de Anatol Terzi | apr. 17, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
În urma reglementării transnistrene, Republica Moldova trebuie să fie un stat funcţional, care să asigure, totodată, continuarea procesului de integrare europeană, a declarat luni preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, în cadrul unei întrevederi cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, reprezentantul Kremlinului pentru Transnistria.
Nicolae Timofti a reiterat poziţia Republicii Moldova, conform căreia reglementarea conflictului transnistrean trebuie să aibă la bază principiul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, în cadrul căreia regiunea transnistreană va beneficia de un statut special, potrivit unui comunicat remis de preşedinţie.
Dmitri Rogozin a avut luni o întrevedere şi cu premeirul Vlad Filat, în cadrul căreia s-a convenit în privinţa creării unui grup de lucru bilateral în vederea avansării pe calea soluţionării problemelor din sectorul energetic. În privinţa procesului de reglementare a problemei transnistrene, cei doi oficiali şi-au exprimat speranţa că, în cadrul negocierilor oficiale în formatul 5+2, care se vor desfăşura la Viena pe 17-18 aprilie, vor fi identificate soluţii pentru subiectele incluse în agendă.
În cadrul întrevederii au fost abordate subiecte ce ţin de stadiul actual al colaborării dintre cele două state, aprofundarea cooperării economice, sociale şi culturale, avansarea dialogului pe marginea problematicii transnistrene, potrivit unui comunicat al guvernului de la Chişinău. Dmitri Rogozin întreprinde o vizită de două zile în Republica Moldova, în cadrul căreia are preconizate întrevederi şi cu reprezentanţi ai administraţiei nerecunoscute de la Tiraspol.
de Marcu Viadi | mart. 18, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Gazprom, arma strategica a Kremlinului
Gazprom a pregătit, prin subsidiara sârbă NIS, un buget de 588 milioane de dolari pentru explorarea de zăcăminte de petrol şi gaze naturale în regiunea Balcanilor în acest an, fiind vizate şi potenţiale proiecte în România. NIS a planificat pentru 2012 cheltuieli de 50 miliarde dinari (588 milioane de dolari) pentru lucrări de explorare de petrol şi gaze în România, Ungaria şi Bosnia-Herţegovina, a anunţat vineri compania sârbă într-un comunicat, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Pentru Serbia, compania a bugetat cheltuieli de 450 milioane euro (587 milioane de dolari) până în 2020 pentru explorare, se mai arata în comunicatul citat. NIS a investit deja 758 milioane dinari în echipamente asociate activităţilor de explorare, pentru a-şi extinde activitatea şi competitivitatea în Uniunea Europeană, potrivit companiei.
UE, tinta strategica
În România, NIS operează în parteneriat cu compania canadiană East West Petroleum. NIS şi East West Petroleum, cu sediul în Canada, au semnat în luna mai din 2011 un acord pentru dezvoltarea a patru blocuri de explorare de petrol şi gaze în România.
În Ungaria, NIS vrea să intre în parteneriat cu o subsidiară a companiei americane Falcon Oil & Gas pentru explorarea unui zăcământ gazeifer. Tototdata, in Bosnia-Herţegovina, compania sârbă caută petrol şi gaze în parteneriat cu Neftegazinkor, subsidiară a grupului rus Zarubezhneft.
Reamintim ca oficialii NIS au anunţat din luna septembrie 2011 că NIS să se extindă în România, Bulgaria, Ungaria şi Bosnia şi a înfiinţat subsidiare în aceste ţări. Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului Gazprom, a plătit în 2009 400 milioane euro pentru 51% din acţiunile NIS şi şi-a urcat participaţia la 56,15% în luna martie a anului trecut, pentru alte 40,3 milioane euro.
Conducte noi
Gazprom a anuntat recent ca autoritatile de la Moscova si Paris ar putea colabora in cadrul unui proiect pentru constructia de noi conducte de gaz intre Rusia si restul Europei. Proiectul ar veni in intampinarea solicitarilor crescute de gaz ale consumatorilor europeni. Unele dintre tarile Uniunii Europene au intampinat probleme in aprovizionarea cu gaz rusesc in lunile ianuarie si februarie, in contextul unor conditii meteo nefavorabile. Gazprom, care asigura un sfert din importurile de gaz din Europa, a declarat ca in tot acest timp a livrat cantitatea maxima de gaz conform contractelor in vigoare. In anul 2011, Franta a fost al treilea mare consumator european al gazului rusesc.
