de Isac Mihai | sept. 15, 2021 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri
Armata turcă, prezentă în Libia
Rusia, ameninţând ca îşi va folosi dreptul de veto, a provocat un blocaj în Consiliul de Securitate cu privire la reînnoirea pentru un an a misiunii politice a ONU în Libia, au declarat surse diplomatice.
Limbajul prevăzut în proiectul de rezoluţie redactat de Marea Britanie, referitor la retragerea trupelor străine şi mercenarilor din Libia, precum şi rolul emisarului ONU, nu a convenit Moscovei, au precizat sursele.
Mandat expirat
Mandatul misiunii ONU expiră miercuri seară şi Consiliul de Securitate a prevăzut să voteze în cursul dimineţii o simplă „prelungire tehnică” până la sfârşitul lunii pentru „a rezolva problemele” până atunci, a precizat un diplomat sub protecţia anonimatului.
La solicitarea AFP, misiunea diplomatică rusă la ONU a refuzat orice comentariu, explicând că au loc în continuare negocieri.
În cursul ultimei dezbateri a Consiliului de Securitate asupra Libiei, Rusia a insistat ca orice retragere a trupelor străine să se efectueze într-un mod echilibrat, astfel încât să nu compromită echilibrul forţelor din Libia.
Sprijin rusesc
Rusia oferă de mult timp un sprijin militar mareşalului Khalifa Haftar, un om forte din estul Libiei, în timp ce Turcia a desfăşurat trupe în ţară în sprijinul guvernului stabilit la Tripoli.
Într-un raport recent, ONU a recomandat să se abroge conducerea bicefală impusă în 2020 de Statele Unite împotriva avizului celorlalţi 14 membri ai Consiliului de Securitate. Această conducere este formată dintr-un emisar la Geneva (slovacul Jan Kubis) şi un coordonator cu sediul în capitala libiană (zimbabweanul Raisedon Zenenga).
ONU recomandă un singur emisar al organizaței, care să fie stabilit la Tripoli, aşa cum era cazul până la debutul crizei.
Libia încearcă să întoarcă pagina deceniului de violenţe de după căderea regimului Muammar Gaddafi, în 2011. Luptele au încetat în vara anului 2020 şi s-a semnat un armistiţiu, dar diviziunile au reapărut rapid, făcând tot mai ipotetice alegerile programate pentru 24 decembrie. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 8, 2021 | Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Știri, UE
ONU, paralizat de pandemie
Consiliul de Securitate a aprobat acordarea unui al doilea mandat lui Antonio Guterres la conducerea ONU. Noul mandat va fi exercitat între 2022 şi 2026. În această perioadă se consideră că Guterres se va concentra pe rezolvarea de conflicte din diferite regiuni.
Secretar general al ONU din ianuarie 2017, fostul premier portughez a fost singurul candidat în cursă. Alte 12 candidaturi individuale nu au fost acceptate pe motiv că nu au fost susţinute de una din cele 193 de ţări membre ale Organizaţiei. Decizia lui Guterres de a rămâne la cârma ONU este considerată o soluție de compromis.
Consiliul de Securitate, arbitru suprem
În cadrul unei scurte sesiuni în spatele uşilor închise, Consiliul de Securitate, esenţial în procesul de numire, a decis în unanimitate să recomande Adunării Generale a ONU să prelungească mandatul secretarului general. Confirmarea oficială a Adunării este aşteptată în câteva săptămâni.
După un prim mandat consacrat limitării consecinţelor potenţial drastice pentru Organizaţie ale politicii unilaterale a lui Donald Trump, Antonio Guterres va trebui să aibă „un plan de luptă pentru toate crizele arzătoare”, consideră un diplomat.
În acest domeniu, bilanţul său din ultimii cinci ani este unul slab, în contextul în care Siria, Yemen sau Mali sunt încă în căutarea unei soluţii politice. A fost găsită o denumire pentru Macedonia, care a devenit Macedonia de Nord. În Libia a demarat un proces de pacificare, însă acolo ONU are un rol marginal. O parte din criticii său au rămas surprinși de decizia luată de Guterres de a rămâne la cârma ONU.
