Statutul limbilor minoritare sfasie Ucraina

Statutul limbilor minoritare sfasie Ucraina

Rada Suprema de la Kiev arunca in aer Ucraina

Rada Supremă de la Kiev a adoptat, marţi, în prima lectură, controversatul proiect de lege care prevede statutul limbilor în Ucraina, elaborat de deputaţii Partidului Regiunilor. Proiectul, contestat din start de opoziţie, a fost adoptat cu voturile a 234 de deputaţi, din 250, înregistraţi în sala de şedinţe a Parlamentului. Noul document prevede că limba de stat în Ucraina este ucraineana, iar conform Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, în categoria limbilor regionale sau minoritare intră următoarele 18 limbi: rusa, belarusa, bulgara, armeana, găgăuza, idiş, tătaro-crimeeana, moldoveneasca, germana, greaca, poloneza, rromani (ţigăneasca), româna, slovaca, maghiara, ruteana şi dialectele karaim şi crâmceac.
Documentul prevede că măsurile privind utilizarea limbilor minoritare, la nivel regional, pot fi aplicate în cazul în care reprezentanţii vorbitori ai unei limbi minoritare constituie nu mai puţin de 10% din populaţia teritoriului. Astfel de măsuri pot fi aplicate şi în cazul grupurilor etnice vorbitoare ale unei limbi minoritare, care nu depăşesc 10% din totalul populaţiei unui teritoriu, însă, doar printr-o decizie a consiliului local. Se preconizează că limba regională sau minoritară va putea fi folosită în teritoriu în activitatea autorităţilor publice locale, precum şi în instituţiile de învăţământ şi în alte domenii din viața publică, în limitele stabilite de lege.

Limba rusa, avantajata

Astfel, potrivit noilor prevederi toate actele organelor supreme ale statului vor fi adoptate în limba ucraineană şi publicate oficial în limba de stat şi limba rusă, precum şi în alte limbi regionale sau minoritare. La înscrierea unei persoane într-o instituţie de învăţământ, necesitatea studierii în limba minoritară sau regională este stabilită în mod obligatoriu în urma unei cereri formulate în acest sens de persoana în cauză sau de părinţii acesteia. Totodată, instituţiile de învăţământ vor putea înfiinţa clase separate, grupe în care materiile vor fi studiate într-o altă limbă decât cea utilizată de majoritatea elevilor, însă doar în cazul existenţei unui număr suficient de cereri în acest sens. De asemenea, subiectele pentru examenele de evaluare naţională a calităţii educaţiei vor fi emise în limba ucraineană, precum şi într-o limbă minoritară sau regională, dacă există cereri în acest sens (cu excepţia examenelor de limba şi literatura ucraineană).

Opoziţia declanşează proteste

Opoziţia ucraineană a votat împotriva acestui proiect, susţinând că acesta este unul antinațional, deoarece prin sporirea drepturilor de utilizare oficială a limbilor minoritare, se doreşte, de fapt, ca limbii ruse să i se acorde statut de a doua limbă de stat.
Vicepreşedintele partidului „Batkivşcina”, Aleksandr Turcinov, a declarat că opoziția va organiza proteste în masă împotriva proiectului. „Protestele se vor desfăşura în toată Ucraina pe o perioadă nedeterminată”, a subliniat Turcinov.

Protestatari dispersați

Imediat după adoptarea controversatului proiect în prima lectură, mai mulți protestatari nemulțumiți de sporirea statutului limbilor regionale, au încercat să pătrundă în incinta Radei Supreme pentru a-și arăta indignarea. Aceștia însă au fost dispersați de reprezentanţii trupelor speciale „Berkut”, care au folosit gaze lacrimogene. Agenţia de presă UNIAN, citată de KARADENIZ PRESS, a relatat că înainte de intervenţia trupelor speciale cu gaze lacrimogene, participanţii la protest au aruncat cu sticle înspre forţele de ordine. Demonstranţii au ameninţat că vor organiza proteste şi în timpul Campionatului European de Fotbal, care urmează să înceapă pe data de 8 iunie 2012.
Pe lângă acţiunea de protest a celor care nu sunt de acord cu adoptarea proiectului de lege privind statutul limbilor minoritare, la Kiev, s-a desfăşurat şi un miting al simpatizanţilor puterii, aceştia pronunţându-se în favoarea acestei legi.

