de Isac Mihai | oct. 23, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Serbia nu vrea şi nu va adera la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat recent, în Rusia, Maja Gojkovici, preşedintele Parlamentului de la Belgrad, informează site-ul agenţiei Tass, citat de KARADENIZ PRESS. Anuntul vine pe fondul recentei decizii a Parlamentului Republicii Kosovo de a aproba înființarea unei armate naționale proprii, un alt semn al independenței tot mai mari a Priștinei față de Serbia. „În actualele condiţii geopolitice marcate de instabilitate, Serbia a decis în Parlament să menţină neutralitatea militară. Ca naţiune, vrem să ne protejăm spaţiul aerian şi ţara”, a declarat Maja Gojkovici într-un discurs rostit în Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului Rusiei.
„Serbia nu doreşte şi nu intenţionează să adere la NATO. Istoria noastră în privinţa acestei relaţii este prea dificilă pentru a ne mai gândi. Totuşi, Serbia rămâne deschisă cooperării, iar politica de neutralitate militară face posibilă cooperarea activă cu toţi partenerii din regiune şi din alte zone, în interesul stabilităţii”, a precizat Gojkovici.
Kosovo, armată proprie
Parlamentul din Kosovo, teritoriu din Balcani ce se bazează pe trupele NATO pentru a-i asigura protecţia, a aprobat recent crearea unei armate naţionale, deşi minoritatea sârbă susţine că măsura este ilegală, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. Deputaţii sârbi din Parlamentul de la Priștina, susţinuţi viguros de Belgrad, care nu recunoaşte independenţa Kosovo, au blocat o astfel de măsură în trecut spunând că înfiinţarea unei armate naţionale necesită o schimbare a Constituţiei.
Însă, trei legi promovate de guvernul kosovar şi votate de parlamentul unicameral de la Pristina modifică mandatul Forţei de Securitate din Kosovo (KSF), care va deveni astfel o armată naţională cu 5.000 de militari activi şi 3.000 de rezervişti – ceea ce, susţine guvernul kosovar, nu necesită modificări ale Constituţiei. Măsura a fost aprobată cu 98 de voturi în parlamentul de 120 de locuri al Kosovo, deşi a fost boicotată de cei 11 deputaţi sârbi. Un al doilea vot va avea loc în zilele următoare.
Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia
Legi contestate
Forţa de Securitate din Kosovo este alcătuită din 2.500 de militari, echipată cu armament uşor şi pregătită de NATO. Ea asigură misiuni precum gestionarea situaţiilor de criză, protecţia civilă şi aprovizionarea.
‘Cele trei legi au un singur scop, acela de a proteja integritatea teritorială a Kosovo, de a proteja cetăţenii tuturor comunităţilor din Kosovo’, a declarat premierul Ramush Haradinaj înaintea votului.
Teritoriul balcanic fără ieşire la mare, cu 1,8 milioane de locuitori, este încă păzit de 4.000 de militari NATO la aproape două decenii de la încheierea războiului. NATO a declarat că nu intenţionează să părăsească Kosovo în viitorul apropiat, dar a sugerat că orice schimbare a statutului KSF ar putea conduce la o reducere a forţelor sale. ‘Orice schimbare în structura, mandatul şi misiunea Forţei de Securitate din Kosovo trebuie decisă de autorităţile kosovare’, a declarat un oficial NATO, citat de mass-media internațională. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 19, 2018 | Balcani, Info Militar, Știri, UE, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Parlamentul din Kosovo, teritoriu din Balcani ce se bazează pe trupele NATO pentru a-i asigura protecţia, a aprobat recent crearea unei armate naţionale, deşi minoritatea sârbă susţine că măsura este ilegală, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. Deputaţii sârbi din Parlamentul de la Priștina, susţinuţi viguros de Belgrad, care nu recunoaşte independenţa Kosovo, au blocat o astfel de măsură în trecut spunând că înfiinţarea unei armate naţionale necesită o schimbare a Constituţiei.
Însă, trei legi promovate de guvernul kosovar şi votate de parlamentul unicameral de la Pristina modifică mandatul Forţei de Securitate din Kosovo (KSF), care va deveni astfel o armată naţională cu 5.000 de militari activi şi 3.000 de rezervişti – ceea ce, susţine guvernul kosovar, nu necesită modificări ale Constituţiei. Măsura a fost aprobată cu 98 de voturi în parlamentul de 120 de locuri al Kosovo, deşi a fost boicotată de cei 11 deputaţi sârbi. Un al doilea vot va avea loc în zilele următoare.
