Romania si Republica Moldova dau un semnal puternic Rusiei pe piata energetica

Romania si Republica Moldova dau un semnal puternic Rusiei pe piata energetica

gazprom moldovagazAfacerile oneroase ale companiilor cu capital rusesc din sectorul energetic in Romania si Republica Moldova incep sa iasa la iveala si nu vor mai fi tolerate. Romania si Republica Moldova au piete energetice atractive pentru industria energetica si de rafinare ruseasca, iar schemele de fraudare nu lipsesc nici ele. Totusi, astfel de afaceri dubioase si schemele elaborarate de spalare a banilor facute de conducerile rusesti ale unor astfel de companii ar putea deveni istorie. O echipa de anchetatori a descins, joi, la sediul companiei moldo-ruse Moldovagaz din Chisinau si la domiciliul presedintelui societatii, Alexandr Gusev. Procurorul Vitalie Busuioc a declarat pentru Radio Chisinau ca, in cadrul acestor perchezitii, sunt cautate probe in doua dosare pentru acte de coruptie si spalare de bani. Factorii de decizie din cadrul intreprinderilor MoldovaGaz si ChisinauGaz sunt suspectati de practicarea ilegala a activitatii de intreprinzatori, spalare de bani in proportii deosebit de mari si depasirea atributiilor de serviciu. Potrivit reprezentantilor Porcuraturii Generale, factorii de decizie ar fi pus in aplicare o schema prin care unor agenti economici si firme li se livrau gaze naturale evitand introducerea acestor cantitati in datele contabile ale intreprinderilor. Ulterior, agentii economici livrau gazele unor persoane fizice si juridice, iar cantitatea de gaze transmisa clandestin era trecuta ca si pierderi din sistemul de alimentare cu gaze.

Pierderile se regaseau in facturile consumatorilor finali. O alta schema prevedea reintoarcerea unor cantitati de gaze in sistemul celor doua intreprinderi de la agentul economic care lua gazele clandestin. Potrivit procurorilor, timp de patru ani, agentul economic la sediul caruia se efectueaza perchezitii ar fi livrat gaz obtinut prin scheme clandestine in valoare de 31 de milioane de lei. Procurorii mai efectueaza verificari in ceea ce priveste procurarea de echipamente si piese pentru sistemele de alimentare cu gaze. Moldovagaz este o companie mixta moldo-rusa, la care concernul rus Gazprom detine 50% din actiuni.

Dosar de spalarare de bani in Romania

Reamintim ca in luna august a anului in curs, in Romania, dosarul in care compania rusa Lukoil si reprezentanti ai sai sunt suspectati de spalare de bani si folosirea cu rea-credinta a creditului societatii a fost trimis in judecata, printre inculpati fiind Petrotel Lukoil Ploiesti, Lukoil Holdings Bvatrium, dar si romani si rusi din conducerea rafinariei din Ploiesti. Procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti au trimis in judecata dosarul in care compania Lukoil si reprezentanti ai acesteia sunt suspectati de spalare de bani si folosirea cu rea-credinta a creditului societatii, Potrivit unui comunicat dat publicitatii, luni, de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, procurorii acestei structuri au finalizat cercetarile si au dispus trimiterea in judecata a opt inculpati, intre care doua persoane juridice si sase persoane fizice in dosarul Lukoil.

Astfel, conform sursei citate, anchetatorii l-au trimis in judecata pe Andrey Iurevici Bogdanov, cetatean rus, director general si membru in Consiliul de Administratie al S.C.Petrotel Lukoil S.A. Ploiesti, acesta fiind acuzat de infractiunile de folosire cu rea-credinta a capitalului societatii si spalare de bani. De asemenea, in acelasi dosar au fost trimise in judecata doua companii din grupul rusesc, respectiv SC Petrotel Lukoil SA Ploiesti, pentru spalare de bani si Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda pentru complicitate la folosirea cu rea-credinta a creditului societatii si complicitate la spalare de bani.

Printre inculpati se numara Andrei Rata, cetatean moldovean, membru in Consiliul de Administratie al S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploiesti, acuzat de folosirea cu rea-credinta a creditului societatii si spalare de bani, Dan Danulescu, director general adjunct in cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploiesti, suspect de complicitate la folosirea cu rea-credinta a creditului societatii si complicitate la spalare de bani, Dorel Dutu, contabil sef in cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploiesti, suspectat de complicitate la folosirea cu rea-credinta a creditului societatii si complicitate la spalare de bani, Alexey Voinstev si Olga Kuzina, ambii cetateni rusi care detin functii de director general adjunct in cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploiesti, pentru complicitate la folosirea cu rea-credinta a creditului societatii, Olga Kuzina fiind, de asemenea, suspectata de complicitate la spalare de bani.

