NATO, sprijinit de axa Varșovia-Vilnius

NATO, sprijinit de axa Varșovia-Vilnius

NATO, sprijinit la Marea Baltică

NATO, sprijinit la Marea Baltică

Preşedinţii Poloniei, Andrzej Duda, şi Lituaniei, Gitanas Nauseda, două ţări membre ale NATO, au apreciat „vitalitatea” Alianţei Nord-Atlantice, respingând viziunea franceză a unei organizaţii în stare de „moarte cerebrală”, relatează mass-media regională citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Prezenţa militară crescândă a Statelor Unite în Polonia în coordonare cu NATO demonstrează vitalitatea Alianţei”, a afirmat preşedintele polonez într-o conferinţă de presă comună la Vilnius alături de omologul său lituanian. „La fel ca preşedintele Nauseda, nu văd absolut nicio problemă cu vitalitatea NATO”, a adăugat Andrzej Duda.

Contingente NATO

La rândul său, şeful statului lituanian a afirmat că cele 29 de ţări membre ale Alianţei „nu ar trebui să aibă nici cea mai mică îndoială că această organizaţie rămâne garantul esenţial al securităţii noastre”.

În ultimele două luni, Statele Unite şi-au mărit rotaţia trupelor lor din Polonia şi Lituania care se adaugă contingentelor NATO ampalsate pentru a face faţă unei eventuale ameninţări din partea Rusiei.

În urmă cu doi ani, NATO a desfăşurat patru batalioane multinaţionale de 1.000 de persoane fiecare în Polonia şi în ţările baltice (Estonia, Letonia, Lituania) pentru a contracara orice veleitate agresivă a Rusiei după anexarea Peninsulei Crimeea de Moscova în 2014.

Printre statele membre care participă la contingentele NATO Enhanced Forward Presence desfășurate în statele baltice și Polonia se numără Canada, Marea Britanie, România, Albania, Slovacia, Italia, Franța, Olanda, Croația, Belgia, Danemarca, Islanda, etc..

NATO, consolidat la Marea Baltica

NATO, consolidat la Marea Baltica

Moarte cerebrală

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a atras critici vehemente apreciind că NATO se confruntă cu o „moarte cerebrală”, cu câteva săptămâni înainte de summitul Alianţei, prevăzut la 4 decembrie la Londra. Şeful statului francez a acuzat, de asemenea, absenţa unei coordonări între SUA şi aliaţii săi, precum şi decizia Turciei de a lansa o operaţiune unilaterală în nord-estul Siriei.

La câteva zile, ministrul francez al apărării Florence Parly a declarat că statele europene ar trebui să constituie împreună un ‘pilon’ în cadrul NATO. ‘Atunci când preşedintele Republicii a vorbit despre moartea cerebrală a NATO, aceasta nu vrea să însemne moartea NATO, dar (…) nimeni nu poate ignora criza pe care o traversează organizaţia’, a afirmat Florence Parly în Senatul Franţei.

‘Desigur, pe un plan strict militar, lucrurile funcţionează. NATO este un instrument robust (…) Dar aceasta nu trebuie să ascundă esenţialul’, a subliniat ea.
Ministrul apărării de la Paris a criticat în special ‘insuficienţa flagrantă a efortului de apărare al europenilor, chiar acolo unde europenii ar trebui să-şi constituie propriul pilon în cadrul Alianţei’.

Există, de altfel, ‘o îndoială serioasă în ce priveşte garanţia de securitate americană’ şi ‘o întrebare profundă privind solidaritatea aliată atunci când turcii îi atacă tocmai pe aceia care luptă împotriva Daesh (Stat Islamic)’ în Siria, a mai spus Florence Parly.

‘Nu putem fi satisfăcuţi cu această situaţie’, a adăugat ea, precizând că, ‘la summitul (NATO) de la Londra, Franţa va pleda pentru lansarea unei reflecţii cu privire la viitorul Alianţei’. ‘Nu va exista apărare europeană fără NATO şi reciproc’, a concluzionat ministrul francez. (Mihai Isac)

Share our work
Războiul spionilor Kremlin-NATO: intermezzo baltic

Războiul spionilor Kremlin-NATO: intermezzo baltic

Ofensiva FSB amenință statele NATO

Ofensiva FSB amenință statele NATO

Lituania şi Norvegia, state membre NATO, au făcut vineri un schimb de spioni cu Rusia la frontiera ruso-lituaniană, după ce preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a graţiat doi spioni ruşi, decizie urmată de un gest de reciprocitate din partea Moscovei, relatează DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”În această vineri dimineaţă, operaţiunea de schimb a fost efectuată cu succes. Cetăţenii lituanieni Jevgenij Mataitis şi Aristidas Tamosaitis şi cetăţeanul norvegian Frode Berg au ajuns cu bine în Lituania”, a declarat în faţa presei şeful serviciilor de informaţii lituaniene Darius Jauniskis.

