de Isac Mihai | apr. 11, 2018 | Balcani, România, Știri, UE, UE
Statutul internațional al Kosovo rămâne o problemă importantă în Balcanii de Vest
Faptul că România, Spania şi Cipru sunt aproape de luarea unei decizii de a nu participa la principala dezbatere în cadrul unei reuniuni Uniunea Europeană-Balcanii de Vest care va avea loc pe 17 mai la Sofia reprezintă un mare sprijin pentru Serbia şi arată că UE nu poate avea o poziţie unită, a declarat recent ministrul sârb de externe, Ivica Dacic, relatează agenţia Tanjug, citată de KARADENIZ PRESS. Declarațiile vin pe fondul acutizării relațiilor dintre Priștina și Belgrad, cele două părți neputând să ajungă la un numitor comun pentru deblocarea negocierilor.
Serbia continuă să respingă independența Republicii Kosovo, considerând Kosovo drept teritoriul său. Între cele două state există mai multe puncte de tensiune, inclusiv statutul minorității sârbe din Kosovo, drepturile minorității albaneze din Serbia, precum și diferite neînțelegeri cu caracter economic.
Război diplomatic
Potrivit şefului diplomaţiei de la Belgrad, cele trei ţări sunt împotriva denumirii ”Balcanii de Vest (în format de) Şase”, deoarece aceasta înseamnă că pune pe toţi pe picior de egalitate, chiar dacă cei şase participanţi nu au acelaşi statut, şi doresc ca grupul să fie denumit ”Balcanii de Vest”. ”Acest lucru ne apără de o cerere din partea UE de a recunoaşte Kosovo, care nu este recunoscut de către cinci state membre ale UE”, a afirmat Dacic, referindu-se la România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia, care au refuzat să recunoască independenţa Kosovo, proclamată unilateral de către Pristina în 2008.
Un acord obligatoriu din punct de vedere juridic ”poate conţine orice, dar nu poate conţine o independenţă implicită şi explicită a Kosovo, dacă Serbia nu o doreşte, iar Serbia nu o doreşte şi nu o va dori”, a declarat Dacic, precizând că Belgradul face totuşi tot ce se poate pentru a continua dialogul. (M.I.)
de Isac Mihai | apr. 5, 2018 | Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, UE, UE, Uncategorized @ro
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan se bucură de o mare influență în Republica Kosovo
Uniunea Europeană a criticat deportarea de către Republica Kosovo a 6 rivali politici turci ai preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, afirmând că decizia “ridică semne de întrebare” cu privire la respectarea drepturilor omului atât de Priştina cât şi de Ankara, relatează mass-media regonală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Aceste acuzații sunt doar ultima etapă din războiul diplomatic dintre Ankara și Bruxelles, blocul comunitar făcând referire acum câteva zile la „obligaţia Turciei de a respecta dreptul internaţional şi bunele relaţii de vecinătate şi de a-şi normaliza relaţiile cu statele membre ale UE”.
Serviciile de securitate kosovare, infiltrate de MIT
Deportările din 29 martie, care au fost aprobate de ministrul de Interne şi şeful serviciilor de informaţii din Kosovo, au dus la concedierea ulterioară a acestora de către premierul kosovar Ramush Haradinaj, care a susţinut că oficialii au luat măsura respectivă fără permisiunea sa. În urma acestor acțiuni, Ramush Haradinaj a cerut formarea unei comisii speciale care să investigheze infiltrarea de către serviciile secrete turce a AKI (Agjencia Kosovare e Inteligjencës), serviciile secrete din Kosovo. Decizia premierului a fost aspru criticată de către președintele kosovar Hashim Thaci, care a susținut arestarea și deportarea cetățenilor turci.
Cei deportați sunt acuzați că au legături cu mişcarea clericului Fethullah Gulen, pe care Erdogan îl acuză că ar fi orchestrat o tentativă de lovitură de stat în 2016 împotriva guvernului său, acuzație negată vehement de acesta şi susţinătorii săi.
