de Isac Mihai | aug. 31, 2020 | Balcani, Știri, UE
Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică
Liderul social-democraţilor din Macedonia de Nord, Zoran Zaev, a fost reconfirmat în funcţia de prim-ministru, duminică, la finalul unui vot în parlament care a aprobat acordul său de coaliţie cu principalul partid al etnicilor albanezi din ţara balcanică, DUI, relatează mass-media regională citată de agenția KARADENIZ PRESS.
Acordul prevede că Zoran Zaev îşi va ceda postul unui membru al minorităţii albaneze a ţării pentru o perioadă de o sută de zile după expirarea mandatului de patru ani al noului guvern şi înainte de viitoarele alegeri parlamentare.
„Se deschide o perioadă de ordine, justiţie şi disciplină”, a declarat Zoran Zaev în plenul parlamentului care a aprobat acordul de coaliţie cu 62 de voturi din totalul de 120, după două zile de dezbateri furtunoase.
Scrutin crucial
Social-democraţii au obţinut o victorie foarte strânsă asupra taberei naţionaliste la legislativele din 15 iulie, cu 46 din cele 120 de locuri ale parlamentului unicameral de la Skopje.
Acest scrutin a fost primul după ce guvernul lui Zoran Zaev a adăugat termenul „de Nord” la numele ţării, pentru a soluţiona un vechi conflict cu Grecia şi a deschide calea spre aderarea ţării sale la Uniunea Europeană şi NATO, un dosar în legătură cu care prim-ministrul a promis să se avanseze.
Acordul cu Atena, puternic criticat de naţionaliştii de dreapta din VMRO-VPMNE, a aprofundat divizările politice și etnice din fosta republică iugoslavă. (K.P.)
de Isac Mihai | ian. 16, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Minoritați, Știri, UE, UE
Macedonia, pregatita de un compromis istoric pentru a deveni membru UE și NATO
Rusia consideră evoluția negocierilor dintre Grecia și FYROM (Fosta Republică Yugoslavă a Mecedoniei) drept o nouă etapă în strategia SUA de atragere a fostei republici iugoslave în NATO. Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de mass-media internațională, susține că Grecia nu ar trebui să facă concesii. Intervențiile diplomației ruse vin la câteva luni de la un scandal diplomatic major privind implicarea rusă în blocarea aderării Muntenegrului la NATO și UE.
Stare de semi-inerție
Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate.
Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.
Kremlinul promite să accepte noul nume
„Rusia va accepta numele pe care Skopje şi Atena îl vor conveni şi care va fi inclus în Constituţia Republicii Macedonia”, a mai precizat şeful diplomaţiei de la Moscova la o conferinţă de presă anuală.
Republica Macedonia şi-a declarat independenţa în anul 1991 şi a reuşit să evite violenţele ce au urmat dizolvării Iugoslavei. Atena a blocat încercările fostei republici iugoslave de a adera la NATO şi candidatura acesteia la UE, deoarece consideră că numele Macedonia implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei. Ca o măsură temporară, Atena a acceptat ca ţara vecină să poarte numele de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”.
Premierul grec face apel la Biserică
Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a făcut apel la biserica ortodoxă din ţara sa să dea dovadă de reţinere în privinţa numelui Macedoniei, care face obiectul unor negocieri între Atena şi Skopje, transmite Agerpres. „Sper că veţi contribui (…) astfel încât Grecia (…) să facă faţă cu succes acestei probleme (…) fără a recădea în greşelile trecutului”, i-a scris Tsipras întâistătătorului bisericii ortodoxe elene, arhiepiscopul Ieronymos.
Cu o zi în urmă, biserica greacă s-a opus oricărui compromis privind numele de Macedonia, acelaşi cu al unei provincii din nordul Greciei. Statul vecin a fost primit în ONU sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Atena şi Skopje sunt prinse într-o dispută diplomatică în legătură cu denumirea pe care trebuie s-o poarte Macedonia de la destrămarea fostei Iugoslavii în 1991.
Patrimoniul istoric și conflictul diplomatic
Atena revendică denumirea de Macedonia, care face parte din patrimoniul său istoric şi cultural, pentru provincia din nord-estul Greciei. Grecii acuză guvernul de la Skopje de uzurpare atât a denumirii, cât şi a istoriei, de la alegerea simbolului elenic Steaua de Vergina pentru drapelul său până la celebrarea lui Alexandru cel Mare.
Cei peste 20 de ani de convorbiri sub auspiciile ONU nu au dus la nici un rezultat şi relaţiile dintre două ţări s-au prăbuşit în timpul celor 11 ani de guvernare a partidului naţionalist VMRO şi a liderului acestuia, Nikola Gruevski. Situaţia s-a ameliorat de când Zaev şi social-democraţii săi au preluat puterea vara trecută la Skopje. Zaev pare hotărât să depăşească opoziţia greacă faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi, eventual, la Uniunea Europeană.
Atena a recurs deja la dreptul său de veto împotriva unei invitaţiei către Skopje în 2008, dar s-ar putea ca ea să revină la masa discuţiilor pentru summitul din iunie. Aceasta este probabil posibil dacă Skopje este de acord cu schimbarea denumirii ţării din ”Republica Macedonia” într-o variantă acceptabilă pentru Atena, precum ”Macedonia de Nord” sau ”Macedonia Superioară”.(Marian Alexandru Bâscă)
de Anatol Terzi | iun. 11, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Bulgaria nu va accepta numele „Macedonia de Nord” pentru fosta republică iugoslavă, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute premierul bulgar Boiko Borisov.
El a spus că Sofia nu este de acord cu nicio propunere care va conţine vreo referinţă geografică, pentru că în acest fel Skopje ar putea să aibă pretenţii teritoriale faţă de Bulgaria. În cadrul diferitelor consultări cu noi, a fost menţionată şi varianta „Macedonia de Nord”, iar noi am spus că nu vom accepta această variantă pentru că este posibil ca în viitor macedonenii să spună că oraşul Blagoevgrad (sud-vestul Bulgariei) le aparţine, a declarat Borisov pentru un post de televiziune din Sofia.
Bulgaria nu a acţionat niciodată împotriva Macedoniei, a subliniat Borisov în faţa ziariştilor în cadrul forumului „Balcanii în lumea globală: promovarea perspectivei europene”, care a avut loc în capitala bulgară. Oficialul a subliniat că Sofia a fost prima care a recunoscut independenţa fostei republici iugoslave.
Bulgaria nu se implică în dialogul între Macedonia şi Grecia în ceea ce priveşte numele, dar are dreptul să aibă o părere când se propun diferite variante, a precizat ministrul bulgar de externe Nikolai Mladenov, prezent de asemenea la forumul pentru Balcani. Bulgaria a sprijinit întotdeauna perspectiva euroatlantică a Macedoniei, a cărei realizare depinde însă în cea mai mare măsură de Skopje, a mai spus primul diplomat bulgar. Atena refuză să accepte numele Macedonia pentru fosta republică iugoslavă, susţinând că acest nume se referă la o regiune geografică aflată inclusiv pe teritoriul Greciei şi Bulgariei şi de aceea nu poate fi folosit ca denumire de stat. Din cauza acestei dispute nesoluţionate, Atena blochează aderarea Macedoniei la NATO.
