Războiul migranților, Lituania militarizează granița belarusă

Războiul migranților, Lituania militarizează granița belarusă

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, sub sancțiunile UE

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, sub sancțiunile UE

Lituania va desfăşura membri ai forţelor sale armate la frontiera cu Belarus, conform unui decret semnat de preşedintele Gitanas Nauseda. Măsura are rolul de a stopa creșterea bruscă a numărului migranţilor ilegali.

Nauseda a semnat decretul care extinde puterile armatei în zona frontalieră, dând curs unei cereri din partea parlamentului de la Vilnius. Măsura le va permite militarilor să oprească şi să percheziţioneze persoane şi vehicule şi să folosească ”echipament special” neprecizat.

Măsuri complexe

Forţele armate ale statului NATO urmează să-şi coordoneze activităţile cu poliţia de frontieră şi cu serviciile de informaţii.

De la începutul anului, circa 4.026 de migranţi au intrat ilegal în Lituania dinspre Belarus, comparativ cu numai 74 în 2020. Situaţia s-a stabilizat în ultimele zile, potrivit ministrului de interne lituanian Agne Bilotaite.

Un număr extrem de mare de migranţi au ajuns în Lituania, Letonia şi Polonia în ultimele săptămâni.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a fost acuzat că a deschis graniţele ţării sale ca formă de presiune asupra Uniunii Europene pentru ca aceasta să ridice sancţiunile instituite împotriva regimului său, după contestata sa realegere în funcţie în urmă cu un an.

El a anunţat la sfârşitul lui mai că nu-i va mai împiedica pe migranţi să treacă granița cu UE.

Germania, ținta migranților ilegali

Germania, ținta migranților ilegali

Sârma ghimpată umanitară

Ucraina trimite sârmă ghimpată ca „ajutor umanitar” pentru Lituania, aceasta urmând să fie folosită pentru a ridica o uriașă barieră la granița cu Belarusul. Bariera are ca scop oprirea migranților pe care regimul Lukașenko îi trimite în Lituania sub formă de răzbunare pentru sancțiunile impuse de Uniunea Europeană.

Livrarea de „ajutor umanitar” este menită să ajute Lituania să asigure securitatea frontierei sale, au precizat autoritățile de la Kiev. Încă două transporturi vor urma, potrivit comunicatului, citat de Agerpres.

Lituania se luptă cu un aflux în creştere de migranţi, în special din Orientul Mijlociu, dinspre frontiera sa cu Belarusul. De aceea, autorităţile de la Vilnius vor să monteze un gard de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei de 700 km.

Surse politice europene au declarat că Lukașenko aduce special migranții din Irak pentru a-i trimite apoi peste granița cu Lituania. UE a făcut unele demersuri pe lângă guvernul irakian pentru a opri acest flux, fără a avea succesul scontat. (K.P.)

Share our work
UE, reuniune de urgență privind războiul migranților de la granița belarusă

UE, reuniune de urgență privind războiul migranților de la granița belarusă

UE, îngrijorată de criza migranților de la granița de Est

UE, îngrijorată de criza migranților de la granița de Est

Miniştrii europeni de Interne urmează să se reunească la 18 august, pentru a discuta despre o creştere a numărului migranţilor care pătrund în mod ilegal în Lituania, stat membru UE, dinspre Belarus, a anunţat preşedinţia slovenă a UE.

Având în vedere situaţia de la frontiera lituaniano-belarusă, UE se confruntă cu o ameninţare gravă la adresa securităţii sale şi cu folosirea migraţiei ilegale ca armă de către statul belarus”, scrie Slovenia într-o scrisoare trimisă diplomaţilor.

Reprezentanţi ai Agenţiei europene a grănițelor, Frontex, şi ai Europol urmează să participe la această reuniune pentru a facilita adoptarea unei strategii viabile.

Demersuri diplomatice

Slovenia insistă ca în cadrul acestei reuniuni să se adopte măsuri în vederea apărării acestei părţi a frontierei externe a UE şi ca Lituania să fie susţinută în continuare.

UE l-a convocat anterior pe însărcinatul cu afaceri belarus la Bruxelles, protestând față de politica guvernului de la Minsk.

Blocul comunitar a învercat să obțină suspendări ale zborurilor dintre Minsk și unele state de origine a migranților, discutând în acest sens cu guvernul irakian. Bagdad s-a transfomat într-o poartă de acces a migranților din Irak, Siria, Pakistan, Iran și Afganistan către UE, cu sprijinul direct al autorităților belaruse. (K.P.)