AKI, una din filialele balcanică a MIT
Posibila demitere a lui Driton Gashi, șeful serviciilor de informații de la Priștina, AKI (Agjencia Kosovare e Inteligjencës), aduce din nou în discuție relațiile apropiate dintre AKI și omologul său turc MIT. Serviciile de informații turce, alături de Agenția Centrală de Informații a SUA, au sprijinit activ insurgenții albanezi din Kosovo în timpul conflictelor din perioada 1990-2009, care au dus la declararea independenței de stat a Republicii Kosovo.
MIT a pus la dispoziție zone de antrenament pentru UCK (Armata de Eliberare a Kosovo) pe teritoriul Turciei și a Republicii Turce a Ciprului de Nord și a permis recrutarea de mercenari turci pentru a lupta împotriva ocupației sârbe. După declararea indepedenței, MIT a antrenat sute de ofițeri ai AKI și structurilor militare ori poliție din noua republică. Această colaborare strânsă a trezit periodic suspiciunea mass-media din regiune care au acuzat AKI de apărare a intereselor Turciei în Balcani, inclusiv prin arestările abuzive ale unor refugiați politici kurzi, o parte fiind extrădați ulterior către Turcia.
Kosovo visează la integrarea europeană
Voluntari kosovari pentru Siria, via MIT
Recrutarea intensivă de voluntari din Kosovo pentru diferitele grupuri implicate în războiul din Siria a trezit îngrijorarea multor servicii de informații occidentale. Conform unei anchete publicate anul trecut de „New York Times”, proporţional cu populaţia sa, Kosovo a devenit ţara care a furnizat cei mai mulţi combatanţi străini din Statul Islamic (ISIS).
După prăbușirea ISIS, ong-uri locale din diferite regiuni ale Kosovo au publicat diferite rapoarte și mărturii ale unor voluntari kosovari reveniți din Siria, care menționau aportul primit din partea unor cadre MIT pentru a intra mai ușor în Siria. Sursele citate au mai menționat faptul că filiera de recrutare de voluntari din Kosovo continuă și în acest moment, aceștia fiind îndreptați către forțele radicale islamiste susținute de Turcia, precum Harakat Ahrar al-Sham al-Islamiyya și Jaysh al-Islam.
Periodic, experții politici independenți critică dur influența masivă de care se bucură Turcia în Kosovo, avertizând asupra posibilității ca autoritățile de la Priștina să copieze din ce în ce mai mult metodele dure folosite de regimul Erdogan împotriva opozanților politici.
Proteste europene
“Arestarea şi deportarea ulterioară a şase cetăţeni turci care locuiau legal în Kosovo ridică întrebări privind respectarea procesului legal corespunzător. Apărarea statului de drept este un principiu fundamental al Uniunii Europene”, a declarat Maja Kocijancic, purtătoare de cuvânt a blocului.
Kocijancic a mai precizat că micul stat Kosovo, “în conformitate cu hotărârea sa de a construi un viitor liber şi democratic”, ca parte a acordului de asociere cu UE, trebuie să arate “respect deplin faţă de statul de drept” şi să promoveze “respectarea universală a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”. “Procedurile arbitrare privind arestarea, detenţia sau exilul sunt împotriva acestor principii”, a afirmat ea.
“În ceea ce priveşte Turcia, deşi înţelegem nevoia de a-i aduce în faţa justiţiei pe cei vinovaţi de tentativa de lovitură de stat, orice infracţiune sau crimă ar trebui supuse unui proces corespunzător şi normelor internaţionale bine stabilite atunci când se urmăreşte extrădarea”, a afirmat Kocijancic.
“Dreptul fiecărui cetăţean la un proces corect trebuie să fie respectat în totalitate. În calitate de candidată la aderarea în Uniunea Europeană şi de membră a Consiliului Europei, Turcia a fost de acord cu aceste principii”, a adăugat ea.