Fiasco norvegian

La Oslo, premierul norvegian Erna Solberg a salutat eliberarea lui Frode Berg, care a fost condamnat anul acesta în Rusia pentru spionaj, fiind acuzat că a încercat să obţină informaţii secrete despre submarinele nucleare ruseşti. ”Suntem bucuroşi că Frode Berg se întoarce acum acasă în Norvegia ca un om liber. Doresc să le mulţumesc autorităţilor lituaniene pentru cooperarea şi eforturile lor pentru a-l elibera pe Berg”, a spus Erna Solberg.

Mass-media norvegiană a relatat pe larg despre acest caz, acuzând serviciile secrete de la Oslo de incompenență. Înalți oficiali din comunitatea de intelligence din statul nordic, citați de Dagbladet, și-au asumat eșecul operațional. Sursele citate au mai declarat că Frode Berg colabora de câțiva ani cu serviciile norvegiene de resort, iar Aftenposten a meționat folosirea de către acesta a unui telefon cu tehnologie de criptare avansată.

Surse politice de la Oslo, citate de agenţia lituaniană de presă BNS, au precizat că Norvegia, stat membru NATO, este îngrijorată de creșterea semnificativă a spionajului rus și dorește implementarea unor măsuri suplimentare pentru îngrădirea fenomenului.

Schimb tripartit

Tot vineri, şeful statului lituanian, Gitanas Nauseda, i-a graţiat pe cetăţenii ruşi Nikolai Filipcenko şi Serghei Moiseenko, care beneficiază de o lege adoptată joia trecută de parlamentul de la Vilnius. Actul normativ a fost primul pas către un posibil schimb tripartit de spioni între Lituania, Rusia şi Norvegia, a relatat mass-media lituaniană.

Filipcenko a fost condamnat în 2017 la zece ani de închisoare pentru spionaj, furnizarea de informaţii false în vederea obţinerii unui document, falsificarea de acte de identitate şi uz de fals pentru trecerea ilegală a frontierei, arată decretul prezidenţial de graţiere. Conform aceluiaşi document, Moiseenko a fost condamnat, tot în 2017, la o pedeapsă cu închisoarea de zece ani şi jumătate pentru spionaj şi deţinere ilegală de arme.

Putin a revigorat serviciile de informații de la Moscova

Putin a revigorat serviciile de informații de la Moscova

Ofensiva FSB

Potrivit părţii lituaniene, Filipcenko a lucrat pentru Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei şi a încercat să recruteze importanţi responsabili lituanieni. El a fost condamnat la zece ani de închisoare şi nu a înaintat apel.

Moiseenko a primit o pedeapsă de zece ani şi jumătate de închisoare, pentru recrutarea unui căpitan lituanian în serviciu de la o importantă bază aeriană militară din Siauliai. El a pledat nevinovat.

Doi cetăţeni lituanieni au fost la rândul lor condamnaţi în 2016 pentru transmiterea de secrete militare către serviciile de informaţii ruse. (N.G.)

Share our work
Traversând frontierele. Peisajul propagandei în Estul Europei

Traversând frontierele. Peisajul propagandei în Estul Europei

Putin, considerat o amenințate la adresa democrațiilor europene

Putin, considerat o amenințate la adresa democrațiilor europene

Aceleași abordări, aceiași oameni, aceleași sperietori, aceleași dorințe de libertate, chiar o istorie similară, dar țări diferite și situația politică care este în joc. Lumea mass-media din statele Europei de Est se confruntă cu amenințări informaționale atât din exterior, cât și din interior, dar uneori autoritățile din aceste state devin parte a riscurilor externe, în special, prin implicarea în jocuri fatidice cu jurnaliști. Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, Estonia etc., în țările obișnuite ca mass-media să fie supusă atacurilor regimurilor comuniste și, prin urmare, astăzi această zonă este încă receptivă la astfel de tactivi. Uneori, amenințările externe sunt susținute de către actorii domestici.