Ambiții strategice
Antonio Guterres este un adept al unei diplomaţii de culise. El a afirmat că va depune toate eforturile pentru a evita o agravare a conflictului din Cipru. El va mai încerca să limiteze conflictul civil din regiunea etiopiană Tigray şi să impulsioneze activitatea Consiliului de Securitate.
Antonio Guterres a fost acuzat că rezultatele primului său mandat sunt limitate. Un exemplu dat este pasivitatea ONU în faţa genocidului asupra etnicilor rohingya în Myanmar începând din 2017.
La începutul lunii mai, Antonio Guterres sublinia că „elementele cheie ale activităţilor” sale se bazează pe discreţie.
„Uneori, pentru a fi eficient, trebuie să acţionezi discret, pentru a stabili canale de legătură între părţi. Ele sunt esenţiale pentru a evita ce e mai rău în confruntări şi pentru a încerca să găsim soluţii”, a spus el atunci. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 4, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Erdogan relansează relațiile cu Egiptul
UE este mulțumită de relansarea dialogului dintre Ankara și Cairo. Charles Michel, președintele Consiliului Uniunii Europene (UE) a salutat dialogul dintre Turcia și Egipt. Potrivit declarației făcute de Consiliul UE, Michel a purtat o convorbire telefonică cu președintele Egiptului Abdulfettah al-Sisi. UE a salutat dialogul turco-egiptean și datorită conflictului din Gaza și a situației din Siria.
În cadrul reuniunii au fost discutate relațiile bilaterale și problemele regionale, precum și problema securității și stabilității în estul Mediteranei.
”Președintele Consiliului European Michel a accentuat că UE este interesată de menținerea unei atmosfere stabile și sigure în estul Mediteranei și a salutat dialogul actual dintre Egipt și Turcia” se arată în comunicat.
Michel și Sisi au discutat și despre procesul de pace din Orientul Mijlociu. Michel a mulțumit Egiptului pentru eforturile sale de încetare a focului dintre Israel și Hamas.
De asemenea, s-a afirmat că cei doi lideri au convenit că UE și Egiptul au interese comune în asigurarea stabilității și unității în Libia și au subliniat importanța acordării sprijinului guvernului de unitate națională.
Conferință internațională
Situația din Libia va fi dezbătută la o conferință organizată pe 23 iunie la Berlin, sub egida ONU. Și-au anunțat participarea toate părțile implicate în conflict.
“Conferinţa va realiza un bilanţ al progreselor în procesul de pace din Libia, în funcţie de măsurile stabilite la prima conferinţă, organizată pe 19 ianuarie 2020. Atenţia se va concentra în primul rând pe viitoarele măsuri în sensul stabilizării Libiei”, precizează Ministerul de Externe de la Berlin.
În Libia este în vigoare un armistiţiu între grupurile beligerante începând din octombrie 2020. În martie 2021, în Libia a fost format un Guvern interimar de uniune naţională. Acesta va încerca stabilizarea ţării până la alegerile generale programate în decembrie 2021.
Naţiunile Unite estimau în decembrie 2020 că în Libia erau aproximativ 20.000 de mercenari trimişi prin intermediul unor firme de securitate din Rusia şi Turcia, dar şi militari turci. Peste 10.000 de persoane au fost ucise în Libia în ultimii zece ani. Conflictul opune forţele fostului Guvern de uniune naţională, cu sediul în Tripoli, şi grupul insurgent Armata Naţională Libiană. Acesta este afiliat Grupului Reprezentanţilor Libieni, cu sediul în Tobruk. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iun. 1, 2021 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Armata turcă, prezentă în Libia
Germania va organiza pe 23 iunie, la Berlin, sub egida ONU, o nouă conferinţă pentru stabilizarea Libiei. Vor participa în premieră reprezentanţi ai Guvernului de uniune naţională din Libia, inaugurat în martie 2021. Ankara, Moscova, Paris și alte capitale sunt implicate militar în ţara afectată de război civil.