Share our work
România se înhamă la alianța anti-Lukașenko

România se înhamă la alianța anti-Lukașenko

România se înrolează în falanga anti-Lukașenko

România se înrolează în falanga anti-Lukașenko

Președinții României, Poloniei și Lituaniei au semnat o declarație comună privind situația din Belarus, a anunțat luni dimineață Administrația Prezidențială de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei trei șefi de stat susțin construirea unui parcurs democratic al Belarusului și se oferă să sprijine autoritățile de la Minsk pentru inițierea unor reforme politice și economice.

Propunere pentru un Belarus Democratic

„Noi, Președinții Lituaniei, Poloniei și României, ca state membre ale Uniunii Europene:

-susținând ferm libertatea și promovarea principiilor democratice,

-evidențiind că alegerile libere, corecte și transparente sunt un drept democratic fundamental al oricărei națiuni,

-recunoscând drept legitime rezultatele alegerilor doar dacă acestea sunt organizate în conformitate cu Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și sunt monitorizate internațional,

-admițând explicit că nimeni altcineva decât Poporul Belarusului are dreptul de a decide destinul pentru țara sa,

-reasigurând asupra respectului nostru pentru o astfel de decizie realizată pe baze legitime,

-înțelegând că un Belarus prosper, construit pe încredere socială și o viziune comună, este esențial pentru o Europă mai stabilă și mai sigură.”

Ne declarăm voința să susținem Poporul Belarusului în construirea unui parcurs democratic, printr-o conducere de stat aleasă democratic, o societate civilă liberă, prin economie de piață și prin statul de drept ” se mai arată în Propunere pentru un Belarus Democratic, așa cum se numește declarația președinților Lituaniei, Poloniei și României.

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, recunoscut de Kremlin

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, recunoscut de Kremlin

Situație complicată

Preşedintele bielorus Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994, se confruntă cu o mişcare inedită de contestare după alegerile de la 9 august, care l-au dat câştigător cu 80% din sufragii şi pe care opoziţia le-a denunţat ca fiind frauduloase.

Rezultatele alegerilor prezidenţiale au fost respinse de Uniunea Europeană, care pregăteşte sancţiuni împotriva unor înalţi reprezentanţi ai regimului belarus şi i-a cerut lui Aleksandr Lukaşenko să dialogheze cu opoziţia. Lukaşenko a refuzat în schimb orice concesie şi denunţă un complot occidental menit a-l înlătura de la putere. Printre principalele state care susțin administrația Lukașenko se numără Federația Rusă și China.

Primele manifestaţii din Belarus după alegerile de la 9 august au fost reprimate prin forţă. Trei persoane au murit, mai multe zeci au fost rănite şi peste 7.000 au fost arestate.

Sprijin financiar

Ministerul Afacerilor Externe de la București a transferat recent 100 de mii de euro pentru susținerea societății civile și a presei independente din Belarus.

Potrivit unui comunicat al MAE român, Contribuția României a fost transferată Organizației European Endowment for Democracy (EED), instituție europeană specializată în acordarea de asistență pentru proiecte de consolidare a democrației și drepturilor omului în vecinătatea Uniunii Europene.

Astfel, România se alătură celorlalți parteneri din UE, state membre și instituții, care dezvoltă proiecte în parteneriat cu EED, în beneficiul direct al societății civile din Belarus.

„Această susținere din partea României are ca obiectiv împlinirea așteptărilor legitime ale cetățenilor din Belarus, mai ales în condițiile în care sprijinirea evoluțiilor și reformelor democratice constituie baza cooperării UE cu statele din Parteneriatul Estic”, a declarat ministrul Bogdan Aurescu. (N.G.)

Share our work
„Falsificarea istoriei”, o nouă formă a războiului hibrid

„Falsificarea istoriei”, o nouă formă a războiului hibrid

Statele baltice, nemulțumite de modul în care Kremlinul interpretează istoria

Statele baltice, nemulțumite de modul în care Kremlinul interpretează istoria

Preşedinţii celor trei ţări baltice – Lituania, Letonia şi Estonia – au condamnat joi ceea ce ei consideră a fi tentative ale Moscovei de „falsificare a istoriei”, înaintea celei de-a 75-a aniversări a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-o declaraţie comună, cei trei şefi de stat, ale căror ţări ocupate cândva de URSS sunt în prezent membre ale UE şi NATO, au cerut „adevăr şi justiţie”, altfel spus recunoaşterea crimelor din epoca comunistă şi a responsabilităţii URSS în declanşarea războiului.