Istoric, țările blocului comunist din Europa, unde regimurile comuniste au controlat în mod direct toată mass-media, au folosit propaganda pentru a menține controlul asupra societăților și a facilita rămânerea la putere a partidului de guvernământ. Cea mai mare parte a țărilor din Pactul de la Varșovia și țările din centura baltică, care au fost parte a URSS, astăzi sunt granița Europei de Est a lumii occidentale, atât ideologic, cât și militar. Dar, pentru Rusia, regiunea este o zonă de interes major. De aceea, a devenit ținta principală a propagandei ruse în războiul informațional global. Dacă urmărim ce se întâmplă și modul în care amenințările informaționale afectează Europa de Est, putem înțelegere mai bine o întregă strategie sofisticată care amenință societatea democratică din zilele noastre prin campanii agresive.

După căderea dictaturii în România anului 1989, nouă ordine internațională a început evolueze mult mai activ. Valul de extindere europeană din 2004, când au aderat statele din grupul de la Vișegrad și baltice, au dus la revizuirea agendei de politică externă a Moscovei. De aceea, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, Estonia, țări despre care vom vorbi, și care făc parte din Uniunea Europeană, se confruntă cu provocări cruciale în domeniul informațional din partea Rusiei, unde valorile occidentale și tradiția democratică este considerată ostilă din punct de vedere ideologic. Rusia încearcă să își mențină influența pe teritoriul foștilor aliați aplicând o gamă variată de metode: să ofere ajutor financiar pentru partidele politice apropiate, să provoace tensiuni civile, să răspândească propagandă. Și un rol crucial în aceste procese îl joacă jurnaliștii.

Ucraina, poligon de testare

Cu toate acestea, după 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea și a atacat Ucraina, a început o nouă eră a amenințărilor informaționale. Ucraina a devenit un poligon de testare pentru instrumentele și tehnicile de propagandă ale Rusiei, iar Kremlinul este considerat unul dintre principalii beneficiari ai răspândirii conținutului provocator. În acest sens, statele baltice au cea mai mare experiență în demersurile de a rezista unei astfel de influențe. Având experiența ocupației sovietice, statele baltice sunt observatori atenți ai Rusiei.

„Am lansat primele semnale încă din anul 2000, când domnul Putin a devenit liderul Rusiei”, – a explicat Ruslanas Iržikevičius, jurnalist lituanian.

Statele Baltice au reușit să contracareze acest lucru la nivel de legislație. Autoritățile de la Vilnius au început să aplice legea lituaniană care interzice distribuirea mesajelor bazate pe ură, discriminarea unor naționalități și promovarea războiului. Deciziile judecătorești au fost aplicate pentru cazuri individuale, unele programe mass-media sau chiar organe de presă (TV), care au fost interzise în Lituania pentru o perioadă limitată (de cele mai multe ori trei luni). De remarcat că acești pași în Lituania au fost susținuți de populație. Publicul a boicotat masiv companiile lituaniene care au cumpărat publicitate pe acele canale. Comunitatea vorbitoare de limbă rusă este un pilon puternic al activității de propagandă a rușilor și unul din principalele obiective este de a influența opiniile și obiectivele lor, necesare intereselor Moscovei. Aproximativ 15% din populația Lituaniei se uită prioritar la știrile difuzate de canalele de televiziune rusești.

Europa-de-Est-țintă-în-războiul-informațional-dus-de-Kremlin

Europa-de-Est-țintă-în-războiul-informațional-dus-de-Kremlin

Exemple baltice

Până acum, în Estonia, propaganda străină a fost redusă în cea mai mare parte la site-urile marginale care se adresează populației de limbă rusă, vizând în principal 30% din populație. Estonia trece printr-o perioadă în care societatea, devenită polarizată, iar discuțiile manipulatoare din mass-media sunt uneori susținute de forțe motivate politic. Deși propaganda externă este ridicată și promovată prin intimidări interne.

Foarte des narațiunile informaționale externe sunt susținute de clasa politică internă. Motivele unei astfel de imixtiuni sunt deopotrivă sprijinirea partidelor politice radicale, dat și impunerea agendei rusești în dezbaterile politice externe. Despre un astfel de fenomen au relatat experți bulgari și maghiari. Dar, de asemenea, cazul maghiar se distinge printr-un control masiv al mass-media de către partidul de guvernământ. Ungaria merge și mai departe cu controlul intern al mijloacelor de informare care propagă surse toxice externe.

Dictatura Fidesz

„În total, peste 500 de mijloace media controlate de guvern se asigură că ‘Fidesz’ va domina discursul politic cu retorica sa anti-Vest, anti-imigrație, pro-rusă bazată pe știri false și teorii ale conspirației care încadrează ONG-urile independente și opoziția politică ca inamici ai statului. Doar pentru a face o comparație: în 2015, autoritățile controlau doar 23 de organe mass-media. În Ungaria, adevărata problemă este creată de activiștii pro-ruși locali, diseminatorii dezinformării rusești. În plus, canalul principal al dezinformărilor rusești este mass-media pro-guvernamentală mainstream”, a declarat Edit Zgut.

