NATO sustine ca a bombardat numai tinte militare in Libia
Toata ţintele lovite de NATO în timpul bombardamentelor din Libia erau instalaţii militare, a asigurat luni Alianţa Nord-Atlantică, în pofida descoperirilor unui grup de experţi al ONU ce a apreciat că 60 de civili au fost ucişi şi 55 răniţi în raidurile aeriene pe care le-a analizat.
Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a salutat observaţia Comisiei internaţionale de anchetă a ONU asupra Libiei potrivit căreia alianţa a „efectuat o campanie foarte precisă, însoţită de o determinare demonstrabilă de a nu face victime civile”. „Acest proces de analiză a confirmat că obiectivele pe care le-am atacat erau ţinte militare legitime şi că s-a avut multă grijă în fiecare caz pentru a minimaliza riscul la adresa civililor”, a declarat el pentru reporteri. „Nu a fost aprobată niciodată atacarea vreunei ţinte în legătură cu care aveam vreun motiv să credem că ar fi fost în pericol civili. Sute de posibile ţinte au fost sărite pentru a evita orice risc la adresa civililor”, a subliniat Rasmussen.
Raportul respectiv, prezentat vineri la Geneva, a precizat că NATO nu a vizat în mod deliberat obiective civile, dar că în cinci cazuri, în care alianţa a susţinut că a lovit centre de comandă şi control sau baze de antrenament, experţii nu au reuşit să identifice nicio ţintă militară. Comisia a explicat că nu a putut ajunge la o concluzie pe această temă, din cauza lipsei de probe, şi a pledat pentru continuarea cercetărilor.
Pe de altă parte, în noiembrie, procurorul CPI Luis Moreno-Ocampo a anunţat că biroul său ar urma să examineze informaţii potrivit cărora ar fi fost comise crime de către toate părţile implicate în conflictul de anul trecut, inclusiv NATO. Cu toate acestea, declaraţia procurorului nu înseamnă neapărat ca va fi deschisă o anchetă oficială. În urma publicării descoperirilor comisiei ONU, Moreno-Ocampo ar putea decide că nu mai este nevoie de noi investigaţii.
Obiectivul principal al NATO în operaţiunea desfăşurată în Libia era răsturnarea de la putere şi asasinarea liderului libian Muammar Gaddafi, a denunţat miercuri primul Raport cu privire la drepturile omului în lume al Ministerului rus al Afacerilor Externe.
Drapelul organizaţiei teroriste al-Qaida a fost arborat în Libia luni, ziua în care NATO şi-a încheiat oficial campania militară în această ţară, relatează presa britanica. Drapelul a fost văzut pe acoperişul clădirii tribunalului din Benghazi, care a fost folosit de forţele rebele pentru a-şi stabili guvernul provizoriu şi centrul media. Consiliul Naţional de Tranziţie (CNT), structura de conducere a noilor autorităţi libiene, a negat că ar fi responsabil de arborarea drapelului, văzut de mai multe ori pe clădirea tribunalului. Drapelul, pe care scrie în limba arabă „nu există alt Dumnezeu decât Allah” şi pe care figurează o lună plină, a fost arborat alături de steagul naţional libian, transmite Mediafax. Potrivit unor informaţii, pe străzile din Benghazi au fost văzuţi extremişti noaptea, fluturând drapelul al-Qaida şi strigând „Islamiya, Islamiya! Nici Est, nici Vest”. O alunecare bruscă spre extremism al îngrijora Occidentul, care a susţinut înlăturarea colonelului Muammar Kadhafi de la putere, comentează Daily Mail. NATO şi-a respectat decizia de a pune capăt operaţiunii care a durat şapte luni, în pofida apelurilor CNT de a continua misiunea. Săptămâna trecută, preşedintele CNT, Mustafa Abdeljalil, a declarat că sharia (legea islamică) va fi „sursa de bază” a noii legislaţii. El a precizat că viitorul Parlament va avea o „tentă islamistă”. Sharia este legea conservatoare islamică favorizată de grupări fundamentaliste ca talibanii afgani, notează Daily Mail.
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat joi, în unanimitate, o rezoluţie care pune capăt la 31 octombrie mandatului ce autoriza recurgerea la forţă în Libia, transmit agentiile de presa internationale. Decizia Consiliului de Securitate al ONU intervine la o zi după ce Consiliul naţional de tranziţie ceruse prelungirea misiunii NATO în Libia „până la sfârşitul anului”. CNT susţinea că, şi după moartea lui Muammar Gaddafi, ultimii luptători fideli acestuia constituie o ameninţare pentru ţară. Rezoluţia Consiliului de Securitate ordonă sfârşitul autorizării, începând de la 31 octombrie, ora Libiei 23.59, a unei zone de excludere aeriană şi a oricărei acţiuni militare vizând protejarea civililor. NATO se va reuni vineri la Bruxelles pentru a declara oficial sfârşitul misiunii aeriene în Libia, care durează de şapte luni. Rezoluţia Consiliului mai prevede relaxarea embargoului internaţional asupra livrărilor de arme către Libia, şi pune capăt îngheţării conturilor Corporaţiei naţionale libiene a petrolului, Zuetina Oil Company, ca şi restricţiilor vizând Banca centrală a Libiei, Libyan Arab Foreign Bank, Libyan Investment Authority şi Libyan Africa Investment Portfolio CNT a declarat „eliberarea” oficială a Libiei la 23 octombrie, la trei zile după moartea fostului lider Muammar Gaddafi. NATO, care a întreprins lovituri aeriene decisive pentru căderea regimului Gaddafi, a indicat că va căuta noi căi pentru a ajuta CNT în materie de securitate.