Moscova, supărată pe motiv de Interpol

Moscova, supărată pe motiv de Interpol

Interpol, camp de batalie politica

Interpol, camp de batalie politica

Sud-coreeanul Kim Jong Yang a fost ales recent în funcția de președinte al Interpol, se arată într-o postare pe contul de Twitter al organizației, subliniază mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Anterior, secretarul american de Stat, Mike Pompeo, a declarat că Statele Unite îl susţin pe sud-coreeanul Kim Jong Yang la alegerile pentru preşedinţia Interpol, Washingtonul poziţionându-se astfel împotriva candidatului Rusiei, Alexander Prokopchuk, potrivit publicaţiei The Hill, citată de AGERPRES. „Îl susţinem în mod ferm pe Kim Jong Yang, care serveşte drept preşedinte interimar” al Interpol, organizaţia internaţională de cooperare a forţelor de poliţie, a declarat Pompeo.

Îngrijorare SUA

Posibilitatea alegerii rusului Prokopchuk a stârnit îngrijorare la Washington. Un grup de patru senatori americani, inclusiv republicanul Marco Rubio şi democratul Christopher Coons, au declarat că „Rusia abuzează în mod regulat de Interpol cu scopul hărţuirii oponenţilor politici, a disidenţilor şi jurnaliştilor”.
Moscova a negat acuzaţiile şi a afirmat că poziţia senatorilor americani „ar putea reprezenta un fel de ingerinţe în procesul electoral al unei organizaţii internaţionale”.
Kim a fost numit preşedinte interimar al Interpol în luna octombrie, după ce Meng Hongwei, preşedintele anterior a organizaţiei, a dispărut în cursul unei vizite în ţara sa natală, China. Beijingul a comunicat ulterior că Meng Hongwei a fost arestat şi este anchetat pentru fapte de corupţie şi alte infracţiuni.

Axa Ucraina-Lituania, front comun la Interpol

Ucraina va avea în vedere posibilitatea suspendării statutului de membru al Interpol, dacă la șefia organizatiei internaționale va fi ales un reprezentant al Rusiei, a anunțat ministrul Afacerilor Interne al Ucrainei, Arsen Avakov, pe site-ul instituției pe care o conduce. Potrivit lui Avakov, dacă argumentele Ucrainei, ale apărătorii drepturilor omului și liderilor altor țări cu privire la imposibilitatea alegerii unui reprezentant al Federației Ruse în această poziție nu sunt auzite, Ucraina va lua în considerare posibilitatea suspendării participarii la Interpol.
„Posibila presedinție rusă a Interpol este absurdă și contrară spiritului și scopurilor organizației. Ucraina va lua în considerare suspendarea statutului de membru al Interpol, în cazul alegerii reprezentantului Rusiei la conducerea organizatiei”, a subliniat Arsen Avakov.

Adunare strategică

Cea de-a 87-a Adunare Generală a Organizației Internaționale a Poliției Criminale – Interpol va avea loc în perioada 18 – 21 noiembrie la Dubai, Emiratele Arabe Unite (EAU), la eveniment participând și reprezentanți ai Poliției din R. Moldova. În ultima zi a Adunării Generale vor avea loc alegerile președintelui Interpol pentru perioada de doi ani și a noilor membri ai Comitetului Executiv al acestei organizații.
Anterior, ministrul Afacerilor Interne al Ucrainei a declarat că perspectiva ca agresorul să conducă Interpolul este o „amenințare hibridă pentru întreaga lume”. „Știm cu toții cum Federația Rusă abuzează de Interpol în lupta cu opozantii și hărțuirea adversarilor săi politici. Nu pot să admit că putem reveni la istoria tragică din anii 1938-1945, când Heindrich și Kaltenbrunner au condus organizația polițienească internațională, iar sediul central după anschluss-ul Austriei a fost mutat de la Viena la Berlin. Perspectiva ca agresorul rus să preia conducerea Interpolului este o amenințare hibridă pentru întreaga lume”, a spus Avakov.