Ucraina, poligon pentru noile strategii de război informațional

Ucraina, poligon pentru noile strategii de război informațional

Fake-news marca PSD

Jurnaliștii români, consideră că propriul guvern este implicat în acțiuni de manipulare a societății. Jurnaliștii români au declarat că partidele de guvernământ au devenit amenințarea principală la adresa jurnalismului echitabil și a libertății presei din țară. În aceste condiții, importanți politicieni români au folosit forța împotriva jurnaliștilor pentru a îi obliga să se conformeze. Jurnaliștii români consideră că mediul informațional român este protejat oarecum de manipulările externe, dar, în același timp, actualul guvern PSD devine principalul producător de propagandă și știri false din țară. Oricum, prin gama de vulnerabilitate în fața fenomenului Fake-News, România este încă pe primul loc pe fondul țărilor europene, potrivit datelor Eurobarometrului.

„În România, majoritatea narațiunilor antidemocratice provin de la actori interni, vocile străine provocatoare și manipulatoare sunt destul de bine izolate de public”, a declarat Cristian Iohan Ștefănescu, jurnalistul de la Digi FM.

Între timp, narațiunile propagandistice răspândite pentru a obține polarizarea societății sunt problemele legate de consolidarea NATO, anularea sancțiunilor împotriva Rusiei și așa-numitele „valori tradiționale”.

În acest fel, radicalizarea și fragmentarea societății rămân principalul obiectiv al propagandei ruse. Este o metodă eficientă de a menține publicul în tensiune. Printre factorii și canalele semnificative de răspândire a propagandei sunt minoritățile vorbitoare de limbă rusă, care sunt înfățișate ca fiind victime ale căror dreptaturi sunt încălcate. Ascunzându-se în spatele oamenilor, autoritățile rusești desfășoară campanii informaționale folosind surse binecunoscute, sponsorizate de stat, pentru a atinge obiective clare. Cum ar fi influențarea alegerilor ori edificarea unei rețele de partide radicale în tot spațiul european, finanțate de partea rusă. (Marianna Prysiazhniuk)

Share our work
Lituania, lideri sovietici condamnați pentru crime de război

Lituania, lideri sovietici condamnați pentru crime de război

Lituania-condamnă-crimele-de-război-sovietice

Lituania-condamnă-crimele-de-război-sovietice

Ex-ministrul Apărării al Uniunii Sovietice, Dmitri Iazov, și fostul ofițer al KGB, Mihail Golovatov, au fost condamnați în absenţă de Judecătoria din Vilnius (Lituania) pentru crime de război și crime împotriva umanității în dosarul evenimentelor din 13 ianuarie 1991, când autoritățile sovietice au încercat să înăbușe mișcarea de independență a țării baltice, relatează mass-media de la Chișinău. Astfel, Iazov a fost condamnat la 10 ani de pușcărie, Golovatiuc – la 12 ani, iar fostul șef al garnizonului Armatei sovietice din Vilnius, Vladimir Ushopcic, la 14 ani de pușcărie.

Potrivit materialelor cauzei, Iazov este acuzat că la finele anului 1990 a creat un grup organizat din 160 de militari și politicieni în scopul readucerii Lituaniei în componența URSS.

Plan diabolic

Procurorii susțin că Iazov a ordonat subalternilor săi să elaboreze un plan de preluare a puterii în Lituania, să pregătească lista obiectivelor strategice importante, inclusiv autoritățile publice centrale, mass-media și comunicații.

„La data de 11 ianuarie 1991 în cadrul implementării planului, cu ajutorul militarilor, a început agresiunea din partea Uniunii Sovietice și un conflict armat în Lituania”, se menționează în document.

Tot acolo se descrie atacul asupra Vilniusului și se acordă o atenție deosebită asaltului asupra Casei presei. Peste două zile, autoritățile sovietice au încercat cu forța să răstoarne autoritățile legitime ale Lituaniei care și-a declarat independența în martie 1990.

Militarii sovietici au ocupat și clădirea televiziunii lituaniene, acțiune în urma căreia 14 persoane au decedat, iar peste 1 000 au fost răniți.

În total, pe acest dosar sunt acuzați 67 de cetățeni din Rusia, Belarus și Ucraina. (N.G.)