Acuzații dure

„Denaturarea evenimentelor istorice care au dus la cel de-al Doilea Război Mondial şi la divizarea Europei în urma conflictului reprezintă un efort deplorabil de falsificare a istoriei şi pune sub semnul întrebării fundamentul însuşi al ordinii internaţionale contemporane”, au avertizat cei trei preşedinţi.

Aducând în acelaşi timp un omagiu tuturor victimelor conflictului şi soldaţilor ţărilor aliate care au zdrobit regimul nazist, cei trei declară că Uniunea Sovietică a recurs la forţele armate şi la represiune pentru a le supune naţiunile în timpul Războiului Rece.

Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a calificat drept „revizionism istoric” recentele tentative ale Moscovei de a minimaliza acordul secret Ribbentrop-Molotov din 1939 cu privire la împărţirea Europei între Germania nazistă şi URSS. „Istoria nu trebuie rescrisă. Aceasta duce la concluzii rele şi la decizii rele”, a spus Nauseda într-un interviu acordat AFP, preluat de mass-media internațională.

Revizionism istoric

Omologul său leton, Egils Levits, a apreciat că „falsificarea istoriei este un fel de război hibrid” dus de Moscova.

„Pentru noi, războiul s-a terminat în 1993, când ultimul soldat rus a părăsit teritoriul Republicii Lituania”, a mai declarat preşedintele lituanian Nauseda pentru mass-media internațională.

Ziua de 9 mai este celebrată în Rusia ca Ziua Victoriei, dar pentru mulţi locuitori din ţările baltice această dată simbolizează începerea ocupaţiei de către sovietici.

Moscova refuză să recunoască drept ocupaţie integrarea prin forţă a ţărilor baltice în URSS în 1944-1945 şi nu a cerut scuze niciodată pentru aceasta.

Preşedintele Vladimir Putin şi alţi înalţi responsabili ruşi au acuzat recent Polonia că ar fi contribuit la declanşarea celei de-a doua conflagraţii mondiale. Această teză a fost respinsă cu indignare de Varşovia şi de aliaţii săi occidentali.

Ţările baltice şi-au recâştigat independenţa odată cu destrămarea URSS în anii 1990-1991, pe fondul unor represiuni violente ale mișcărilor de eliberare de către structurile KGB și ale armatei sovietice.

Buturuga estoniană

Autoritățile de la Tallin vor ca Rusia să returneze teritoriile pe care le consideră anexate de Moscova, a spus președintele parlamentului de la Talin, Henn Põlluaas, citat de mass-media rusă la sfârșitul anului trecut.

Estonia este singura țară membră NATO ce nu are un tratat de frontieră cu Rusia. Cele două țări se contrazic de multă vreme – ultimul conflict diplomatic având loc în această primăvară – în privința unui tratat din 1920 ce stabilea granița ruso-estoniană, tratat pe care Estonia îl consideră drept certificatul de naștere al țării, dar despre care rușii spun că este nul.

”Nu vrem niciun metru pătrat de teritoriu rus. Doar îl vrem pe al nostru înapoi. Rusia a anexat aproximativ 5% din teritoriul Estoniei”, a spus președintele parlamentului estonian, Henn Põlluaas. ”Anexarea teritoriilor estoniene nu este diferită de ocuparea și anexarea Crimeei”, a spus Põlluaas.

Liderul parlamentar a răspuns astfel după ce diplomatul rus Sergei Belyayev a declarat că Moscova va ratifica tratatul de frontieră doar dacă Estonia renunță la pretențiile teritoriale. Kremlinul a spus că declarațiile lui Põlluaas sunt inacceptabile.

Războiul despăgubirilor

Miniştrii justiţiei din Estonia şi Letonia, Urmas Reinsalu, respectiv Dzintars Rasnačs, au declarat în 2018 că cele două ţări baltice intenţionează să ceară Moscovei despăgubiri pentru ‘ocupaţia sovietică’.