„Ministrul german de Externe, Heiko Maas, şi secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, au invitat reprezentanţii statelor şi organizaţiilor Procesului de pace de la Berlin la a doua conferinţă privind Libia, programată pe 23 iunie, la Berlin. La conferinţă vor participa în premieră reprezentanţi ai Guvernului de uniune naţională din Libia”, anunţă Ministerul german de Externe. O nouă conferinţă pentru stabilizarea Libiei a fost recomandată și de societatea civilă din regiune.
Contingent turc
„Conferinţa va realiza un bilanţ al progreselor în procesul de pace din Libia, în funcţie de măsurile stabilite la prima conferinţă, organizată pe 19 ianuarie 2020. Atenţia se va concentra în primul rând pe viitoarele măsuri în sensul stabilizării Libiei”, precizează Ministerul de Externe de la Berlin.
În Libia este în vigoare un armistiţiu între grupurile beligerante începând din octombrie 2020. În martie 2021, în Libia a fost format un Guvern interimar de uniune naţională. Acesta va încerca stabilizarea ţării până la alegerile generale programate în decembrie 2021.
Uniunea Europeană a solicitat ajutorul NATO pentru misiunea sa navală destinată să facă respectat embargoul asupra armelor în Libia, care a fost împiedicată de armata turcă să inspecteze o navă suspectă, potrivit unor surse militare.
Naţiunile Unite estimau în decembrie 2020 că în Libia erau aproximativ 20.000 de mercenari trimişi prin intermediul unor firme de securitate din Rusia şi Turcia, dar şi militari turci. Peste 10.000 de persoane au fost ucise în Libia în ultimii zece ani. Conflictul opune forţele fostului Guvern de uniune naţională, cu sediul în Tripoli, şi grupul insurgent Armata Naţională Libiană. Acesta este afiliat Grupului Reprezentanţilor Libieni, cu sediul în Tobruk. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, UE
Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO
O criză socială și economică de proporții va începe în Franța datorită persistenței pandemiei, a declarat noul premier francez Jean Castex, în primele declarații publice după nominalizarea sa, citat de Bloomberg, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
În marja vizitei la un important producător de semiconductori dintr-o localitate situată în apropierea Parisului, noul premier a menționat că Guvernul său va sprijini industriile amenințate de concurență și va lansa programe de creștere a numărului de locuri de muncă din economia franceză.
Acest politician cu un profil public discret, dar cu o importantă experiență în complicatul sistem birocratic francez, va avea sarcina să pună în practică orientările decise de Emmanuel Macron până la alegerile prezidenţiale din 2022, în timp ce şeful statului încearcă să ”se reinventeze”.
Această schimbare survine după al doilea tur al alegerilor municipale, marcat de un puternic absenteism, o sancţiune pentru partidul prezidenţial La Republique En Marche, în timp ce ecologiştii au înregistrat progrese în centrele urbane. Acest pretext a oferit un motiv pertinent președintelui Macron pentru schimbarea unui rival prezidențiabil în devenire.
Mutare politică
Preşedintele francez s-a despărţit vineri de popularul său premier Edouard Philippe cu dorinţa de a iniţia o schimbare politică pentru finalul mandatului său prezidenţial, numind prim-ministru un politician discret şi aproape necunoscut publicului larg, dar provenit tot din rândurile dreptei, la fel ca Philippe, comentează mass-media franceză.
Jean Castex, funcţionar de rang înalt, primar al unui mic oraş din sudul Franței, bun la munca administrativă dar nicidecum o figură politică de prim plan, a fost desemnat premier în urma demisiei prim-ministrului Philippe, devenit mai popular decât preşedintele Macron.