Legi contestate
Forţa de Securitate din Kosovo este alcătuită din 2.500 de militari, echipată cu armament uşor şi pregătită de NATO. Ea asigură misiuni precum gestionarea situaţiilor de criză, protecţia civilă şi aprovizionarea.
‘Cele trei legi au un singur scop, acela de a proteja integritatea teritorială a Kosovo, de a proteja cetăţenii tuturor comunităţilor din Kosovo’, a declarat premierul Ramush Haradinaj înaintea votului.
Teritoriul balcanic fără ieşire la mare, cu 1,8 milioane de locuitori, este încă păzit de 4.000 de militari NATO la aproape două decenii de la încheierea războiului. NATO a declarat că nu intenţionează să părăsească Kosovo în viitorul apropiat, dar a sugerat că orice schimbare a statutului KSF ar putea conduce la o reducere a forţelor sale. ‘Orice schimbare în structura, mandatul şi misiunea Forţei de Securitate din Kosovo trebuie decisă de autorităţile kosovare’, a declarat un oficial NATO, citat de mass-media internațională. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 2, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Rusia şi Serbia organizează exerciţii aeriene comune în perioada 1-5 octombrie pe teritoriul Republicii Sârbe, la care vor participa avioane de luptă MiG-29 şi elicoptere Mi-8, a anunţat Ministerul Apărării rus, citat de agenţia de presă TASS, preluată de KARADENIZ PRESS. Aceste aplicaţii au loc pe fondul degradării situației securitare din regiune și a plasării armatei sârbe în stare de alertă maximă după acțiunile în forță ale trupelor speciale kosovare în apropiere de graniţa dintre cele două state.
Federația Rusă rămâne unul din principalii aliați politici și militari ai Belgradului, Serbia fiind frecvent acuzată de statele occidentale de o politică duplicitară față de blocul comunitar. Concomitent, Kremlinul folosește problema Kosovo pentru a obține concesii din partea Occidentului în ceea ce privește anexarea unilaterală a Crimeei de către Federația Rusă în 2014.
Desant prezidențial la Moscova
Întrevederea dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său sârb, Aleksandar Vucic, aşteptat astăzi într-o vizită de lucru la Moscova, nu are vreo legătură cu escaladarea tensiunilor în regiune, fiind planificată cu mult dinainte, discuţiile urmând să se axeze pe dezvoltarea relaţiilor comerciale şi economice dintre cele două ţări, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de mass-media.
Serviciul de presă al Kremlinului anunţase anterior că Putin şi Vucic vor discuta despre dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi vor aborda probleme regionale şi internaţionale.
‘Această întâlnire a fost planificată cu câteva luni în urmă, prin urmare nu are vreo legătură cu escaladarea tensiunilor în regiune’, a insistat Peskov, în contextul în care media ruse au relatat în ultimele zile că preşedintele Serbiei i-ar putea cere lui Putin sprijinul Rusiei în forurile internaţionale în problema Kosovo.
Sprijin rus
Vizita vine ‘în continuarea contactului periodic de lucru între conducerea Rusiei şi cea a Serbiei. Această ţară este partenerul nostru’, a subliniat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, întrebat dacă vizita preşedintelui Serbiei la Moscova fusese planificată din timp şi despre agenda discuţiilor.
Totuşi, Peskov a afirmat că unul din subiectele incluse pe agenda discuţiilor între Putin şi Vucic vizează ‘creşterea tensiunilor în zonă’.
Întrebat săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, despre posibilitatea ca Rusia să acorde sprijin militar Serbiei în problema Kosovo după exemplul Siriei, Aleksandar Vucic a răspuns negativ, explicând că nu şi-ar dori conflicte militare majore pe teritoriul sârb, potrivit RIA Novosti.