Într-o declaraţie comună, miniştrii justiţiei din cele două ţări subliniază importanţa păstrării amintirii despre pierderile umane suferite în urma ocupaţiei sovietice şi a explorării posibilităţilor de a înainta Federaţiei Ruse – în calitate de succesor legal al URSS – o cerere de despăgubire pentru prejudiciile provocate’, se menţionează în comunicatul Ministerul Justiţiei din Estonia. Ministrul justiţiei eston Urmas Reinsalu i-a expus omologului său leton eventualele măsuri posibile din punctul de vedere al dreptului internaţional în acest sens. La rândul său, ministrul leton Dzintars Rasnačs a evocat eventuale acţiuni care ar putea fi întreprinse pe acest subiect la nivelul ONU.

În aprilie 2016, experţii letoni au estimat la circa 185 de miliarde de euro cifra despăgubirilor care ar putea fi pretinsă Rusiei pentru prejudiciile provocate de URSS. O reprezentantă a comisiei care a făcut aceste calcule, Ruta Pazdere, declarase atunci că pierderile demografice suferite de Letonia ar putea depăşi ca despăgubire câteva zeci de miliarde de euro.

Liderul rus Vladimir Putin folosește în scop politic moștenirea istorică sovietică

Liderul rus Vladimir Putin folosește în scop politic moștenirea istorică sovietică

Sute de miliarde

Cu doi ani înainte, Letonia avansase suma de 300 de miliarde de euro drept despăgubiri pentru ‘ocupaţia sovietică’, conform Baltic News Network. De cealaltă parte, Moscova susţine că nu poate fi vorba de vreo ocupaţie a ţărilor baltice în 1940 de către URSS, conform agenţiei de presă RIA Novosti. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Rusia nu este de acord cu termenul de ‘ocupaţie’ utilizat cu referire la perioada în care cele trei ţări baltice au făcut parte de URSS şi deci nu consideră că este posibil să se vorbească despre vreo despăgubire, potrivit agenţiei de presă TASS. Anterior, Ministerul de Externe al Rusiei a explicat că examinează alăturarea celor trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – la URSS ca fiind în conformitate cu normele dreptului internaţional de la acea vreme, potrivit agenţiei de presă citate. Potrivit istoricilor, cele trei ţări baltice au fost ocupate de Uniunea Sovietică ca urmare a prevederilor pactului de neagresiune sovieto-german din 1939, adică a celebrului Pact Ribbentrop-Molotov. (N.G.)

Share our work
Investigație//„Optimizare” de la gura copiilor: ultimul tun al Guvernului Filip

Investigație//„Optimizare” de la gura copiilor: ultimul tun al Guvernului Filip

Fostul premier Pavel Filip vizitează o grădiniță din Strășeni pentru a verifica hrana copiilor și se declara mulțumit. Sursa: Guvern.

● Grupul Pontem, acuzat de evaziune fiscală și de tendințe de monopol în Lituania, și-a făcut intrarea politic în Moldova pentru livrarea de produse în grădinițe și școli

●Contractul cu statul a fost semnat în condiții de favorizare în detrimentul companiilor moldovenești și producătorilor locali

● Prin așa-zise „meniuri-model”, Pontem își crează posibilitatea să reducă cheltuielile pentru pregătirea mâncării pentru copii 

O companie lituaniană cu filiale în Ucraina și Georgia a intrat, fără concurență, pe piața alimentației din grădinițele și școlile din R. Moldova.  Pentru a „optimiza” cheltuielile, compania îi plătește chiar și sub salariul minim de 2.775 de lei pe bucătari și nu asigură blocurile alimentare cu utilaj și consumabile. Pentru a evita intoxicările alimentare, angajații grădinițelor sunt nevoiți să muncească indirect pentru Pontem. Toate acestea se întâmplă în condițiile în care Guvernul a majorat alocațiile pentru alimentație în instituțiile preșcolare și școlare.

Primul contact oficial al Pontem cu autoritățile de la Chișinău a avut loc pe 10 octombrie 2018, atunci când patronul Pontem UAB, Irmantas Norkus, s-a întâlnit cu fostul premier Pavel Filip la Chișinău.

După întrevedere, Guvernul a anunțat că firma lui Norkus va implementa în R. Moldova „cele mai bune practici internaționale” și că „actualul sistem de alimentație în școli și grădinițe din țara noastră este depășit și se confruntă cu mai multe probleme.”