Bomba lituaniană

După Ucraina, și Lituania a anunțat același lucru. „Dacă Alexander Prokopciuk este ales șef al Interpolului, atunci Lituania, împreună cu alte țări democratice, va trebui să ia imediat în considerare posibilitatea de a părăsi organizația”, se spune într-o rezoluție adoptată astăzi de Parlamentul acestei țări.
Mai devreme, deputatul Parlamentului European, Rebecca Harms, a cerut țărilor UE să părăsească Interpolul, dacă la conducerea organizației va fi numit generalul rus Alexander Prokopciuk.
Din 2016, Prokopciuk este vicepreședintele Interpol, iar din 2011 – șeful Biroului Național Central al Interpol din cadrul Ministerului de Interne al Rusiei (pana atunci a fost ofiter superior în SVR – Serviciul de Informatii Externe al Rusiei). Conform mass-media, alegerea sa ca președinte al organizației, la 21 noiembrie, la Adunarea Generala de la Dubai, este aproape garantată.

Notificări roși

Alegerea lui Prokopciuk este controversată pe fondul criticilor puternice la adresa Kremlinului că face abuz de puterea Interpol pentru a-și persecuta oponenții politici.
De-a lungul anilor, de la unitatea condusa de Prokopciuk în Ministerul rus de Interne, Interpol a primit mai multe ”notificări roșii” – de fapt, mandate internaționale de arestare – în legătură cu persoane pe care autoritățile ruse le urmăreau din motive politice.
Prokopciuk este o problemă pentru că este persoana din cadrul Ministerului de Interne al Rusiei, care a fost responsabilă pentru fabricarea acestor „notificări roșii”, a declarat David Clark, fost consilier special al Ministerului britanic de Externe. (M.B.)

Share our work
Moscova, supărată pe motiv de Interpol

Axa Ucraina-Lituania, front comun la Interpol

Interpol, camp de batalie politica

Interpol, camp de batalie politica

Ucraina va avea în vedere posibilitatea suspendării statutului de membru al Interpol, dacă la șefia organizatiei internaționale va fi ales un reprezentant al Rusiei, a anunțat ministrul Afacerilor Interne al Ucrainei, Arsen Avakov, pe site-ul instituției pe care o conduce, preluată de mass-media. Potrivit lui Avakov, dacă argumentele Ucrainei, ale apărătorii drepturilor omului și liderilor altor țări cu privire la imposibilitatea alegerii unui reprezentant al Federației Ruse în această poziție nu sunt auzite, Ucraina va lua în considerare posibilitatea suspendării participarii la Interpol.
„Posibila presedinție rusă a Interpol este absurdă și contrară spiritului și scopurilor organizației. Ucraina va lua în considerare suspendarea statutului de membru al Interpol, în cazul alegerii reprezentantului Rusiei la conducerea organizatiei”, a subliniat Arsen Avakov.

Adunare strategică

Cea de-a 87-a Adunare Generală a Organizației Internaționale a Poliției Criminale – Interpol va avea loc în perioada 18 – 21 noiembrie la Dubai, Emiratele Arabe Unite (EAU), la eveniment participând și reprezentanți ai Poliției din R. Moldova. În ultima zi a Adunării Generale vor avea loc alegerile președintelui Interpol pentru perioada de doi ani și a noilor membri ai Comitetului Executiv al acestei organizații.
Anterior, ministrul Afacerilor Interne al Ucrainei a declarat că perspectiva ca agresorul să conducă Interpolul este o „amenințare hibridă pentru întreaga lume”. „Știm cu toții cum Federația Rusă abuzează de Interpol în lupta cu opozantii și hărțuirea adversarilor săi politici. Nu pot să admit că putem reveni la istoria tragică din anii 1938-1945, când Heindrich și Kaltenbrunner au condus organizația polițienească internațională, iar sediul central după anschluss-ul Austriei a fost mutat de la Viena la Berlin. Perspectiva ca agresorul rus să preia conducerea Interpolului este o amenințare hibridă pentru întreaga lume”, a spus Avakov.