Gulen, vinovatul de serviciu
De asemenea, Turcia a emis mandat de arestare împotriva clericului musulman Fethullah Gulen şi a altor şapte persoane pentru asasinarea ambasadorului rus în Turcia în 2016, a precizat luni publicaţia Haberturk, cu o zi înainte ca preşedintele rus Vladimir Putin să ajungă în Ankara. Gulen și apropiații săi a negat permanent şi aceste acuzaţii, considerând că actualul președinte turc Erdogan a pus la cale asasinatul.
Andrei Karlov a fost împuşcat mortal de un ofiţer de poliţie aflat în afara programului de lucru în timp ce susţinea un discurs la deschiderea unei expoziţii în Ankara în decembrie 2016. Atacatorul a strigat “Allahu Akbar” şi “Nu uitaţi de Alep!” când a deschis focul, aparent făcând referire la implicarea Rusiei în războiul din Siria. Atacatorul a fost împuşcat mortal de poliţie la faţa locului.
Reamintim că Vladimir Putin a sosit marţi în Turcia pentru o vizită de două zile, întâlnindu-se cu omologii săi turc şi iranian, Recep Tayyip Erdogan şi respectiv Hassan Rohani. Cele trei ţări sunt garanţi ai discuţiilor de pace din Astana, care au dus la crearea unor aşa-numite “zone sigure” în Siria.
Axa strategică Kosovo-Turcia, zgâlțâită de recentele arestări
Axa Priștina-Ankara, amenințată
Premierul din Kosovo, Ramush Haradinaj, a respins criticile care i-au fost aduse de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, referitoare la demiterea ministrului sau de interne si a șefului serviciilor de informații în legatură cu extrădarea a șase cetățeni turci cu legaturi cu scolile susținute de clerical Fetullah Gulen. Haradinaj a spus că liderul de la Ankara nu trebuie să se amestece „în treburile interne din Kosovo, tot așa cum Priștina nu se amestecă în cele ale Ankarei”.
La sfirsitul săptămănii trecute, Erdogan l-a amenințat pe premierul Kosovar „că va plăti” pentru demiterea celor doi înalti funcționari de la Priștina, criticați de premier că ar fi acționat discreționar și fără să-l informeze și că i-au extrădat pe cei șase cetățeni turci. Turcia este unul din principalii susținători ai independenței Kosovo, mediile de afaceri turcești având investiții de miliarde în statul balcanic, considerat unul ditre cele mai sărace din lume.
Organizatii pentru drepturile omului internaționale au criticat decizia de expulzare a celor șase, avind in vedere represiunile la care sunt supuși in Turcia cei care au lucrat în școlile susținute de Gulen. (M.I.)
de Isac Mihai | mart. 25, 2018 | Balcani, Principal, România, Știri, UE, UE
Relațiile dintre Madrid și alte state UE, amenințate de dosarul Kosovo
Preşedinţia bulgară a Consiliului UE a declarat în această săptămână că încearcă să ”răspundă preocupărilor” diferiţilor parteneri comunitari cu privire la Kosovo, reacţie survenită după avertismentul Spaniei că ar putea boicota summitul pe care UE îl va desfăşura pe 17 mai la Sofia cu ţările din Balcanii Occidentali dacă la această reuniune va lua parte şi preşedintele Kosovo, relatează mass-media spaniolă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
”Obiectivul summitului este de a-i reuni în acelaşi loc pe liderii celor 28 de ţări membre”, a declarat purtătoarea de cuvânt a preşedinţiei bulgare a Consiliului UE, Genoveva Cervenakova. ”Suntem conştienţi că unii dintre ei au anumite procupări şi nu recunosc toate statele din Balcanii Occidentali ca state independente. Lucrăm împreună cu aceşti membri pentru a răspunde preocupărilor lor”, a adăugat ea.