Pe 19 decembrie 2018, Guvernul Filip a semnat o hotărâre de guvern prin care Pontem a primit undă verde, fără nicio licitație, să-și desfășoare activitatea comercială. Documentul a fost contrasemnat de către foștii miniștri ai Educației, Sănătății și Finanțelor – Monica Babuc, Silvia Radu și Ion Chicu. Contractul dintre Pontem și Guvern a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019.

Astfel, proiectul-pilot a fost demarat în raionul Strășeni, locul de baștină a lui Pavel Filip, pentru 6.800 de copii din grădinițe, gimnazii și licee, circa jumătate din cei 13.700 de copii înregistrați oficial în învățământul din acest raion. Contractul are o valoare de 180 de milioane de lei (circa 9 milioane de euro) și se întinde pe o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare.

Odată ce acest contract va fi extins în celelalte 34 de raioane ale R. Moldova, afacerea s-ar putea ridica până la 6,3 miliarde de lei, echivalentul a circa 315 milioane de euro pentru următorii cinci ani. Și asta doar pentru pentru contractele cu instituțiile de învățământ amintite.

La fel ca în Moldova, fără niciun concurs, Pontem a intrat în vara lui 2016, în timpul mandatului președintele lui Petro Poroșenko, pe piața alimentației elevilor și militarilor din Ucraina, unde are contracte în valoare de peste 15 milioane de euro.

Reporterii CIJM au descoperit o suveică de firme care deține controlul de facto al grupului Pontem.

Firma lituaniană – Pontem UAB – este deținută de Maistas.LT. La rândul său, Maistas.LT are ca acționar, cu 26,42%, firma Baltijos Paslaugu Grupe UAB proprietate 100% a lui Irmantas Norkus, conform unor documente oficiale puse la dispoziție de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP).

Potrivit publicației lituaniene Delfi, o altă companie a lui Norkus din același domeniu, Bruneros, și-a schimbat denumirea după un scandal de evaziune fiscală.  Compania se numea anterior Kretingos maistas și era condusă indirect de Irmantas Norkus. O investigație jurnalistică a dezvăluit că firmele afaceristului aveau conexiuni cu Ministerul Sănătății din această țară.

În R. Moldova, filiala se numește Pontem.X SRL. Aceasta a fost înregistrată oficial pe 11 decembrie 2018, cu opt zile înainte ca Guvernul de la Chișinău să emită hotărârea prin care aviza funcționarea pe teritoriul statului. Firma are doi asociați: Dorin Ciurea (20%) și Baltijos Paslaugu Grupe UAB (80%) din acțiuni. Capitalul înregistrat în Moldova este de 10.000 de lei, iar administratorul companiei este Sergiu Brânzilă. Sergiu Brânzilă ne-a anunțat că filiala din Moldova urmează de asemenea să își schimbe denumirea.

Contract fără licitație

Pe 29 martie 2019, patronul lituanian Irmantas Norkus a semnat un contract cu președintele Consiliului Raional Strășeni, democratul Mihail Popa. Firma se angaja să livreze produse de calitate în instituțiile școlare și preșcolare din raionul Strășeni, să doteze bucătăriile cu utilaj și echipament corespunzător, precum și să repare cantinele.

De cealaltă parte, Consiliul Raional Strășeni trebuia să asigure plata serviciilor prestate la timp și punerea la dispoziție a cantinelor din școli și grădinițe acestei firme în schimbul unei arende nespecificate.

Meniuri „dietetice” cu varză și sfeclă

O parte din administratorii de instituții de învățământ cu care am intrat în contact, fie nu vor să vorbească despre proiect, fie să o facă sub protecția anonimatului de frică să nu fie admonestați de șefii politici ai raionului.

Majoritatea angajaților din grădinițe cu care am vorbit au semnalat tendința Pontemului de a elabora meniuri din produse cât mai ieftine. „La început de proiect, lunea mai era cum era, dar marțea ne dădeau salată de varză, ciorbă de varză și, seara, varză înăbușită. Copilul pleca acasă cu dureri de abdomen. Astfel, apăreau vomă și diaree. A doua zi era salată de sfeclă roșie, ciorbă de sfeclă roșie, iar vinegret”, ne-a relatat directoarea Grădiniței nr. 5 din Strășeni.