Share our work
Limba tatara, victima a jocurilor politice din Senatul roman

Limba tatara, victima a jocurilor politice din Senatul roman

 

Limba tatara, interzisa de senatorii romani

Limba tatara, interzisa de senatorii romani

Senatul roman (n.r.-camera superioara a Legislativului de la Bucuresti)  a apobat ieri, cu 44 de voturi pentru, opt voturi împotrivă şi nouă abţineri, instituirea sărbătorii limbii tătare pe teritoriul Romaniei, relateaza surse oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În timpul dezbaterilor din plenul Senatului, unul dintre iniţiatorii proiectului legislativ, deputatul Amet Aledin, reprezentant al Uniunii Democrate a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania (UDTTMER), a precizat că deşi în cadrul comisiei pentru drepturile omului din Senat a fost stabilită ziua de 11 mai ca ziua limbii tărare, va propune la Camera Deputaţilor ziua de 5 mai pentru această sărbătoare. „Noi stabilisem, în proiectul iniţial, data de 10 mai, dar nu s-a putut ajunge la un consens în comisie. S-a dat un amendament pentru data de 11 mai. Noi însă, în comunitatea noastră, am stabilit ziua de 5 mai pe care o vom propune Camerei Deputaţilor”, a precizat Amet Aledin. Acesta a ţinut să precizeze că instituirea acestei sărbători a limbii tătare nu este o „extravaganţă” pentru că astfel comunitatea tătarilor din România are posibilitatea de a organiza evenimente culturale şi naţionale, care sa ajute la sprijinirea mentinerii identitatii etnice a acestei comunitati.

Aniversarea trista

Iniţial, propunerea a vizat ziua de 10 mai, însă comisia de specialitate s-a opus, dată fiind conotaţia datei respective pentru România. Iniţiativa legislativa urmează acum să treacă şi de votul din Camera Deputaţilor, au declarat surse ofciale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Ziua de 10 mai are o semnificaţie aparte pentru comunitatea tătară din România, fiind ziua de naştere (10 mai 1912) a lui Ali Osman Becmambet, “reinventatorul” limbii tătare în România. Becmambet a predat atât limba tătară, cât şi religia islamică. A fost condamnat politic, deoarece i-a sprijinit pe tătarii din Crimeea, refugiaţi în România, ca urmare a atrocităţilor comise de autorităţile sovietice” au aratat initiatorii propunerii legislative, inclusiv deputatul tatar Aledin Amet.