Poziție dură
Reacţia survine după ce surse din cadrul executivului spaniol au afirmat recent că dacă la summitul de la Sofia va participa preşedintele Kosovo, atunci premierul spaniol Mariano Rajoy nu va lua parte la reuniune. ”Nu vom participa la vreo acţiune care ar presupune o recunoaştere explicită sau implicită a Kosovo, iar Uniunea Europeană ştie perfect acest lucru”, a relatat mass-media spaniolă, citând surse anonime.
Conform aceloraşi surse, o asemenea decizie a guvernului de la Madrid reprezintă o susţinere a poziţiei acestuia, conform căreia, la fel ca în cazul Cataloniei, nu poate fi recunoscut un stat care s-a autoproclamat astfel printr-o declaraţie unilaterală de independenţă.
5 împotriva Kosovo
Întrebat tot vineri despre acest subiect, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Madrid, Mendez de Vigo, a afirmat că încă nu s-a stabilit ”structura” summitului de la Sofia şi prin urmare încă nu se ştie cine va participa. ”Vom vedea ce se întâmplă. Poziţia guvernului (de la Madrid n.red.) cu privire la Kosovo este clară, bine definită şi solidă, iar împreună cu alte patru ţări (Cipru, Grecia, România şi Slovacia) nu recunoaştem declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo”, a spus Mendez de Vigo. ”Nu am făcut-o în trecut şi nu o vom face în viitor”, a insistat el. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mart. 22, 2018 | Balcani, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Aderarea la UE, obiectiv strategic pentru Priștina
Parlamentul din Kosovo a ratificat, miercuri, acordul privind linia de demarcaţie cu Muntenegru, în ciuda folosirii gazelor lacrimogene de către membri ai opoziţiei care au încercat să blocheze această decizie, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Documentul a fost aprobat cu 80 de voturi pentru şi 11 împotrivă, în condiţiile în care erau necesare cel puţin 80 de voturi pentru a trece iniţiativa.
Rezolvarea disputei privind graniţa cu Muntenegru reprezintă o cerinţă fundamentală pentru Kosovo din partea Uniunii Europene în vederea obţinerii dreptului la călătorii fără viză în statele membre.
Proteste dure
Partidul de opoziţie Vetevendosje a protestat vehement împotriva acestei decizii şi susţine că, în urma votului, Kosovo a pierdut o parte din teritoriu. Parlamentarii din opoziție au lansat mai multe grenade lacrimogene pentru a împiedica desfășurarea lucrărilor Parlamentului kosovar, o tactică frecvent folosită de aceștia. Majoritatea experţilor internaţionali au respins însă această ipoteză, care este susținută dur de mediile naționaliste de la Priștina.
Înţelegerea privind linia de demarcaţie a fost ratificată de către Parlamentul muntenegrean încă din 2015, dar încercările anterioare de adoptare a acordului în Kosovo au generat proteste de stradă şi chiar altercaţii în Parlament.
Satisfacție europeană
Comisia Europeană a salutat ratificarea acordului privind linia de demarcaţie între Kosovo şi Muntenegru, prin intermediul unui comunicat comun semnat de către Federica Mogherini (Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate), Dimitris Avramopoulos (comisarul european pentru Migraţie, Afaceri Interne şi Cetăţenie) şi Johannes Hahn (comisarul european pentru Politica de Vecinătate şi Negocierile de Extindere).