Schemele de fraudare

Potrivit procurorilor Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, in perioada 2011-2014, inculpatii din acest dosar “in calitate de administratori si directori generali ai S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploiesti, cu stiinta au folosit cu rea-credinta bunurile si creditul de care se bucura societatea intr-un scop contrar intereselor acesteia, pentru a favoriza alte societati comerciale in care aveau interes direct sau indirect, prin incheierea in numele si pe seama S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploiesti a unor contracte de achizitie de materie prima (titei), precum si prin incheierea unor contracte de livrare de produse finite in conditii de pret dezavantajoase societatii comerciale, avand ca rezultat generarea de pierderi determinate de practicarea unor preturi de livrare situate sub costurile de productie”. Anchetatorii sustin, de asemenea, ca in aceeasi perioada inculpatii „cu stiinta” au folosit cu rea-credinta creditul de care se bucura societatea pe care o administrau, intr-un scop contrar intereselor acesteia, pentru a favoriza Lukoil Europe Holdings BV Olanda, membra a grupului Lukoil, in care aveau un interes direct sau indirect.

Concret, sefii din cadrul rafinariei ploiestene sunt acuzati ca au dispus, autorizat si incuviintat efectuarea de plati cu titlul de restituire de imprumut in virtutea unor contracte de creditare in cadrul carora S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploiesti avea calitatea de imprumutat-debitor, „sume achitate pentru stingerea unui debit fictiv, sume imprumutate carora, cu stiinta si in detrimentul societatii, le-au schimbat destinatia prin stingerea unui imprumut in curs, favorabil ca si conditii de creditare cu un imprumut defavorabil ca si conditii de creditare destinat investitiilor si care nu s-au regasit in investitiile societatii precum si sume restituite cu titlu de rambursare imprumut si provenite dintr-un aport de capital simulat”.

Sechestru asigurator

Prejudiciul cauzat prin savarsirea de catre inculpati a infractiunilor retinute in sarcina lor este in cuantum de 7.597.094.338,10 lei echivalent a 1.766.766.125,10 euro. Pentru recuperarea prejudiciului procurorii au pus sechestru pe un numar de 176.840.629 actiuni la o valoare de 2,5 lei/actiune, in valoare totala de 442.101.572,5 lei, pe primele de emisiune detinute de Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, actionar majoritar in cadrul SC Petrotel Lukoil SA Ploiesti, in valoare totala de 1.880.931.388 lei, pe conturile detinute de Petrotel Lukoil SA Ploiesti la ABN AMRO BANK Olanda devenita, ulterior RBS BANK Olanda, precum si pe sumele ce se vor vira ulterior, pana la concurenta sumei 2.007.103.675,74 euro, echivalent dolar SUA.

Share our work
Gazprom loveste in producatorii privati: Nu mai cumpara gaze

Gazprom loveste in producatorii privati: Nu mai cumpara gaze

Producătorii privaţi din Rusia au fost şocaţi de anunţul venit din partea Gazprom: a decis să-şi suspende achiziţiile de gaze naturale de la aceştia.
Un purtător de cuvânt de la Gazprom a precizat că decizia de suspendare a achiziţiilor se extinde pe o perioadă nedeterminată şi se datorează „scăderii semnificative a consumului de gaze pe piaţa domestică”. Purtătorul de cuvânt a adăugat însă că decizia nu afectează achiziţiile făcute de Gazprom de la propriile subsidiare şi nici livrările de gaze făcute clienţilor europeni. Analiştii susţin că decizia Gazprom ar putea elimina între un sfert şi o jumătate din cantitatea lunară de gaze naturale produse de companiile indepedente precum Novatek şi Lukoil.
Cu toate acestea analiştii au fost surprinşi de decizia Gazprom pentru că vine în contradicţie cu principiul „take-or-pay” pe care grupul rus l-a impus în contractele cu clienţii săi europeni. Conform acestui principiu, care este în prezent investigat de Comisia Europeană, clienţii Gazprom trebuie să plătească întreaga cantitate de gaze naturale comandată indiferent dacă ulterior au nevoie de o cantitate mai mică decât cea menţionată în contract.

