Editorial: Referendumul între mituri, prejudecăți și realități -I-

Editorial: Referendumul între mituri, prejudecăți și realități -I-

Românii cu drept de vot sunt așteptați la referendum

Românii cu drept de vot sunt așteptați la referendum

Mulți spun că organizarea referendumului nu este oportună, deoarece polarizează inutil societatea, și argumentează că definiția căsătoriei, ca uniune exclusivă între un bărbat și o femeie, este deja cuprinsă în Codul civil. Pentru că fac parte dintre cei care critică adesea nivelul ridicat de polarizare socială care ne macină, am fost foarte interesat de acest argument. Și privind atent evoluția evenimentelor, mi-am amintit că în 2016, un cuplu de homosexuali (Coman-Hamilton) a forțat la Curtea Constituțională modificarea unor texte din Codul civil referitoare la căsătorie, astfel încât definirea acesteia ca uniune dintre un bărbat și o femeie să fie abolită.

Lesne de imaginat că încercarea unei minorități de a schimba definiția căsătoriei din Codul civil, pe calea unor mașinațiuni juridice care ar fi pus majoritatea românilor în fața faptului împlinit, nu i-a revoltat în niciun fel pe cei care îi acuză acum pe susținătorii referendumului că polarizează societatea. Altfel spus, când o majoritate tinde să conserve un status quo, uzând de niște mecanisme juridice transparente și democratice, avem de a face cu un act de polarizare socială, dar când o minoritate cu un puternic lobby în spate caută să schimbe prin jocuri de culise acel status quo fragil, nu mai este vorba de vreo polarizare socială.

Să nu ne mințim și să nu fim ipocriți, știm cu toții că în cazul în care referendumul va fi invalidat, atacurile la Curtea Constituțională vor continua până când căsătoria în actuala reglementare din Codul civil va fi redefinită. Iar acesta nu va fi decât primul pas pe calea înfăptuirii unei noi lumi, în care absurditățile precum ideologia de gen vor ocupa un rol central în sistemul valorilor sociale. Asta a fost rețeta aplicată peste tot în lume, niște organisme jurisdicționale formate din câțiva oameni au transformat radical și intempestiv valorile sociale definitorii pentru comunități, fără consultarea acestora, punându-le practic în fața faptului împlinit. Dacă e cineva care nu conștientizează că ăsta va fi mersul și la noi, reamintiți-vă de cuplul Coman Hamilton de mai sus.

Dincolo de polarizarea pe care o astfel de temă o produce invariabil, să nu omitem faptul că referendumul va aduce și câștiguri substanțiale comunității LGBT, în primul rând din perspectiva expunerii enorme de care a beneficiat aceasta, în cadrul căreia a avut prilejul să își promoveze pe îndelete cauza, mai ales atunci când a ales calea dialogului echilibrat în locul exagerărilor pe seama violenței domestice. În al doilea rând, este de așteptat ca, în cazul în care referendumul va fi validat, demersurile pentru reglementarea parteneriatelor civile să fie intensificate, lucru pentru care eu la rândul meu pledez cu toată convingerea. Un procent mare de voturi NU la referendum va reprezenta cu siguranță o presiune crescută asupra legislativului pentru adoptarea grabnică a acestor parteneriate, motiv pentru care ideea boicotului mi se pare o prostie defetistă, care nu servește deloc scopului declarat, de sprijinirire a drepturilor minorităților sexuale.

În altă ordine de idei, mulți spun că referendumul este al lui Dragnea și îl asociază cu PSD fie din rea-voință, în speranța că astfel îl vor duce în derizoriu și vor demobiliza cât mai mulți votanți, fie ca urmare a campaniilor agresive de manipulare la care au fost supuși. Nu voi insista mult pe acest punct pentru că lucrurile sunt cât de poate de clare, chiar și pentru cineva răuvoitor sau dezinformat. Vom avea referendum nu pentru că vrea Dragnea, ci ca urmare a unei inițiative cetățenești promovate de aproape 3 milioane de români, depusă la Parlament încă din timpul guvernării Cioloș și care, într-un târziu, a fost votată în cele două camere parlamentare de reprezentanți ai tuturor partidelor politice. Dacă e să luăm în discuție implicarea PSD și a politicului în această poveste, o putem face numai sub aspectul tergiversării procedurii parlamentare de convocare a referendumului și nici pe departe sub cel al sprijinirii inițiativei de revizuire. Dacă PSD oferea sprijin politic procedurii de revizuire a Constituției, referendumul ar fi avut loc undeva în prima parte a lui 2017, nu la aproape trei ani de când inițiativa a fost depusă în Parlament. Și totuși, presupunând că PSD ar obține oarece avantaje de pe urma organizării referendumului, nu pot să nu remarc încă o dată faptul că românul e mult mai preocupat de capra vecinului în loc să-și vadă de propriul interes. Win-win? Nu, mai bine să piardă toată lumea, satisfacția de a-l vedea pe celălalt că pățește ceva rău fiind mai mare decât cea a unui beneficiu personal.

Augustin Cristian Sava

Share our work