Cruciada energetica a Kremlinului
Companiile petroliere din Rusia prefera tot mai mult sa lucreze peste hotare. In ultimii ani, portofoliile de proiecte ale societatilor ruse din acest domeniu s-au imbogatiti cu o serie intreaga de noi zacaminte din tarile in curs de dezvolare, scrie RBK Daily, citat de mass-media de la Bucuresti. Pionierul expansiunii peste hotare a fost Lukoil, companie care detine, in prezent, cel mai mare numar de active straine in tari precum Kazahstan, Azerbaidjan, Venezuela, Vietnam, Ghana, Egipt, Irak, Columbia, Coasta de Azur, Romania, Arabia Saudita, Sierra-Leone si Uzbekistan. Se preconizeaza ca in urmatorii cinci-sapte ani, ponderea proiectelor internationale in productia totala a Lukoil sa creasca de la 11% in prezent, la 25-30%.
Un volum important de noi proiecte peste hotare exista si la Gazprom, mai precis la filiala companiei, grupul Gazporm-Neft. El este prezent in Irak, Venezuela, Ecuador, Guinea, Angola si Cuba si, prin firma-mama, in Libia. Conform strategiei companiei, pana in 2020, aproape 10% in productia consolidata de hidrocarburi va fi asiguata din proiecte in strainatate.
In ultimul timp, interesul pentru extindere in strainatate a fost afisat si de Tatneft si RussNeft. Dar pentru unele dintre intreprinderile rusesti, drumul spre strainatate se opreste brusc, avand in vedere ca nu exista cerere pentru produsele lor. Mai sunt, este adevarat, si cazuri fericite, precum TNK-BP, care, dupa problemele cu care s-a confruntat British Petroleum in Golful Mexic, unde a explodat o platforma petroliera a grupului britanic, a reusit sa intre in proiecte in Vietnam, Venezuela si Brazilia.
Petrom refuza oferta Gazprom
In ultima perioada au aparut in presa mai multe stiri potrivit carora gigantul rus Gazprom ar fi interesat de Petrom. Au circulat informatii ca se duc tratative ba pentru cumpararea mai multor benzinarii Petrom, ba pentru preluarea rafinariei Arpechim, relateaza mass-media de la Bucuresti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Recent, a fost lansata chiar si informatia ca rusii sunt interesati de preluarea a 51% din actiunile OMV Petrom. Intrebata de jurnalisti daca exista vreun dram de adevar in aceste informatii, Mariana Gheorghe, director general Petrom, a spus ca „nu este nicio substanta in astfel de discutii”. De asemenea, a spus ca Petrom nu a primit nicio oferta pentru Arpechim din partea Gazprom. „Nu avem niciun fel de discutii cu Gazprom”, a precizat Mariana Gheorghe.
In septembrie, anul trecut, surse oficiale declarau ca Petrom este in negocieri cu sarbii de la NIS, controlati de Gazprom, pentru vanzarea a 139 de unitati, aproape un sfert din intreaga sa retea de distributie a carburantilor. Stirea a aparut in Ziarul Financiar, dar nu a fost confirmata de Petrom. „Petrom dezminte informatiile aparute in Ziarul Financiar referitoare la o posibila tranzactie pentru vanzarea a 139 benzinarii catre compania petroliera NIS”, informeaza Petrom.
Dezmintire ruseasca
Doua ziare rusesti, Kommersant si RBK Daily, au discutat cu analisti ai pietei energetice despre informatia lansata recent de mass-media romaneasca privind o eventuala preluare a Petrom de catre o companie rusa. Analistii rusi cred insa ca Gazprom nu poate fi interesat de compania romaneasca.
Contactata de Kommersant, Gazprom Neft (filiala Gazprom dedicat industriei petroliere) a declarat ca nici ea, nici filiala ei din Serbia, NIS, nu este in tratative privind preluarea a 51% din actiunile OMV Petrom, iar compania – mama Gazprom a refuzat orice comentarii. Surse din interiorul companiei afirma insa ca Gazprom nu este interesat de actiunile OMV Petrom, pentru ca „inainte de toate, este vorba despre o companie petroliera”, in timp ce Gazprom se concentreaza mai ales pe gazele naturale.
Expertul Vitali Kriuko, de la firma de consultanta IFD-Kapital, constata, printre altele, ca pe fondul zvonurilor privind preluarea OMV Petrom actiunile companiei au crescut de la inceputul anului cu 25%, pentru ca apoi sa inregistreze un avans de 4%. Analistul nu crede insa in speculatiile privind o posibila achizitie de catre Gazprom sau Gazprom Neft. In primul rand, explica expertul, productia grupului din Romania scade: 63 milioane barili in 2010 fata de 66 cu un an inainte, in timp ce prelucrarea petrolului a devenit nerentabila in intreaga Europa. Spre exemplu, Petroplus, care detine cinci rafinarii in Europa, a fost nevoita sa inchida trei unitati in Elvetia, Franta si Belgia, dupa ce i-a fost refuzata acordarea unui credit de 1 miliard de dolari. In schimb, afirma expertul, partea rusa poate fi interesata de reteaua de benzinarii a OMV Petrom.