Pierderi grele şi anchetă în UE

Săptămâna trecută, Gazprom a anunţat că în primele trei luni ale acestui an profitul său net a scăzut cu 24% până la 357,84 miliarde ruble, în condiţiile în care vânzările au scăzut iar grupul a fost nevoit să ramburseze o parte din bani către clienţii săi europeni care susţin că preţurile plătite anterior au fost prea mari. În pofida acestor plăţi retroactive, Comisia Europeană a lansat săptămâna aceasta o investigaţie asupra practicilor concernului rus în Europa Centrală şi de Est, fiind îngrijorată că grupul Gazprom profită de o poziţie dominantă în regiune.
Comisia, care are printre responsabilităţi monitorizarea concurenţei în Europa, suspectează Gazprom că a “împiedicat diversificarea aprovizionării cu gaz” în ţările din această regiune şi că “le impune clienţilor săi preţuri nejustificate la gaze, condiţionându-le de preţurile la petrol”. “Dacă vor fi dovedite, astfel de practici sunt susceptibile de a constitui o restricţionare a concurenţei şi de a provoca o creştere a preţurilor, precum şi o deteriorare a securităţii aprovizionărilor”, ceea ce “în ultimă instanţă, dăunează consumatorilor europeni”, a explicat Comisia Europeană.
Deschiderea acestei proceduri “nu afectează rezultatul anchetei, ci înseamnă că CE va trata dosarul cu prioritate”, reaminteşte comunicatul. Anunţul nu a fost o surpriză: Comisia a precizat la sfârşitul lunii septembrie 2011 că derulează inspecţii surpriză la companii prezente în sectorul gazelor naturale din Europa, iar mai multe surse au explicat apoi că percheziţiile vizează Gazprom.
Reducerea preţului la gaz înseamnă, se pare, mai mult decât “interesele comune” ale Uniunii Europene. Luni, 27 august, Bulgaria a semnat un protocol cu monopolul rus Gazprom în vederea construirii pe teritoriul său a unei părţi din gazoductul South Stream – proiectat de Kremlin în scopul livrării directe de gaz spre Europa de Sud-Vest, ocolind ţările care sunt “adversari politici” ai Moscovei, şi al zădărnicirii planului european privind utilizarea de resurse energetice din Asia Mijlocie, plan aprobat de Comisia Europeană. În rândul “adversarilor politici” ai Moscovei, sunt România, Republica Moldova şi Ucraina.

Share our work
Lukoil, interesata de un zacamant ucrainean din Marea Neagra

Lukoil, interesata de un zacamant ucrainean din Marea Neagra

Lukoil a făcut o ofertă pentru dezvoltarea zăcământului Skifskaia, localizat în partea ucraineană a platoului continental al Mării Negre, a anunţat vineri Eduard Staviţki, ministrul mediului şi resurselor naturale din Ucraina.
În mai, Kievul a trimis companiilor energetice Shell şi Chevron o ofertă pentru dezvoltarea depozitului de şisturi bituminoase Iuzovski din estul Ucrainei şi zăcământul de ţiţei Olesski din partea de vest. Lukoil va concura cu un consorţiu de companii energetice străine, conduse de ExxonMobil (SUA) pentru a semna cu Ucraina un acord de exploatare a zăcămintelor energetice. Din consorţiu fac parte grupul anglo-olandez Royal Dutch Shell şi OMV Petrom.
Ucraina, afectată de dependenţa sa de gazul rusesc, caută surse energetice alternative, inclusiv ţiţei. Experţii ucraineni estimează că rezervele de ţiţei şi gaze naturale din platourile continentale ale ţării la Marea Neagră şi Marea Azov se situează între 1,5 şi 2,3 miliarde tone de combustibil convenţional. Câştigătorii licitaţiei vor fi anunţaţi în termen de 30 de zile, a anunţat Staviţki la o conferinţă de presă.
Reprezentanţii Lukoil au declarat pentru presa rusă că sunt interesaţi de zonă, dar nu au oferit şi alte amănunte. Investitorii occidentali sunt mai de preferat pentru Ucraina decât Lukoil deoarece ţara caută surse energetice alternative în locul gazului rusesc, a declarat Valeri Borovik, preşedintele alianţei New Energy of Ukraine.
În prezent, compania de stat Ciornomornaftogaz, controlată în totalitate de Naftogaz, dezvoltă platourile continentale ale Ucrainei la Marea Neagră şi Marea Azov. Aceeaşi companie extrage hidrocarburi în Crimeea, exploatează depozitul subteran de stocare a gazelor Hlibovske din Crimeea şi operează reţeaua de conducte din peninsula Crimeea. Ucraina îşi poate majora producţia de gaze şi petrol din Marea Neagră şi Marea Azov, dar sunt necesare investiţii masive, a explicat luna trecută adjunctul ministrului ucrainean al energiei. Acesta a adăugat că Ucraina intenţionează să majoreze producţia de pe platforma continentală a Mării Negre la 2,9 milioane de tone pe an până în 2015, inclusiv producţia de gaz condensat.