Senatorul anti-tatar

Liderul grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (PDL) din Senat, Traian Igaş, a precizat că senatorii democrat-liberali vor vota în favoarea proiectului legislativ. Colegul său de partid, Georgică Severin, a subliniat că va vota împotrivă, votul său nefiind însă „politic”. „Nu am nimic cu această comunitate din România, dar nu cred că este necesar să stabilim prin lege sărbătoarea zilei limbii tătare. Cred că s-ar creea un precedent periculos fiindcă, în opinia mea, o comunitate trăieşte prin propriile valori şi nu prin hotărâri legislative”, a declarat Severin, citat de mass-media.
Georgică Severin este prezentat de mass-media din Prahova drept unul dintre cei mai risipitori senatori ai Romaniei. Astfel, conform mass-media locala din judetul Prahova, senatorii au cheltuit în luna ianuarie a acestui an 2.044.022 de lei pentru cheltuielile cu transportul, cazarea, diurnele, deplasări în străinătate, telefonul mobil, dar şi indemnizaţia suportată de către Senat, democrat-liberalul Traian Igaş aflându-se în topul celor mai costisitori aleşi. Astfel, liderul senatorilor PDL a cheltuit în luna ianuarie 29.558 de lei, Igaş beneficiind totodată de 7.663 de lei pentru o deplasare în Franţa. Pe locul doi în topul cheltuielilor se află senatorul UDMR, Gyorgy Frunda (28.813 de lei), urmat de senatorul PDL, Georgică Severin (27.598 de lei) şi senatorul PSD Avram Crăciun (24.302 de lei).
De asemenea, în topul celor mai costisitoare deplasări în străinătate se află cele ale senatorii PDL, Georgică Severin (9.397 de lei), Viorel Riceard Badea (7.757 de lei) şi Traian Igaş (7.663 de lei). Preşedintele Comisiei de politică externă, Titus Corlăţean, a cheltuit pentru deplasările externe 7.522 de lei, iar preşedintele Senatului, Mircea Geoană, 6.125 de lei.
Cele mai mari cheltuieli cu telefonia mobilă au venit din partea democrat-liberalului Viorel Riceard Badea, 1.374 de lei. El este urmat de Georgică Severin (971 de lei) şi Gyorgy Frunda (678 de lei). În medie, fiecare senator a cheltuit în luna ianuarie 14.919 de lei. Pe de altă parte, senatorii au cheltuit în luna ianuarie 1.383.422 de lei pentru birourile parlamentare, din care 819.173 de lei au reprezentat salariile pentru personal, mai arata sursele citate.

Razvratit politic

Georgica Severin, senator ales in Colegiul uninominal 1 – reprezentand localitatile de pe Valea Prahovei, da semne de razvratire in interiorul formatiunii politice din care face parte – Partidul Democrat Liberal, arata mass-media locala din Prahova. Membru al Comisiei pentru politica externa si al celei pentru cultura, arta si mijloace de informare in masa, senatorul Severin a postat, la sfarsitul saptamanii trecute, pe blogul personal, cateva opinii din care reiese clar ca democrat-liberalii nu sunt atat de uniti precum ar dori echipa de conducere a partidului.
Reluandu-si postarile pe blog, joia trecuta, senatorul Severin spune ca „indiferent de riscuri, trebuie sa-mi expun parerile si in spatiul public”. Si a si facut-o, scriind ca nu va vota niciodata „pentru” Legea Educatiei sau Legea Pensiilor, in variantele care au fost propuse de catre Guvern. „Nu mai vorbesc despre proiectul de modificare a Constitutiei redactat de Guvern, care intareste mult regimul prezidential, total opus conceptiei mele ca republica parlamentara este varianta de care are nevoie Romania”, este de parere senatorul de Valea Prahovei.
Vineri, 23 aprilie, Georgica Severin a reluat atacurile – de aceasta data, subtil, la adresa unui deputat PDL cu care imparte o bucatica a colegiului – Florin Anghel. Faptul ca unii dintre parlamentarii alesi uninominal nu sunt invitati la evenimente si sedinte care ii privesc direct, ca reprezentanti a zeci de mii de locuitori, arata ca vocile posibil incomode ale PDL sunt lasate deoparte. Asa s-a intamplat si cu senatorul Severin, care s-a aratat mahnit ca nu a fost invitat la intalnirea avuta de catre reprezentantii Ministerului Sanatatii cu prefectul de Prahova si cu autoritatile locale. „Eu, desi senator al Colegiului 1 Valea Prahovei, nu am fost invitat la respectiva intalnire si nici nu am fost informat de continutul discutiilor si deciziilor luate. Probabil pentru ca as fi cerut mai multe argumente privind renuntarea la Sectia de boli infectioase a Spitalului Municipal sau pentru preluarea Spitalului Voila la Consiliul Local Campina. Probabil, deranjez diverse interese…”, isi incheie postarea parlamentarul prahovean.

Share our work