Arma anti-Gazprom, testata in Marea Baltica
Republica Lituania va închiria de la compania norvegiană Hoehg LNG o platformă plutitoare pentru a putea importa gaz natural lichefiat, au declarat saptamana trecuta, surse locale, citate de mass-media rusa. Anterior, si in regiunea Marii Negre, state riverane precum Ucraina, Romania si Bulgaria si-au exprimat dorinta de a cumpăra gaz lichefiat, chiar dacă lucrurile nu au mers în acest caz mai departe de simple intenţii.
La Vilnius, afacerea cu norvegienii este considerată un pas menit să distrugă monopolul companiei ruse Gazprom. Compania lituaniană de stat Klaipedos Nafta va primi în leasing pe 10 ani o navă pentru păstrarea şi regazificarea de gaz natural lichefiat (FSRU), cu o capacitate de 170.000 de metri cubi, la preţul de 156.200 de dolari pe zi. ‘Acesta este preţul pieţii. Afacerea este una cinstită şi pentru noi, şi pentru Klaipedos Nafta’, a explicat directorul general al Hoeght LNG, Sveinung Stole, după semnarea acordului.
Nava va fi adusă în portul Klaipeda la sfârşitul lui 2014, iar Klaipedos Nafta va putea de devină proprietara ei la finalul perioadei de leasing. ‘FSRU va ajuta Lituania să-şi reducă dependenţa faţă de singurul furnizor de gaz şi va oferi acces spre pieţele de gaz internaţionale’, declară directorul general al Klaipedos Nafta, Rokas Masiulis. Potrivit acestuia, doar în primul an de activitate al FSRU compania sa îi va oferi Lituaniei circa 1 miliard de metri cubi de gaz.
Dependenta strategica
Anul trecut Lituania a consumat 3,4 miliarde de metri cubi de gaz, întreaga cantitate fiind importată din Rusia. În opinia înalţilor funcţionari lituanieni, importurile de gaz lichefiat vor pune capăt dominaţiei Gazprom pe piaţa de gaz a Lituaniei. Astfel, ministrul energeticii al Lituaniei, Arvidas Sekmokas, a caracterizat afacerea drept ‘probabil cea mai mare reuşită’ în domeniul energetic, din momentul construirii, în 1999, a terminalului petrolier din Butinge de pe litoralul Baltic. ‘Preţurile ridicate pe care le practică Gazprom ne-au determinat să creăm acest terminal pentru primirea de gaz lichefiat, terminal care va permite livrări sigure de gaz şi crearea unei pieţe în domeniu. Acest lucru va duce la scăderea preţurilor la gaz’, este convins Sekmokas.
Între timp, Gazprom s-a adresat Curţii Internaţionale de Arbitraj, pentru a-şi proteja dreptul de control asupra gazoductelor din Lituania, drept pe care îl va pierde odată cu amendamentele la legislaţia UE.
Expertii Gazprom
Opiniile experţilor ruşi referitor la planurile Lituaniei sunt împărţite. Potrivit lui Dmitri Aleksandrov, dominaţia Gazprom se va menţine pentru cel puţin următorii câţiva ani. ‘Totuşi, înlocuirea unui miliard din cele 3,5 miliarde pe care le consumă anual Lituania nu este o cantitate foarte importantă’, subliniază Aleksandrov. În afară de aceasta, apar o mulţime de întrebări la care nu există deocamdată un răspuns: la ce preţ va fi cumpărat gazul lichefiat, va putea vreo altă ţară în afară de Norvegia să livreze gaz lichefiat? Nu este clar nici dacă lituanienii vor putea renunţa la livrările de gaz rusesc fără sancţiuni, care au fost stipulate în contractul pe termen lung cu Gazprom. Totuşi, dacă în 2015 se va dovedi că termenul de recuperare a investiţiilor în platforma pentru primirea de gaz lichefiat anunţat de Lituania va deveni accesibil, acest lucru va constitui un argument solid în disputa cu Gazprom pe marginea preţului la gaz.