„Ratificarea acordului de demarcare a frontierei cu Muntenegru de către Adunarea din Kosovo reprezintă o adevărată realizare, un progres binevenit şi concret, în spiritul relaţiilor de bună vecinătate şi a noii strategii a Comisiei pentru Balcanii de Vest. Ratificarea reprezintă, de asemenea, îndeplinirea unuia dintre criteriile-cheie pentru liberalizarea vizelor în Kosovo. După cum a declarat preşedintele Juncker în timpul recentei sale vizite în Kosovo, acesta este un pas crucial spre liberalizarea vizelor, care va aduce beneficii în primul rând populaţiei. În 2016, Comisia Europeană a propus Consiliului UE şi Parlamentului European să elimine vizele pentru cetăţenii kosovari, înţelegând că Kosovo va ratifica acordul de demarcaţie a frontierei cu Muntenegru şi va intensifica lupta împotriva crimei organizate şi a corupţiei. Evaluarea situaţiei privind lupta împotriva crimei organizate şi a corupţiei continuă, în lumina celor mai recente informaţii furnizate de autorităţile din Kosovo”, se arată într-un document al instituţiei europene.
UE, obiectiv balcanic
Muntenegru şi Kosovo au făcut demersuri pentru a iniţia negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Kosovo, fostă provincie sârbă, şi-a declarat independenţa în anul 2008 şi a fost recunoscută de peste o sută de state, inclusiv de Statele Unite şi de majoritatea statelor membre UE, cu excepția notabilă a Spaniei, României, Greciei, Slovaciei, etc.. Serbia s-a opus independenţei Kosovo, însă a instaurat mecanisme de dialog cu Priştina pentru a rezolva disputa.
Alte state balcanice (Albania, Serbia, Muntenegru, Macedonia şi Bosnia) au obţinut deja accesul fără viză în spaţiul UE. (N.G.)
de Isac Mihai | feb. 28, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Minoritați, România, UE, UE
Comisarul european Jean Claude Juncker sprijină aderarea Serbia la UE
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că Serbia este țara candidată la aderare care a avansat cel mai mult în procesul de integrare europană, relatează mass-media de la Belgrad, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Acesta a subliniat că data aderării depinde în primul rând de Serbia, iar la conferința de presă comună cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a spus că nu a venit la Belgrad pentru a da lecții Serbiei. Președintele Comisiei Europene a afirmat că UE consideră că sunt șase domenii în care Serbia trebuie să acţioneze pe drumul spre UE. Oficialul UE a menționat faptul că este absolut necesar ca Serbia să își rezolve problemele cu Republica Kosovo pentru a putea adera la blocul comunitar.
Reamintim că Serbia este cel mai important aliat al Federației Ruse din Balcani, Moscova sprijinind demersurile Serbiei de blocare a recunoașterii independenței Republicii Kosovo de către comunitatea internațională. Federația Rusă vinde sisteme de armament Serbiei, iar o parte importantă din economia sârbă este controlată de firme cu capital rusesc, cel mai bun exemplu fiind Gazprom.
Presiuni germane
Serbia va trebui să accepte independenţa Kosovo pentru a putea adera la Uniunea Europeană, a declarat recent, în timpul unei vizite la Pristina ministrul german de externe, Sigmar Gabriel. Oficialul german a promis liderilor kosovari că îi va ajuta pentru a obţine recunoaşterea independenţei şi din partea statelor UE care încă nu au recunoscut-o, România fiind printre ele.
„Dacă Serbia doreşte să se îndrepte către Uniunea Europeană, construirea statului de drept este prima condiţie, dar în mod firesc şi acceptarea independenţei Kosovo”, a spus Sigmar Gabriel, citat de agenţia Reuters, la o conferinţă de presă comună cu premierul kosovar, Ramush Haradinaj. „Aceasta este condiţia esenţială pentru a merge către Europa”, a insistat ministrul de externe german, susţinând că a transmis acelaşi mesaj şi la Belgrad, unde a avut întrevederi cu oficialii sârbi înainte de a veni la Pristina.
Kosovo visează la integrarea europeană
Kosovo, viitor membru UE?!
Sigmar Gabriel a mai spus la Pristina că Germania va ajuta Kosovo să obţină recunoaşterea independenţei şi din partea celor cinci state membre ale UE care încă nu au recunoscut această independenţă autoproclamată de kosovari în anul 2008, respectiv România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia.
