de Razvan Iorga | sept. 12, 2017 | Federatia Rusa, Minoritați, Principal, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
Sediul MAE rus din Moscova
Noua lege a Educației, care a fost votată recent în Rada Supremă de la Kiev, încalcă interesele a milioane de cetățeni vorbitori de limbă rusă din Ucraina și contrazice atât Constituția Ucrainei, cât și obligațiile internaționale asumate de Kiev, precizează diplomația rusă. „Cu toate că noua lege nu menționează expres limba rusă, este clar că principalul obiectiv al legislatorilor ucraineni este să obstrucționeze drepturile a milioane de vorbitori de limbă rusă din Ucraina și să forțeze existența unei singure limbi într-un stat multi-național”, a comentat Ministerul rus al Afacerilor Externe, citat de agenția TASS.
Instituția citată a mai subliniat că „această mișcare este o încercare a autorităților din „Maidan” de a implementa „ucrainizarea” completă a sistemul de educație național al Ucrainei, ceea ce este o contradicție directă atât cu propria Constituție, cât și cu obligațiile internaționale asumate în sfera umanitară”.
TASS mai scrie că lege a stârnit deja controverse din partea diplomațiilor ungare, poloneze, române și moldovenești. Pe data de 5 septembrie, Parlamentul de la Kiev a adoptat legea Educației. În noua sa versiune se stipulează că acei copii care vor începe școala de la 1 septembrie 2018, vor avea posibilitatea de a învăța de a învăța în limba maternă în școala primară (clasele 1-4). Din clasa a 5-a, toți copii vor fi obligați să studieze numai în limba ucraineană.
de Anatol Terzi | iun. 3, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Situatia scolilor cu predare in limba romana din regiunea transnistreana este din ce in mai dificila din cauza autoritatilor separatiste de la Tiraspol. Daca peste Nistru traiesc circa jumatate de milion de oameni, dintre care 34% vorbesc limba romana, doar 10% beneficiaza de predarea limbii romane in scoli. Din cele 40 de scoli din regiune, doar opt se subordoneaza Ministerului Educatiei, acolo predandu-se limba romana, in timp ce in celelalte limba de instruire este „moldoveneasca”, o asa-zisa limba inventata de ideologii comunisti la ordinul lui Vladimir Voronin a carei grafie se face cu litere chirilice, noteaza Unimedia.info. Desi sunt aproape 28%, ucrainenii stau si mai prost avand doar doua scoli, in timp ce alte trei sunt cu limba de instruire ucraineana si rusa. in institutiile de invatamant prescolar din regiunea transnistreana majoritatea copiilor sunt instruiti in limba rusa (90,2%), asta in timp ce acei care sunt instruiti in limba romana – 9,35%, iar o mica parte din copiii de varsta prescolara (0,5) studiaza in limba ucraineana.
In cadrul invatamantului preuniversitar, doar in 8 scoli unde se studiaza limba romana cu grafie latina, acestea fiind subordonate Ministerului Educatiei de la Chisinau. Alte 32 de scoli subordonate autoritatilor nerecunoscute din Tiraspol, instruirea se face in limba romana cu grafie chirilica (numita de separatisti „moldoveneasca”), iar alte 12 scoli instruirea se face in limba rusa si limba romana cu grafie chirilica. Peisajul educational este unul dominat de limba rusa. Nu mai putin de 114 scoli au predare in aceasta limba, in 32 de scoli studiile se fac in limba romana (cu grafie chirilica), in 12 scoli se studiaza in limbile romana (cu grafie chirilica) si rusa, in opt scoli (care se subordoneaza Chisinaului) studiile se fac in limba romana (cu grafie latina).De asemenea, in trei scoli (2,1% din elevi) se studiaza in limbile ucraineana si rusa si in doua scoli (1,0% din elevi) se studiaza in limba ucraineana.
de Razvan Iorga | ian. 23, 2014 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Președintele Traian Băsescu îi decorează parlamentarii de peste Prut care au contribui la declararea limbii române ca limbă oficială la Chişinău
Seful statului roman Traian Basescu a declarat, joi, la Cotroceni, cu ocazia ceremoniei de decorare a unor parlamentari moldoveni, ca declararea limbii romane ca limba oficiala la Chisinau este un element puternic de identitate. Presedintele Traian Basescu a aratat ca este o mare onoare sa ii decoreze cu cea mai mare distinctie pe membrii Parlamentului Republicii Moldova care au elaborat documentatia inaintata Curtii Constitutionale de la Chisinau pentru recunoasterea limbii romane ca limba oficiala. „Ceea ce ati facut este extrem de important nu numai pentru Romania, cat si pentru Republica Moldova”, a spus seful statului, aratand ca statul vecin a luat „drumul, deocamdata timid, catre Uniunea Europeana”, loc in care identitatea fiecarei natiuni este extreme de imprtanta. Potrivit sefului statului, faptul ca limba romana a devenit limba oficiala a republicii Moldova este un element puternic de identitate, intelepciunea Curtii Constitutionale confirmand ceea ce spune de multi ani, si anume „un singur popor, in doua tari romanesti”. „A fost un moment extrem de important, pe care l-am trait in birou, singur, dar cu mare bucurie, si unde am putut, am sunat. Am gasit-o pe doamna Gutu atunci, si ne-am bucurat impreuna, l-am gasit pe Dorin Chirtoaca, si ne-am bucurat impreuna de decizia Curtii Constitutionale a Republicii Moldova”, a spus seful statului.