Grădinița nr. 5 din Strășeni

După o adunare cu părinții situația s-a schimbat, iar directoarea Maria Miron a devenit „cea mai rea directoare” din Strășeni pentru cei Pontem și funcționarii raionului. „De la Anul nou încoace, anotimpul iarnă-primăvară, de trei zile pe săptămână, erau numai chifteluțe cu sos. Fără niciun terci, fără porumb, care este cel mai sănătos pentru intestinele copiilor.”

De cealaltă parte, Sergiu Brânzilă ne-a explicat că mâncarea este împărțită la copii în funcție de vârstele acestora.

„Am făcut un fel de optimizare pentru că se aruncau produse. Și acum se aruncă… Dar asta nu înseamnă că copiii nu sunt alimentați în conformitate cu normele stabilite. Avem un meniu unic în școli, care se respectă. Se respectă meniul și gramajul, dar există și factorul uman…”, a spus Brânzilă.

Experții din Lituania suspectează că meniurile elaborate de Pontem în această țară oferă acestei firme posibilitatea să reducă prețul de cost al mâncării. Astfel, prin aceste meniuri, afaceriștii și-au creat posibilitatea să reducă cheltuielile pentru pregătirea mâncării.

Igienă precară și lipsuri materiale

O serie de administratori, angajați și primari s-au plâns că bucătarilor angajați de Pontem le este impus un regim de muncă dur din cauza căruia le este greu să respecte normele sanitare.

Același bucătar trebuie să facă mâncare pentru copii, să care lăzi cu produse alimentare și să le sorteze. Să intre în contact cu oameni din afara instituției, să completeze tot felul de hârtii și borderouri. Tot ei sunt obligați să evacueze gunoiul din bucătărie cu aceleași haine de lucru. Iar programul lor de lucru poate depăși opt ore zilnic din cauza sumedeniei de sarcini impuse.

Grădinița nr. 2 din Vorniceni

Toate aceste obligații sunt considerate drept normale de Pontem, deoarece firma nu are nevoie de magazioneri. „De aceea le mai și dăm detergenți la bucătărie. Să fim siguri că nu pățesc nimic copiii”, ne-a declarat directoarea Grădiniței nr. 2 din Vorniceni, Ecaterina Nicolăescu.

Asigurarea regulată a instituțiilor preșcolare cu detergenți este o altă problemă denunțată de managerii de grădinițe. „Au adus două cutii de detergent în septembrie–octombrie 2019, două de lavete, trei de înălbitor și apoi au mai adus acum în martie 2020”, ne-a spus o altă angajată a grădiniței din Vorniceni.

De asemenea, sacii menajeri de la bucătărie sunt cumpărați din bugetul grădiniței, în condițiile în care într-o bucătărie cantitățile de gunoi menajer sunt semnificative. „Eu nu pot să las bucătăreasa să pună gunoiul într-o ladă și apoi îl care la tomberonul de afară. Sunt foarte multe aspecte ce țin de igienă, care nu se respectă”, a precizat directoarea.

Aceeași situație a fost semnalată la grădinițele din Făgureni, Strășeni și Zubrești. „Noi am luat toate cele din bugetul grădiniței, ca să fie curat și să dezinfectăm. Noi nu putem să stăm așa”, a adăugat directoarea Nicolăescu.

Directorul Pontem.X, Sergiu Brânzilă, respinge aceste acuzații. „Ați fost indus în eroare. În fiecare zi, se verifică curățenia pe toate suprafețele. Când nu se respectă igiena, apar intoxicații.”

În marea majoritate a cazurilor, Pontem.X a angajat doar un bucătar care se ocupă de tot ce făcea înainte o întreagă comisie în fiecare grădiniță – director, magazioner/administrator, asistentă medicală și bucătari. „Totul pentru a se reduce riscul de toxiinfecție alimentară. Acum, totul este la grămadă”, a mai precizat directoarea grădiniței din Vorniceni.

Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în raionul Strășeni nu a fost înregistrat niciun caz de intoxicații alimentare. Directorul Pontem.X ne-a declarat că în raionul Strășeni s-ar fi înregistrat o diminuare a numărului de cazuri intoxicări alimentare și dureri în abdomen la copii, citând o sursă de la Centrul de Sănătate Strășeni.