La rândul său, analistul Mihail Krutihin este convins că Gazprom se va confrunta cu vremuri dificile. ‘Pe lângă Norvegia, Lituania va putea primi gaz şi din Polonia sau din Germania, prin recumpărare. Astăzi, Gazprom livrează în Lituania gaz la preţul de circa 400 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce Qatarul este gata să livreze gaz lichefiat la preţul de 283 de dolari. Chiar şi ţinând cont de plata la leasing, avantajul de preţ este evident’, subliniază Krutihin.
de Anatol Terzi | feb. 26, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Mii de moscoviţi, simpatizanţi ai opoziţiei ruse, au format duminică un lanţ uman în jurul Kremlinului, în semn de protest faţă de regimul premierului Vladimir Putin, principalul candidat al prezidenţialelor din 4 martie.
Manifestanţii, cu panglici albe în piept – culoare ce simbolizează dezideratul de a avea alegeri corecte – s-au luat de mâini pentru a constitui un cerc de-a lungul Sadovoe Kolţo, arteră circulară cu o lungime de 15,6 kilometri în centrul Moscovei. Organizatorii au anunţat că, pentru a cuprinde întreg centrul oraşului este nevoie de 34.000 de persoane., transmite Agerpres. La acţiune au luat parte aproximativ 11.000 de persoane, potrivit estimărilor poliţiei, relatează agenţiile de presă ruseşti. Pe de altă parte, agenţiile de presă notează că cercul s-a închis totuşi.
Mulţi dintre automobiliştii care treceau pe Sadovoe Kolţo în timpul acţiunii fluturau panglici albe pe geam şi claxonau în semn de solidaritate cu participanţii la „Marele cerc alb”. „Alegerile presupun o concurenţă între candidaţi. Evident că nu-i putem trata cu seriozitate pe cei patru concurenţi pe care Putin însuşi şi i-a selectat. La scrutinul din 4 martie lui Putin i se vor opune nu caricaturile Jirinovski, Ziuganov, Mironov, Prohorov (contracandidaţii lui Putin), ci poporul rus, care mi se pare că şi-a pierdut îndelungata sa răbdare istorică”, a declarat presei fostul campion mondial de şah, opozantul Garry Kasparov.
Proteste şi la Sankt Petersburg
În opinia sa, scrutinul de duminica viitoare va fi marcat de fraude electorale, el estimând că valul protestelor împotriva regimului va continua. „Cred că Vladimir Ciurov (preşedintele comisiei electorale centrale, acuzat de interferenţă cu puterea – n.r.) are deja rezultatele într-un seif. (…) Tot ce face Putin – de la modul în care şi-a anunţat candidatura, până la utilizarea resursei administrative în campania electorală – conferă alegerilor din 4 martie o tentă de farsă”, a adăugat Garry Kasparov, venit la „Marele cerc alb”, în Piaţa Smolenskaia, în faţa Ministerului rus al Afacerilor Externe.
Concomitent, un marş „pentru alegeri corecte” are loc la Sankt Petersburg, oraşul natal al liderului forte, Vladimir Putin, transmite presa rusă, precizând că la manifestaţie iau parte formaţiunea neparlamentară Iabloko, Partidul Comunist, Rusia Justă, mişcarea Solidarnost.
Vladimir Putin, actualul şef al executivului de la Moscova, a mai deţinut funcţia de preşedinte al Rusiei în perioada 2000-2008. Întrucât Constituţia nu îi permitea mai mult de două mandate consecutive la Kremlin, el l-a desemnat succesor pe Dmitri Medvedev. După o pauză de patru ani, legea fundamentală îi permite să revină la preşedinţia Rusiei, de data aceasta pentru şase ani, întrucât mandatul de preşedinte a fost prelungit între timp. Deşi se bucură în continuare de o largă popularitate, vocile contestatare la adresa lui Putin s-au înteţit în Rusia. El este criticat pentru stilul său autoritar, cenzura în presă şi descurajarea oricărei opoziţii reale.
de Anatol Terzi | feb. 20, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Premierul rus Vladimir Putin, candidatul favorit al alegerilor prezidenţiale din 4 martie, va fi ales preşedinte din primul tur de scrutin cu 58,6% din voturi, relevă un sondaj realizat de Centrului rus de sondare a opiniei VŢIOM.
„Conform prognozelor VŢIOM, alegerile se vor desfăşura într-un singur tur, iar Putin va învinge cu 58,6% din sufragii. El va fi urmat de (candidatul comunist) Ghennadi Ziuganov, care va obţine doar 14,8% din voturi. Serghei Mironov (liderul Rusiei Juste, de centru-stânga) este creditat cu 7,7% din intenţiile de vot”, a detaliat directorul VŢIOM, Valerii Federov. Acesta nu a menţionat procentajul pe care l-ar obţine ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski şi miliardarul Mihail Prohorov. Potrivit studiului precedent, din 10 februarie, ei erau creditaţi cu 8,2%, respectiv 4,6% din opţiunile electoratului.
