecut, o instanţă din Macedonia a condamnat la închisoare 33 de etnici albanezi pentru implicarea în atacuri armate comise în anul 2015, soldate cu moartea a 22 de persoane. Şapte dintre condamnaţi au primit detenţie pe viaţă.
Cei 33 de etnici albanezi fac parte dintr-un grup care pe 9 mai 2015 a fost implicat în schimburi de focuri cu poliţia, în oraşul macedonean Kumanovo. Opt agenţi de poliţie s-au numărat printre cele 22 de persoane decedate în aceste incidente armate. Alte zeci de persoane au fost rănite. Toţi condamnaţii sunt etnici albanezi din Macedonia sau Kosovo. (M.A.B.)
de Isac Mihai | ian. 19, 2018 | Balcani, Info Militar, Minoritați
Balcanii, bantuiti de himerele conflictelor interetnice
La scurt timp după ce Kremlinul a arătat că are tot interesul să dinamiteze negocierile dintre Skopje și Atena, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat Macedonia să-şi reglementeze diferendul cu Grecia. Conflictul privind numele official al fostului stat iugoslav opune cele două ţări de peste 25 de ani şi nu i-a permis până acum aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. Dar, pe lângă problemele cu Grecia, Skopje se mai confruntă și cu cea a minorității albaneze.
„Consider încurajatoare recentele progrese şi vă cer să profitaţi de această şansă de a merge înainte”, le-a pus Jens Stoltenberg deputaţilor din parlamentul de la Skopje, în cadrul vizitei de două zile pe care o efectuează în ţara balcanică. „Uşa NATO este deschisă pentru noi membri”, a adăugat el.
Așa cum, recent, relata agenția de știri Karadeniz Press, ministrul rus de Externe consideră că reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO. Serghei Lavrov a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a Alianței. Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.
Disputa cu Grecia
Macedonia, fostă republică iugoslavă independentă din 1991, este candidată la NATO din 2008, dar nu poate trece de veto-ul Greciei, stat membru al Alianţei, şi întâmpină aceeaşi problemă şi pe drumul său către Uniunea Europeană. Motivul este că Atena nu este de acord ca micul stat să poarte numele Macedonia, pe care îl consideră ca aparţinând exclusiv uneia dintre provinciile sale nordice, dar, mai mult, se teme ca această denumire să nu ascundă ambiţia unor revendicări teritoriale legate de o regiune a sa unde se află, între altele, porturile Salonic şi Kavala. Cele două ţări îşi dispută de asemenea patrimoniul istoric al regiunii, îndeosebi pe Alexandru cel Mare şi tatăl acestuia, Filip al II-lea al Macedoniei.
Totuşi, după ani de tensiuni, plecarea de la putere a dreptei naţionaliste şi instalarea, la Skopje, a unei coaliţii conduse de social-democraţii lui Zoran Zaev au determinat anul trecut o apropiere a relaţiilor dintre cele două ţări, care şi-au reluat dialogul. Miercuri, emisarul ONU care se ocupă de acest diferend, Matthew Nimetz, s-a declarat „foarte optimist” în legătură cu mersul lucrurilor, după discuţii la New York cu reprezentanţi ai tuturor părţilor. Numele oficial al statului din Balcani aşa cum este înscris în rândurile Naţiunilor Unite rămâne Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM).
Problema minorității albaneze
Minoritatea albaneză constituie aproape un sfert din populaţia de 2,1 milioane a Macedoniei. Albanezii sunt majoritari local în nord-vestul ţării. Naţionaliştii macedoneni se tem de posibilitatea creării unor diviziuni pe criterii etnice.
Preşedintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, a refuzat miercuri să promulge o lege adoptată de Parlament, prin care albaneza ar fi devenit a doua limbă oficială a ţării, informează agențiile de presă internaționale, prluate de Agerpres. Şeful statului a blocat astfel, temporar, o parte a acordului pe care se bazează coaliţia premierului Zoran Zaev. „Legea introduce un paralelism costisitor la toate nivelurile administraţiei, ducând la blocarea şi disfuncţionalitatea lor completă”, a declarat preşedintele.