Share our work
Germania își consolidează prezența militară la frontiera CSI

Germania își consolidează prezența militară la frontiera CSI

Germania va trimite noi subunități de tancuri în statele baltice

Germania va trimite noi subunități de tancuri în statele baltice

Berlinul va investi în total 110 milioane de euro până în 2021 pentru a-şi îmbunătăţi bazele militare din Lituania, a anunţat Ursula von der Leyen, ministrul Apărării, relatează mass-media de specialitate, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Germania coordonează peste 1.200 de soldaţi NATO din 10 ţări, trimişi în Lituania acum doi ani ca parte din eforturile Alianţei de a-şi consolida poziţia faţă de Rusia în Europa de Est după anexarea Crimeei de către Moscova.

„Vrem să fie clar că Lituania nu este singură şi nu va fi niciodată singură. Nu va mai trebui să îşi sacrifice niciodată libertatea şi independenţa”, a afirmat von der Leyen în timpul unei vizite la forţele germane. „Vom sta aici cu Bundeswehr (forţele armate germane) câtă vreme este nevoie şi câtă vreme situaţia o cere”, a adăugat ea.

Favorită la șefia NATO

Aflată într-un turneu baltic, care cuprinde, printre alte state, și Lituania și Estonia, Von der Leyen a informat că Germania va investi 50 de milioane de euro în acest an în cazărmi şi alte facilităţi pentru forţele NATO, iar cheltuielile vor ajunge până la 110 milioane de euro până în 2021. Totodată, partea germană și-a manifestat disponibilitatea de a suplimenta contingentul său și cu noi subunități de tancuri și forțe speciale, ca parte a NATO Enhanced Forward Presence din Lituania.

Ursula von der Leyen este considerată de mulți oficiali politici și din domeniul apărării drept cea mai bună persoană pentru a prelua mandatul de secretar general al NATO de la Jens Stoltenberg, relatează Die Welt, citând diferite surse guvernamentale din statele membre NATO. Dacă aceasta va prelua mandatul, va fi primul oficial german care va ocupa funcția după mandatul lui Manfred Worner (1988-1994).

Ministrul Apărării din Lituania, Raimundas Karoblis, a declarat: „Este pentru prima oară când auzim atât de clar şi de la un nivel politic atât de înalt că Germania este aici pe termen lung, până când situaţia securităţii se va schimba”.

Lituania, o fostă republică sovietică, a aderat la NATO alături de Letonia şi Estonia şi alte şase ţări ex-comuniste, printre care şi România, în 2004.

Germania trimite sistemele de artilerie PZH 2000 pentru a descuraja o invazie rusă în statele baltice

Germania trimite sistemele de artilerie PZH 2000 pentru a descuraja o invazie rusă în statele baltice

Ofertă militară

Germania este dispusă să sprijine Ucraina în demersurile sale de descurajare a agresiunii rusești, prin trimiterea unor nave militare germane în Marea Neagră – au anunţat recent reprezentanți ai guvernului german, în timpul unei întâlniri cu ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Anatoli Petrenko, aflat în vizită la Berlin, potrivit mass-media de la Kiev, care citează un comunicat al Ministerului Ucrainean al Apărării.

De asemenea, reprezentanții guvernului german au promis că vor face demersuri pentru eliberarea marinarilor ucraineni arestaţi în Rusia și, totodată, vor sprijini Kievul în implementarea reformelor în domeniile securității și apărării din Ucraina.

În timpul vizitei la Berlin, oficialul ucrainean a discutat cu partea germană despre perspectivele desfăşurării unei misiuni de menținere a păcii în Donbas și trimiterea unor observatori ai OSCE în Marea Neagră și în Marea Azov, pentru a preveni o escaladare a conflictului.

Germania-pregătită-să-trimită-nave-militare-în-Marea-Neagră

Germania-pregătită-să-trimită-nave-militare-în-Marea-Neagră

Colaborare tehnico-militară

Oficialii din Ucraina şi Germania au examinat, deasemenea, perspectivele extinderii cooperării tehnico-militare dintre cele două țări și consolidarea capabilităților navale ale Ucrainei. Anterior, Kiev-ul și-a anunțat intenția de a achiziționa sisteme de armament din Germania, inclusiv tancuri, Berlinul refuzând orice discuție în acest sens pentru a nu escalada situația tensionată din Estul Ucrainei.

În timpul întâlnirilor, părțile au subliniat importanța susținerii suplimentare a Ucrainei pe calea către integrarea euro-atlantică și consolidarea relațiilor sale de parteneriat cu Republica Federală Germania și cu alți membri ai NATO.

Rezultatele reuniunilor vor fi utilizate pentru pregătirea dialogului militar și politic la nivelul ministerelor Apărării din Ucraina și Germania în cadrul diferitelor formate bilaterale și internaționale. (N.G.)

Share our work