Bomba lituaniană

După Ucraina, și Lituania a anunțat același lucru. „Dacă Alexander Prokopciuk este ales șef al Interpolului, atunci Lituania, împreună cu alte țări democratice, va trebui să ia imediat în considerare posibilitatea de a părăsi organizația”, se spune într-o rezoluție adoptată astăzi de Parlamentul acestei țări.
Mai devreme, deputatul Parlamentului European, Rebecca Harms, a cerut țărilor UE să părăsească Interpolul, dacă la conducerea organizației va fi numit generalul rus Alexander Prokopciuk.
Din 2016, Prokopciuk este vicepreședintele Interpol, iar din 2011 – șeful Biroului Național Central al Interpol din cadrul Ministerului de Interne al Rusiei (pana atunci a fost ofiter superior în SVR – Serviciul de Informatii Externe al Rusiei). Conform mass-media, alegerea sa ca președinte al organizației, la 21 noiembrie, la Adunarea Generala de la Dubai, este aproape garantată.

Notificări roși

Alegerea lui Prokopciuk este controversată pe fondul criticilor puternice la adresa Kremlinului că face abuz de puterea Interpol pentru a-și persecuta oponenții politici.
De-a lungul anilor, de la unitatea condusa de Prokopciuk în Ministerul rus de Interne, Interpol a primit mai multe ”notificări roșii” – de fapt, mandate internaționale de arestare – în legătură cu persoane pe care autoritățile ruse le urmăreau din motive politice.
Prokopciuk este o problemă pentru că este persoana din cadrul Ministerului de Interne al Rusiei, care a fost responsabilă pentru fabricarea acestor „notificări roșii”, a declarat David Clark, fost consilier special al Ministerului britanic de Externe. (M.B.)

Share our work
Un nou scandal de spionaj Rusia-Lituania

Un nou scandal de spionaj Rusia-Lituania

spyRelatiile dintre Moscova si Vilnius devit tot mai tensionate, ambele tari acuzandu-se reciproc de spionaj. Un cetatean lituanian a fost acuzat de spionaj de un tribunal din Moscova, iar tribunalul Lefortovo a ordonat de asemenea arestarea preventiva pentru doua luni a suspectului, identificat drept Arstidas Tamosaitis, relateaza Europa Libera. Serviciul Federal de Securitate din Rusia (FSB) anuntase ca Tamosaitis a fost arestat la Moscova, in data de 19 mai, in timp ce primea documente secrete de la un cetatean rus. Tot FSB a anuntat ca presupusul spion ar fi recunoscut ca e ofiter de informatii la ministerul lituanian al Apararii. Acest incident vine la doua saptamani dupa ce Lituania a anuntat ca a retinut un cetatean rus suspectat de spionaj.

Procuratura de la Vilnius a spus ca suspectul era un agent FSB. Pe 4 mai, autoritatile lituaniene anuntau arestarea unui cetatean rus suspectat de spionaj, preciza Parchetul General de la Vilnius. „Individul detinut a efectuat activitati de spionaj impotriva Lituaniei, cu scopul accesarii unor informatii din cadrul institutiilor guvernamentale si agentiilor secrete lituaniene”, anunta Parchetul General de la Vilnius, citat de site-ul de stiri Delfi.lt. Presupusul spion rus risca intre trei si 15 ani de inchisoare. Este al patrulea caz penal anuntat de Lituania in mai putin de un an in care e vorba de spionaj pentru Rusia sau Belarus.