Partidul social democrat al lui Zaev şi reprezentanţii etnicilor albanezi au format o alianţă care a răsturnat de la putere partidul naţionalist VMRO al lui Ivanov, după 11 ani. Statutul limbii albaneze a fost o promisiune importantă din partea premierului, în schimbul sprijinului indispensabil din partea parlamentarilor albanezi. Dacă Parlamentul aprobă din nou legea, preşedintele este obligat să o promulge, permiţând astfel etnicilor albanezi să îşi folosească limba maternă în toate instituţiile de stat.
Anul trecut, o instanţă din Macedonia a condamnat la închisoare 33 de etnici albanezi pentru implicarea în atacuri armate comise în anul 2015, soldate cu moartea a 22 de persoane. Şapte dintre condamnaţi au primit detenţie pe viaţă.
Cei 33 de etnici albanezi fac parte dintr-un grup care pe 9 mai 2015 a fost implicat în schimburi de focuri cu poliţia, în oraşul macedonean Kumanovo. Opt agenţi de poliţie s-au numărat printre cele 22 de persoane decedate în aceste incidente armate. Alte zeci de persoane au fost rănite. Toţi condamnaţii sunt etnici albanezi din Macedonia sau Kosovo. (M.A.B.)
de Anatol Terzi | iul. 27, 2013 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Politia macedoneana actioneaza dur impotriva mass-media
Mai multe organizații de media din regiunea Balcanilor sunt alarmate de faptul că jurnalistul macedonean Tomislav Kezarovski continuă să fie în arest, se arata intr-un comunicat remis redactiei agentiei de presa KARADENIZ PRESS. SEENPM – Rețeaua Europeană de Sud-Est pentru Profesionalizare Media, care este afiliata Institutului Internațional de Presă – își exprimă îngrijorarea față de situația lui Tomislav Kezarovski, jurnalist ce activează la Cotidianul „Nova Makedonija” („Noua Macedonie”) din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, se arata in comunicatul citat.
Acuzatii false
Tomislav Kezarovski a petrecut aproape două luni după gratii pentru că, în 2008, a scris în revista „Reporter 92” un articol prin intermediul căruia, potrivit autorităților, a dezvăluit identitatea unui martor protejat, audiat în legătură cu o crimă produsă în 2005. Totuși, în luna februarie 2013, martorul a declarat Curții că mărturiile sale cu privire la acest caz au fost false și că au fost determinate de presiunea poliției. În plus, martorul spune că a primit statutul de martor protejat în ianuarie 2010, doi ani mai târziu după ce Kezarovski a publicat articolul.
Kezarovski a fost arestat la 29 mai 3013, în casa sa din orașul natal, Veles. La sfârșitul lui iunie, o instanță din Skopje a decis că jurnalistul trebuie să rămână în celulă pentru încă 30 de zile, deoarece „ar putea fugi sau influența alți martori”. Săptămâna aceasta instanța a decis să mai extindă detenția cu o lună.
Greva foamei
Familia Kezarovski a informat SEEMO (Organizația Media din Europa de Sud-Est) că jurnalistul, aflat în închisoarea Shutka din Scopje, a început greva foamei din 24 iulie 2013, în semn de protest față de decizia instanței.
Oliver Vujovic, secretarul general al SEEMO, consideră că „acest caz are un impact negativ foarte mare în Macedonia. Este alarmant faptul că Tomislav Kezarovski, care a dezvăluit identitatea unui martor fals și care acționează în interes public, a fost arestat și trimis după gratii. El își făcea meseria de jurnalist, dar acum e tratat ca un criminal. Jurnaliștii trebuie să poată face investigații în interesul public, fără să fie amenințați cu închisoarea”, a conchis Oliver Vujovic.