Am solicitat responsabilul de date statistice de la Centrul de Sănătate Strășeni, Pentru Ganea, care ne-a declarat că nu a oferit aceste date nimănui. El ne-a direcționat la Agenția pentru Sănătate Publică Strășeni, care ne-a comunicat în 2019 a fost înregistrat în raionul Strășeni un caz de intoxicare alimentară la copii cu vârste trei–șase ani, iar în 2018 – trei cazuri. Nu putem susține dacă acest caz a fost înregistrat într-o grădiniță ce face parte din proiectul-pilot.

Cantina unui gimnaziu din Kiev, deservită de Pontem.UA, a fost închisă în urma încălcării mai multor norme sanitare.

Salarii mizere, plătite cu întârziere

Cu toate acestea, salariile angajaților Pontem au rămas aceleași și se achită mai târziu decât celorlalți angajați ai grădinițelor. „Leafa lor este mizeră și nici nu o plătesc la timp. Luna trecută (februarie – n.r.), le-a fost plătit salariul pe data de 21, în timp ce ceilalți angajați ai grădiniței primesc salariul în data de 1 și 10 a lunii”, ne-a spus directoarea Grădiniței nr. 5 din Strășeni, Maria Miron.

Grădinița nr. 5 din Strășeni

În plus, o angajată a fost obligată să plătească din buzunar niște produse alimentare care nu au fost consumate de copii din motivul că numărul acestora ar fi fost mai mic decât cel anunțat cu o zi înainte. Sergiu Brânzilă susține însă că salariul angajaților firmei este achitat la timp. Acesta ne-a explicat că remunerarea bucătarilor este stabilită în funcție de numărul copiilor dintr-o grădiniță.

În ce privește reducerea salariilor ca pedeapsă pentru bucătari, directorul Pontem.X a ținut de asemenea să sublinieze că „am fost induși în eroare”. În pofida celor spuse de directorul companiei, directoarele de grădinițe din Făgureni, Vorniceni și Strășeni susțin că sunt permanent îngrijorate de faptul ar putea să rămână fără bucătari.

Iar Pontemul nu reacționează cu promptitudine în aceste situații, directoarele fiind obligate să caute angajate pentru această firmă privată. „Trebuie să lucreze de la 7 dimineața până la ora 5 seara, cu un salariu de 2.680 de lei”, a spus directoarea grădiniței din Făgureni. Deși este obligată prin contract, Pontem s-a ocupat în rare cazuri de igienizarea și reparațiile bucătăriilor în care gătește.

Furnizari în weekend

Directoarele de grădinițe denunță de asemenea programul haotic de furnizare a alimentelor, uneori chiar și în zilele de weekend. „Se întâmplă deseori ca paznicul să primească produsele din cauza că sunt aduse foarte dimineață. La început, ieșeam și eu sâmbăta și duminica să le primesc din cauza că nu puteam să scot colegele la lucru în zilele libere”, ne-a spus Maria Miron.

De partea cealaltă, administratorul Pontem.X susține că produsele sunt furnizate la timp. Mai mult decât atât, angajatele au telefoane performante cu care sunt obligate să fotografieze produsele alterate și facturile.

„Atunci când sunt primite produsele la cantină, sunt verificate și, în cazul în care sunt produse alterate, sunt întoarse furnizorului. Am avut mai multe cazuri în care furnizorii au recurs la șiretlicuri. La suprafață, sunt fructe sau produse proaspete, iar la mijloc alterate.” Brânzilă admite unele probleme care ar fi fost determinate de factorul uman.

Promisiuni nerespectate

Majoritatea surselor ne-au declarat că Pontem nu asigură cu utilaj grădinițele. De exemplu, la grădinița din satul Căpriana, utilajul este unul nou și performant grație eforturilor depuse de Primărie în cadrul unui program japonez de finanțare.

După ce acest utilaj a ajuns în gestiunea Pontem.X, nu numai că nu a fost înnoit, dar nici măcar reparat la timp. „Am mai avut probleme cu un robinet, care s-a defectat în noiembrie și l-au pus tocmai acum în luna martie. Trebuiau să repare și mașina de tocat carne. Fetele (de la bucătărie – n.r.) aduceau mașina de tocat de acasă”, ne-a declarat directoarea grădiniței Doina Radu.

Ea a adăugat că are în grădiniță 113 copii și este necesar ca Pontemul să plătească pentru consumabile și să repare utilajul pe care îl folosește gratuit. „La bucătărese s-a întâmplat, de exemplu, să li se termine detergentul și să cumpere din banii lor. Dacă vin cei de la medicină preventivă, ele sunt trase la răspundere”, a precizat directoarea.