Federov a precizat că aproape o cincime – 18% – dintre ruşi pun la îndoială corectitudinea scrutinului. Sondajul de opinie a fost efectuat în perioada 10-12 februarie pe un eşantion de 1.600 de persoane din 46 de regiuni ale Rusiei, cu o marjă de eroare de 3,5%.
Mitinguri pro-Putin, la comandă
Zeci de mii de ruşi au demonstrat sâmbătă în mai multe oraşe din Federaţia Rusia în favoarea premierului Vladimir Putin, candidatul cu primă şansă la prezidenţialele din 4 martie, în încercarea de a contracara un val fără precedent de proteste împotriva acestuia. Cel puţin 50.000 de persoane au participat la mitinguri în Rusia europeană, în Siberia şi Extremul Orient în sprijinul primului ministru care vrea să se întoarcă la Kremlin pentru un al treilea mandat, după precedentele două în perioada 2000-2008.
După organizarea unei ample manifestaţii pro-Putin la 4 februarie, în aceeaşi zi cu un marş al opoziţiei, numărul simpatizanţilor regimului continuă să crească odată cu apropierea datei scrutinului, transmite Agerpres. La Sankt Petersburg, fosta capitală imperială şi oraşul natal al lui Putin, aproximativ 10.000 de oameni au ieşit în stradă fluturând pancarte „Da schimbărilor, nu revoluţiei!” sau „Împreună cu Putin pentru o Rusie puternică”.
Evenimente similare au avut loc în mai multe oraşe mari din Rusia, cu excepţia Moscovei. Peste 20.000 de persoane au participat la demonstraţii în Orientul Îndepărtat Rus şi Siberia, conform estimărilor poliţiei. 12.000 de oameni au demonstrat la Habarovsk (Extremul Orient), scandând „Avem ce proteja!”. Aproximativ 3.000 de persoane au participat la un miting pro-Putin la Vladivostok (oraş port la Pacific), 7.000 în Irkutsk (Siberia) şi 3.000 au înfruntat frigul la Novosibirsk. Un miting uriaş în sprijinul lui Putin este programat pentru 23 februarie la Moscova, sub sloganul „Noi apărăm ţara!”, organizatorii sperând la participarea a peste 200.000 de manifestanţi.
de Anatol Terzi | feb. 16, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Seful Statului Major rus, Nikolai Makarov, ameninta cu un razboi nuclear
Federatia Rusa îşi va folosi armele nucleare dacă integritatea sa va fi ameninţată, a declarat miercuri şeful Statului Major rus Nikolai Makarov, citat de agentiile de presa internationale. „Nu intenţionăm să desfăşurăm un război împotriva NATO, acest lucru nu face parte din misiunile noastre. Dar doctrina noastră militară arată clar condiţiile în care avem dreptul să folosim armele nucleare. Dacă integritatea Rusiei se dovedeşte a fi ameninţată, putem să recurgem la arme nucleare şi o vom face”, a declarat generalul Makarov pentru postul de radio Ecoul Moscovei, citat de RIA Novosti.
Instabilitate atomica
Rusia are vecini caracterizaţi de „instabilitate, dacă ne putem exprima în acest fel, iar (în caz de conflict) nu va avea nevoie de arme nucleare”. „Ea trebuie să aibă forţe armate puternice, mobile şi bine formate, care să poată rezolva orice conflict în Rusia. Iar noi trebuie să fim pregătiţi pentru acest lucru”, a adăugat generalul. Forţele nucleare constituie baza echilibrului strategic. „Desfăşurăm o activitate serioasă în vederea modernizării potenţialului nostru nuclear”, a declarat el.
Reamintim ca Federatia Rusa a lansat mai multe programe ambitioase de achizitionare a unor noi submarine strategice, ce vor fi desfasurate, conform surselor militare ruse, citate de mass-media de la Moscova, in Marea Baltica, Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic. Totodata, ministerul rus al Apărării intenţionează să îşi reînnoiască şi să îşi modernizeze parcul aeronautic strategic, în special în ceea ce priveşte avioanele Tupolev Tu-160 şi Tu-95. „Trupele balistice strategice pun în serviciu noi rachete Iars, a căror performanţă o depăşeşte pe cea a predecesoarelor lor”, a conchis generalul Makarov.