Share our work
Lukoil intra in Irak

Lukoil intra in Irak

Lukoil a semnat marţi un contract pentru realizarea unui studiu geologic extins al zăcământului petrolier Block 10 din Irak.
Compania rusă a obţinut în mai dreptul de exploatare a zăcământului, situat la 120 de kilometri de Basra. Lukoil deţine 60% din zăcământ în timp ce grupul nipon Inpex deţine 40%. Conform termenilor acordului încheiat cu executivul de la Bagdad, investiţiile minime pentru prospecţiunile geologice ale acestui zăcământ trebuie să depăşească 100 milioane de dolari. Zăcământul Block 10 acoperă o zonă de 5.500 kilometri într-o regiune bogată în ţiţei, unde giganţii energetici exploatează întinse zăcăminte, cum ar fi Rumaila, West Qurna-1 şi West Qurna-2.
Preşedintele Lukoil, Vagit Alekperov, a anunţat recent că firma ar putea demara producţia la uriaşul zăcământ petrolier West Qurna-2 din Irak la începutul anului 2014. „Vom lansa producţia la acest câmp la finele lui 2013 sau începutul lui 2014”, a declarat Vagit Alekperov. Acesta a adăugat că Lukoil va investi aproximativ 4,5 miliarde de dolari în depozitul West Qurna-2 în următorii trei ani, în condiţiile în care volumul total de investiţii se va ridica la 27 miliarde de dolari.
Experţii estimează că anul acesta producţia Lukoil ar urma să scadă cu 1%, dar se va redresa până în 2014. Lukoil deţine patru rafinării mari pe teritoriul Rusiei şi trei în exterior, respectiv în Ucraina, Bulgaria şi România – rafinăria Petrotel. De asemenea, Lukoil deţine acţiuni la o rafinărie din Olanda.

Share our work
Gaze naturale: Alianta Lukoil-Enel

Gaze naturale: Alianta Lukoil-Enel

Grupul petrolier rus Lukoil şi Enel, cea mai mare companie de utilităţi din Italia, au semnat joi un acord de cooperare în domeniul producţiei şi transportului de gaze naturale.
Acordul, semnat cu ocazia celei de a 16-a ediţii a Forumului Economic Internaţional de la Sankt Petersburg, deschide calea pentru colaborarea celor două companii în activităţile din sectoarele upstream (explorare şi producţie de hidrocarburi) şi midstream (construcţia şi managementul infrastructurilor pentru transportul gazelor naturale) în Rusia şi peste hotare, în special în Marea Caspică şi Africa de Nord. De asemenea, acordul prevede posibilitatea ca Lukoil să furnizeze gaze naturale pentru centralele OGK-5, subsidiara din Rusia a Enel.
Lukoil este al doilea mare producător de petrol din Rusia şi de asemenea un important producător de gaze naturale din Rusia. În 2011, Lukoil a produs 22 miliarde metri cubi de gaze naturale, iar în următorii 10 ani vrea să-şi majoreze producţia până la 40 miliarde metri cubi pe an. Lukoil deţine patru rafinării mari pe teritoriul Rusiei şi trei în exterior, respectiv în Ucraina, Bulgaria şi România – rafinăria Petrotel. De asemenea, Lukoil deţine acţiuni la o rafinărie din Olanda.
Înfiinţată în anul 1998, compania Lukoil România este unul dintre liderii pieţei petroliere româneşti, având o cotă de aproximativ 20% din piaţa totală de produse petroliere din România. În prezent, compania Lukoil România comercializează carburanţi printr-o reţea de 300 de staţii de distribuţie şi nouă depozite de produse petroliere. Enel este prezentă în sectorul energiei electrice România, unde are circa 2,5 milioane de clienţi, 93.000 km de reţea şi aproximativ 5.000 de angajaţi.

Share our work