Share our work
Lituania se teme de o invazie ruseasca si publica un manual de supravietuire

Lituania se teme de o invazie ruseasca si publica un manual de supravietuire

invazie ruseascaLuptele din estul Ucrainei si anexarea Crimeei au pus in garda autoritatile lituaniene care a decis sa publice un manual de supravietuire in cazul unei invazii militare straine. „Pastrati-va mintea limpede, nu intrati in panica si nu va pierdeti ratiunea. Focurile de arma in apropierea locuintei voastre nu inseamna sfarsitul lumii”, este unul dintre sfaturile din „manual” scos de Ministerul Apararii din Lituania, relateaza Business Insider. „Cetatenii trebuie sa reziste unei ocupatii straine prin demonstratii si greve, sau macar sa isi faca treaba la locul de munca mai prost decat de obicei”, se mai precizeaza in randurile acestui manual care va fi trimis in librarii de saptamana viitoare si la alte evenimente publice. in eventualitatea unei invazii, cartea sugereaza ca lituanienii trebuie sa se organizeze pe Twitter si Facebook si sa incerce sa atace cibernetic inamicul. Guvernul Lituaniei ia de asemenea in considerare ca toate cladirile nou construite sa fie prevazute cu adaposturi. „Exemplele Georgiei si Ucrainei, care si-au pierdut parti din teritorii, ne arata ca nu putem permite o asemenea situatie si ca trebuie sa fim pregatiti. Atunci cand Rusia si-a inceput agresiunea in Ucraina, am inteles ca vecinul nostru nu este prietenos”, a declarat Ministrul Apararii, Juozas Olekas, a carui tara a facut parte alaturi de celelalte republici baltice din fosta Uniunea Sovietica. Lituania si-a declarat indepedenta in 1991 si a aderat rapid la structuri UE si NATO.

Share our work
Igor Klipii: „Pe durata președinției lituaniene, percepția Parteneriatului Estic s-a schimbat radical”

Igor Klipii: „Pe durata președinției lituaniene, percepția Parteneriatului Estic s-a schimbat radical”

Ambasadorul Republicii Moldova la Vilnius, Igor Klipii, increzator in succesul apropierii Republicii Moldova de UE

Ambasadorul Republicii Moldova la Vilnius, Igor Klipii, increzator in succesul apropierii Republicii Moldova de UE

Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius este un eveniment istoric pentru Republica Moldova. În pofida presiunilor Federației Ruse și a deciziilor șovăitoare luate de alte state din Parteneriatul Estic, Chișinăul rămâne în prima linie și va reuși să parafeze Acordul de asociere și Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană. Semnarea acestor documente ar putea avea loc la următorul summit al Parteneriatului Estic de la Riga, din 2015, sau chiar în anul 2014, potrivit estimărilor Comisarului European pentru Extindere și Politică de Vecinătate, Stefan Fule.
În interviul de mai jos, Ambasadorul Republicii Moldova în Lituania, Excelența Sa, domnul Igor Klipii, a răspuns la întrebările Karadeniz-Press despre summit-ul de la Vilnius și despre perspectivele Parteneriatului Estic.
K.P.: La preluarea președinției rotative a Uniunii Europene, Lituania a promis progrese privind vecinătatea estică. În ce măsură oficialii lituanieni au reușit să aducă fostele țări sovietice pe agenda UE?
I.K.: În linii generale Lituania și-a atins scopul. Parteneriatul Estic este în centrul atenției Uniunii Europene, iar evoluția țărilor Parteneriatului Estic, inclusiv în contextul geopolitic al regiunii, este în vizorul UE. Pe durata președinției lituaniene, percepția Parteneriatului Estic s-a schimbat radical. Este adevărat că acest lucru datorează nu doar Lituaniei, dar și atitudinii, în unele cazuri, intransigente din partea celor care nu acceptă intenția Uniunii Europene de ași fortifica pozițiile în această regiune. Totuși, rolul Lituaniei nu poate fi negat. Parteneriatul Estic a fost una din prioritățile președinției sale, iar faptul că și Lituania este supusă presiunilor economice similare celor cu care se confruntă Republica Moldova și Ucraina reprezintă dovada tenacităţii cu care Lituania și-a promovat priorităţile.
K.P.: Ucraina și Armenia au făcut un pas înapoi în procesul de asociere la UE. Republica Moldova și Georgia au rămas în prima linie. Cum vedeți evoluția politicii UE privind vecinătatea estică?
I.K.: Este marea întrebare la care trebuie să răspundă Uniunea Europeană. Această problemă era formulată și anterior, dar în contextul actual ea a devenit mult mai acută. Evoluțiile de ultimă oră din cadrul Parteneriatului Estic vor impune, cred, un răspuns mai tranșant și mai concret vis-a-vis de „orizontul responsabilităților” pe care și-l va asuma UE.
Personal cred că Parteneriatul Estic „se va păstra” drept un instrument al Politicii de Vecinătate al UE, dar procesul de diferențiere între țările care fac parte din acest program (deja evident  și formal recunoscut prin „more for more”) se va accentua. Acest lucru ar putea însemna o ușoară „disociere” a Republicii Moldova de evoluțiile din cadrul altor țări din Parteneriatul Estic.
K.P.: Ce va urma după parafarea Acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană?
I.K.: Depinde de deciziile care vor fi luate în cadrul Summit-ului de la Vilnius. Republica Moldova  așteaptă un mesaj și o abordare de deschidere din partea Uniunii Europene. Evident, foarte mult depinde și de ritmul reformelor pe care noi trebuie să le implementăm.
K.P.:Ce spun lituanienii despre procesul de aderare al Lituaniei la UE și ce le recomandă cetățenilor din fostele republici sovietice, care nu sunt siguri pe viitorul în UE?
I.K.: Ultimele sondaje de opinie efectuate în Lituania demonstrează că majoritatea populației rămâne a fi proeuropeană. În anul 2015, după toate probabilitățile, Lituania va deveni cea de a 19-cea țară membră a zonei Euro. Acest lucru este susținut de partidele de la guvernare și de cele din opoziție. Cu referire la ultima parte a întrebării Dvs. vreau să menționez că și „euroscepticii” din Republica Moldova nu contestă nivelul de viață din cadrul UE.  Unicul argument al acestora ar fi faptul că Moldova nu are șanse să devină membru cu drepturi depline.  Cred că acest „argument” poate și va fi contestat într-un viitor nu atât de îndepărtat.
K.P.: Cum reflectă presa de limbă rusă din Lituania subiectul summit-ului din Vilnius?
I.K.: Diferit de presa de limbă lituaniană…
K.P.: Ce au de învățat poporul și clasa politică din Republica Moldova de la lituanieni?
I.K.: Să luptăm pentru viitorul nostru.
K.P.: Unii experți consideră că summit-ul de la Vilnius este un eșec, deoarece miza acestei reuniuni – Ucraina – a luat o decizie care a dezamăgit UE. Cum este văzută această situație la Vilnius?
I.K.: Miza Republicii Moldova este parafarea Acordului de asociere. Acest scop va fi atins. Deci, în cazul nostru nu este un eșec. Există un sentiment de dezamăgire dar și de îngrijorare vis-a-vis de „argumentele” utilizate pentru a impune revizuirea opțiunilor în cazul Armeniei și Ucrainei. Totodată, cazul Ucrainei este deosebit de cel al Republicii Moldova. Este încă prea devreme pentru tragerea concluziilor vis-à-vis de parcursul de mai departe al acestei țări. În opinia mea, situația nu s-a schimbat prea mult. Ea a devenit mai clară.
K.P.: Următorul summit al Parteneriatului Estic va avea loc la Riga, în 2015. Interesul pentru vecinătatea estică va rămâne constant?
I.K: Cu certitudine. Important este să fim pregătiți.
K.P.: Vă mulțumesc.
Interviu realizat de Tatiana Bernevec pentru Karadeniz-Press.

Share our work