„În mod natural, aderarea la UE este obiectivul final. Pentru aceasta una dintre condiţii este să convingem cele cinci state ale UE care nu recunosc Kosovo că o asemenea recunoaştere este logică, întrucât Kosovo nu va mai face parte niciodată din Serbia”, a motivat şeful diplomaţiei germane.
UE vs. Kosovo
Mai mult de jumătate dintre sârbi ar vota în favoarea aderării la Uniunea Europeană, în timp ce aproape un sfert s-ar pronunţa împotriva intrării ţării lor în blocul comunitar, relatează mass-media locală, citată de agenția KARADENIZ PRESS.
Potrivit sondajului, realizat de Ministerul sârb al Integrării Europene, la întrebarea ”Susţineţi Serbia să devină stat membru al UE ?”, 52% dintre cei chestionaţi au răspuns afirmativ, 24% – negativ, iar 12% au spus că nu vor vota sau nu ştiu cum să răspundă.Sprijinul faţă de reformele cerute de aderarea la UE rămâne foarte mare: 65% dintre respondenţi cred că ele ar trebui aplicate indiferent de aderarea la organizaţie, spre binele cetăţenilor şi al ţării, transmite Agerpres.
Întrebaţi care este cel mai mare donator pentru Serb ia începând din 2000, 24% au indicat Uniunea Europeană, restul enumerând Rusia, China, Japonia şi alte ţări. Potrivit unor date oficiale, UE şi membrii săi au donat Serbiei 4,31 miliarde de euro începând din 2000, fiind cel mai mare donator pentru Belgrad.
Acelaşi sondaj arată că aproximativ 19 % dintre sârbi sunt de părere că aderarea la UE va spori şansele oamenilor de a găsi un loc de muncă, 15% cred că le va oferi tinerilor perspective mai bune, iar 13% consideră că intrarea în blocul comunitar va fi o ocazie de a transforma ţara lor într-un stat de drept. Sondajul a fost efectuat în decembrie anul trecut, pe un eşantion de 1.050 de persoane cu vârste de peste 18 ani. Comparativ cu Serbia, în Muntenegru peste 80% dintre cetăţeni susţin aderarea ţării lor la UE.
2025, o dată deschisă tuturor candidaților
Jean-Claude Juncker, a declarat, la Tirana, că țările din vestul Balcanilor ar trebui să fie pregătite pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2025, dacă vor fi îndeplinit până atunci toate criteriile necesare pentru a deveni membre. „Contrar celor citite peste tot, Comisia şi eu nu am spus că Serbia şi Muntenegru vor fi neapărat membri ai UE în 2025. Termenul din 2025 este deschis tuturor ţărilor candidate. Iar în măsura în care o ţară candidată va îndeplini până atunci sau mai devreme toate criteriile pentru aderare, vom acţiona astfel încât eforturile acesteia să fie recunoscute de UE”, a declarat acesta.
Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea aderării la UE, menţionează Reuters. Aceste ţări negociază deja mai multe capitole din cele obligatorii pentru intrarea în Uniune şi au încheiat deja câteva. Albania şi Macedonia speră să primească undă verde de la Bruxelles pentru începerea negocierilor în câteva luni.
Albania, Macedonia, Muntenegru și Serbia sunt candidate oficiale la aderarea la UE, în timp ce Bosnia și Kosovo încearcă să obțină acest statut.
Regiune importantă
UE consideră Balcanii Occidentali o regiune importantă în dosare precum controlul imigrației și combaterea unor amenințări mergând de la presupusul amestec al Rusiei la islamul radical.
Țările membre au conștientizat că „poate fi obținută pacea în Balcani și că în acest scop perspectiva aderării la UE este vitală”, a adăugat reprezentantul Comisiei Europene. El nu a susținut însă ideea unei Europe cu mai multe viteze, întrucât, în opinia sa, acest lucru ar duce la apariția unor linii de separație între țările membre. (N.G./M.I.)