Drumul european, sustinut de la Bucuresti
Traian Basescu a tinut sa mentioneze ca se apropie momentul unor decizii extrem de importante ale tarii, cel mai tarziu in luna august sperand sa se semneze cele doua acorduri cu UE. „Insistenta Romaniei catre Comisia Europeana si Consiliul European este ca documentele ce vor fi smenate si au fost parafate la Vilnius sa recunoasca si ele limba oficiala a Republicii Moldova, adica redactarea documentelor sa se faca in limba romana”, a spus presedintele. El a concluzionat: „Poate pare un lucru indraznet, dar atata timp cat este real, nu ai de ce sa nu indraznesti”. seful statului a multumit deputatilor moldoveni pentru respectul pe care il au pentru originea poporului care traieste in Republica Moldova si pentru respectul pe care il au pentru Romania. Basescu a tinut sa mentioneze ca printre cei care au semnat documentatia catre Curtea Constitutionala se afla si Mihai Ghimbu, liderul Partidului Liberal din Republica Moldova, dar nu il mai poate decora, pentru ca acesta este detinator al decoratiei Steaua Republicii, in grad de Colan, din vremea cand era presedinte interimar al Republicii Moldova, iar legislatia nu mai permite acordarea altor decoratii, peste aceasta. „Este unul ditnre cei foarte putini care detin Steaua Romaniei in grad de Colan”, a precizat Traian Basescu. La randul sau, Mihai Ghimpu a declarat in cadrul ceremoniei de decorare a parlamentarilor moldoveni, ca limba romana a venit acasa, la Chisinau, inca din anii ’90. „Timp de 20 de ani este respinsa de unii doar din interese politice sau in interesul celor care ne-au ocupat”, a mai aratat liderul liberalilor din Republica Moldova.
de Razvan Iorga | nov. 12, 2012 | România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Limba romana, oficiala in Regiunea Cernauti
Limba romana a obtinut statutul de limba regionala si in satul Patrautii de Jos (Nijnie Petrovti) din regiunea Cernauti, transmite luni agentia de presa Unian. De punerea in aplicare a prevederilor incluse in legea functionarii limbilor in satul Nijnie Petrovti se ocupa un grup special de lucru, format de catre Consiliul local din respectiva localitate, se mentioneaza intr-o scrisoare adresata de autoritatile locale deputatului Ghennadi Moskal. Potrivit Serviciului de Stat pentru Statistica, circa 95% dintre locuitorii acestei localitati considera romana ca fiind limba lor materna. Anterior, Consiliul local Tarasovetk din regiunea Cernauti a adoptat la sesiunea sa din 11 septembrie o dispozitie privind punerea in aplicare a Legii cu privire la politica lingvistica de stat, care prevede acordarea statutului de limbi regionale pentru limba romana/limba moldoveneasca, relateaza Unian. Ucraina intretine artificial aceste asa-zise diferente diferente intre limba romana si cea „moldoveneasca”. La Tarasovetk, o parte dintre locuitori se considera romani, cealalta parte – moldoveni, de aceea Consiliul local a acordat statut de limba regionala ambelor limbi, dupa cum a relatat Ukrainski Novini. Dintre cei 5.000 de locuitori din Tarasovetk, 95% se considera romani si moldoveni, mai adauga agentia ucraineana de presa. Dupa ce guvernul ucrainean a aprobat in luna septembrie mai multe amendamente la Legea privind functionarea limbilor minoritatilor in Ucraina, procedura de recunoastere a statutului regional pentru limbile vorbite de minoritati prevede ca limba unei minoritati este recunoscuta ca fiind regionala numai in cazul in care aceasta este vorbita de cel putin 30% din populatia unei anumite zone. Initial, Legea privind principiile politicii lingvistice in Ucraina prevedea ca limba unei minoritati poate primi statut de limba regionala daca este vorbita de cel putin 10% din populatia unui teritoriu.
de Anatol Terzi | oct. 9, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
O delegaţie a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, condusă de secretarul de stat, Natalia Intotero, s-a întâlnit luni, la Belgrad, cu reprezentanţi ai presei în limba română şi cu liderii asociaţiilor româneşti din Serbia, inclusiv cu reprezentanţii celor două facţiuni ale Comunităţii Românilor din Serbia.
În cadrul discuţiilor, Natalia Intotero a transmis un mesaj de unitate şi responsabilitate. “O minoritate naţională unită s-ar putea transforma într-un factor de coagulare a acţiunilor pentru păstrarea şi promovarea limbii române, a culturii, procesului de învăţământ, comunicării şi afirmării Bisericii Ortodoxe Române din Serbia. Este necesar ca organizaţiile româneşti din Serbia să ajungă la o platformă comună de acţiune în dialog cu autorităţile sârbe, care să vizeze introducerea limbii române în domeniile educaţional, eclesiastic şi administrativ în întreaga ţară”, a declarat secretarul de stat.
În aceeaşi zi, delegaţia Departamentului pentru Românii de Pretutindeni a vizitat la Pancevo sediul Casei de Presă şi Editură ‘Libertatea’, unde s-a întâlnit cu grupul redacţional al săptămânalului Libertatea. Delegaţia DRP se află în vizită în Serbia în perioada 8-10 octombrie. Obiectivul acestei deplasări este consolidarea legăturilor cu asociaţiile româneşti din această zonă şi identificarea, împreună cu acestea, a soluţiilor optime la problemele specifice ale comunităţii româneşti de aici. Programul vizitei continuă cu deplasări în cadrul comunităţilor româneşti din Zajecar, Negotin şi Bor.