Liderii opoziţiei au criticat desemnarea lui Jean Castex, considerând că este vorba despre o alegere a unui preşedinte care vrea să deţină în continuare toate pârghiile pentru a-şi continua politica neschimbată şi a se pregăti pentru scrutinul prezidenţial din 2022 fără a fi incomodat de un premier care l-ar putea pune în umbră.
Concomitent, actualul președinte de la Paris încearcă o relansare a politicii externe, printr-o implicare mai dură în atingerea propriilor obiective. Recentele declarații ale președintelui Macron cu privire la moartea cerebrală a NATO sunt un etalon pentru nemulțumirea elitei politice franceze față de rolul actual jucat de Franța în sistemul economic și de securitate mondial. Demersurile pentru o deschidere față de Kremlin și ridicarea sancțiunilor impuse Federației Ruse sunt semnale puternice ale efortului francez, stat nuclear și cu statut de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, de creștere a importanței proprii pe arena politică internațională.
Forțele navale ale statelor NATO, implicate în incidente
Edouard Philippe, contracandidat?
În vârstă de 55 de ani, Jean Castex a fost un colaborator al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy şi primar din partea formaţiunii acestuia, Republicanii, în oraşul Prades, iar din luna aprilie este delegat interministerial însărcinat cu măsurile de redeschidere a ţării în urma pandemiei COVID-19. ”Este un funcţionar complet şi polivalent care este hotărât să reformeze statul şi să conducă un dialog calm cu teritoriile”, astfel l-a descris Palatul Elysee în anunţul desemnării.
Analiști politici de la Paris au prorocit că fostul premier Edouard Philippe și-a pierdut locul datorită creșterii semnificative în popularitate în ultima perioadă față de președintele în exercițiu.
”Ne-am fi aşteptat la o schimbare politică, dar este doar ceva tehnocratic” cu cineva ”numit pentru a gestiona afacerile curente”, crede preşedintele formaţiunii Republicanii (LR), Christian Jacob.
Moștenire incertă
Noul guvern, a cărui componenţă va fi cunoscută până miercuri, va trebui să pună în practică noua etapă a mandatului de cinci ani (mandatul prezidenţial, ”quinquennat” n.red), proiectul de reconstrucţie socială, economică, politica de mediu şi locală, a mai transmis Palatul Elysee.
După trei ani de când se află la putere, timp în care a aplicat reforme economice şi sociale controversate şi a trecut prin mai multe crize, cum este cea a protestelor ”vestelor galbene” sau cea a epidemiei COVID-19, Emmanuel Macron a anunţat un suflu nou, o nouă orientare, astfel încât să ”se reinventeze”, conform cuvintelor sale, în condiţiile în care popularitatea sa a scăzut şi Franţa se pregăteşte pentru efectele economice negative ale pandemiei.
”Am partea mea de vină. Uneori am considerat că trebuie mers repede cu anumite reforme. Aceasta nu poate funcţiona decât prin dialog. Am multe ambiţii pentru ţara noastră. Uneori am creat senzaţia că vreau să fac reforme împotriva oamenilor”, a spus Macron într-un interviu publicat vineri de presa regională. Totuşi, ”direcţia în care m-am angajat în 2017 rămâne valabilă”, a ţinut să adauge liderul de la Elysee. Noul guvern va avea ca misiune să aplice ”noul drum” pe care preşedintele a început să-l schiţeze, cu accent pe politica de sănătate, persoanele vârstnice şi un plan pentru tineri. Pentru acest ”guvern de luptă (…) vom avea puţine priorităţi”, a punctat Macron, acestea fiind ”relansarea economiei, continuarea refondării protecţiei noastre sociale şi a mediului, restabilirea unei ordini publice juste, apărarea suveranităţii europene”. Este nevoie de ”chipuri noi”, de ”noi talente”, ”de personalităţi venite din orizonturi diferite”, a mai spus el. (Isac Mihai)