La rândul ei, directoarea grădiniței din Făgureni, Silvia Moscalciuc, ne-a spus că Pontem nu a dotat nici bucătăria și nici nu și-a plătit facturile la utilități. „Aveam nevoie de dotare: plită electrică cu cuptor și mașină electrică de tocat carne. Restul eu am dotat. La insistența mea, mi-au adus nu de mult o mașină manuală de tocat carne”, ne-a precizat doamna directoare.

Investiții au fost prezentate cu mare pompă în timpul campaniei electorale și în prezența lui Pavel Filip. Foto: ponte.md

În replică, Brânzilă a argumentat că în toate școlile a fost schimbată complet vesela și că ar fi investit suma de 2,1 milioane de lei în reparația completă a cantinelor din două școli Strășeni. Aceste investiții au fost prezentate cu mare pompă în timpul campaniei electorale și în prezența lui Pavel Filip, baștinaș și candidat la parlamentarele din februarie 2019.

„Au fost cumpărate mașini de tocat carne electrice și manuale. În instituții cu 15 copii noi, am cumpărat mașini manuale. De ce să cumperi mașină de tocat electrică pentru grădinițe cu 11 copii? Mai bine, am face în altă parte investiția”,

Plăți întârziate pentru utilități 

Primarul localității Zubrești, Maria Manoli, ne-a declarat că Pontem nu a plătit nimic pentru serviciile comunale. „Noi am încheiat un contract cu Consiliul raional. Consumul de curent electric, de apă și gaz trebuie plătit Pontem. Sunt cheltuieli pentru evacuarea deșeurilor. Pontem nu își evacuează deșeurile, după cum nu a plătit nimic pentru serviciile comunale”, a spus ea.

Și Primarul din Căpriana, Tudor Scutaru, ne-a declarat că Pontem nu a plătit pentru consumul de energie electrică, apă, agent termic, pentru evacuarea deșeurilor etc. „Localitatea Căpriana are peste 2.000 de locuitori și nu își poate asuma aceste cheltuieli private”, a spus Scutaru.

În schimb, directorul companiei susține că toate plățile se efectuează la timp și că reporterii au fost „induși în eroare”. „A fost plătit tot ce ține de plățile comunale și la Căpriana, și la Zubrești. Pentru tot ce am plătit avem facturi. Aceste primării nu au vrut să accepte proiectul din start”, a precizat Brânzilă.

Grădinița din Căpriana

 

Statul se declară mulțumit

Reticența primarilor față de proiect se explică, în opinia Mariei Vrânceanu, responsabilă de acest proiect în cadrul Ministerului Educației prin faptul că banii alocați de Ministerul Finanțelor pentru alimentația copiilor nu mai sunt gestionați de autoritățile locale, ne-a precizat dânsa într-un răspuns scris.

Proiectul-pilot de la Strășeni trebuia să fie supus unei evaluări la sfârșitul anului 2019 de către Ministerul Finanțelor, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Evaluarea acestui proiect nu a fost încheiată nici până în prezent. Reprezentanții instituțiilor ne-au informat că un raport va fi făcut public în curând. La insistența reporterilor să își exprime opiniile despre proiect, oficialii au vorbit în termeni elogioși despre compania Pontem.X și proiect.

„Ministerul Sănătății este responsabil să actualizeze normele fiziologice de consum per copil/elev pe zi și să elaboreze meniuri-model în funcție de vârstă și problemele de sănătate”, ne-a comunicat Daniela Demișcan, șefa Direcţiei politici în domeniul sănătății publice din cadrul ministerului.

Ea a mai afirmat că luna trecută [februarie – n.r.], în cadrul ședinței la nivel de prim-ministru, a fost făcut un raport și „a fost calificat cu bună practică”.

Și Maria Vrânceanu, responsabilă de acest proiect în cadrul Ministerului Educației, se declară satisfăcută de proiect. Ea a subliniat că trebuie apreciat faptul că firma Pontem.X are tehnolog și că meniurile sunt elaborate de un specialist.

După ce am vorbit despre problemele semnalate de angajații grădinițelor, ea ne-a precizat că se referă „strict la această practică”, „la modelul de funcționare”, și nu la felul în care își îndeplinește Pontem.X obligațiile asumate prin contract.

Autori: Mădălin Necșuțu și Ilie Gulca/CIJM

Share our work