Exerciții cu tâlc
‘Aviatori ai armatei aerului a Rusiei şi ai forţelor aeriene şi antiaeriene ale Serbiei vor efectua un exerciţiu tactic comun „BARS-2018” pe teritoriul Republicii Serbia’, precizează Ministerul Apărării de la Moscova într-un comunicat, potrivit căruia la bordul aparatelor MiG-29 şi Mi-8 vor acţiona echipaje mixte ruso-sârbe. ‘În total, vor fi implicate 10 aparate de zbor ale forţelor aeriene şi antiaeriene sârbe’, se mai spune în comunicatul citat.
În cadrul acestor manevre, echipajele vor efectua interceptări de ţinte aeriene, vor executa elemente de lupte antiaeriene, inclusiv manevre complexe de pilotaj superior, vor simula lovituri asupra unor ţinte terestre, precum şi exerciţii privind desantul de trupe şi acordare de sprijin în operaţiuni de căutare şi salvare.
Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova
Mobilizare de forțe
Aceste manevre survin la două zile după ce preşedintele Aleksandar Vucic a plasat armata sârbă în stare de alertă maximă, ca urmare a desfăşurării unui comando de trupe speciale kosovare în apropiere de graniţa administrativă dintre Kosovo şi Serbia, după cum au relatat în weekend numeroase media sârbă și kosovare. Desfăşurarea trupelor speciale kosovare a fost legată de plimbarea făcută de preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, pe un lac care alimentează cu apă centrala hidroelectrică ‘Gazivoda’, controlată de Belgrad, a transmis duminică postul de televiziune sârb RTS.
Un detașament din trupele speciale kosovare au luat poziţii lângă un Centru de ecologie şi sport din zonă şi, potrivit Ministerului de Interne sârb, ‘au reţinut câţiva etnici sârbi care nu săvârşiseră niciun fel de încălcare a legii’.
Interese energetice
Centrala ‘Gazivoda’ şi staţia ‘Valac’ reprezintă obiective-cheie în nordul Kosovo, zonă populată în principal de sârbi, şi fac parte din sistemul energetic sârbesc. Profitul acestora s-ar ridica – conform unor date – la zeci de milioane de dolari pe an.
Tot aici se află un alt obiectiv-cheie pentru nordul Kosovo, hidrosistemul Ibar-Lepenac care alimentează cu apă zona.
Administraţia de la Pristina declarase anterior că este necesar ca hidrocentrala ‘Gazivoda’ să fie integrată în sistemul energetic al Kosovo.
Conform mass-media kosovare, Hashim Thaci a făcut un ocol al lacului de acumulare ‘Gazivoda’ preţ de 15 minute la cârma unei bărci cu motor a poliţiei kosovare. După care a urcat în maşină şi, însoţit de trupe speciale şi poliţie, a plecat spre Pristina, transmite TASS. Şeful administraţiei de la Pristina a fost însoţit în această călătorie de ministrul de interne kosovar Rashit Xhalaj şi cel de finanţe Bedri Hamza.
Preşedintele sârb a calificat această călătorie drept un ‘afront’ şi a protestat într-un mesaj trimis secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.
Pristina ar dori includerea hidrocentralei ‘Gazivoda’ în sistemul energetic al Kosovo, dar Belgradul, care susţine că a cheltuit 2 miliarde de euro pentru infrastructură şi întreţinerea barajului de acumulare, se opune categoric. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 23, 2018 | Știri, UE, UE
Kosovo urmărește integrarea în blocul comunitar
Comisia Europeană a confirmat recent îndeplinirea de către Republica Kosovo a ultimelor două cerinţe în materie de liberalizare a vizelor, și anume ratificarea Acordului de delimitare a frontierei cu Muntenegru, precum şi obţinerea unor rezultate consolidate în lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei, relatează mass-media europeană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Comunicatul de presă al executivului comunitar mai subliniază că statul Kosovo îndeplineşte toate criteriile de referinţă prevăzute în foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor, relevă un comunicat de presă al executivului comunitar.
După adoptarea propunerii legislative de către Parlamentul European şi Consiliu, resortisanţii din Kosovo titulari ai unor paşapoarte biometrice nu vor mai avea nevoie de viză atunci când vor călători pentru şederi de scurtă durată, de până la 90 de zile, în toate statele membre ale UE, cu excepţia Irlandei şi a Regatului Unit, precum şi în cele patru ţări asociate spaţiului Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia).
Îndemnuri europene
În mai 2016, Comisia Europeană le-a propus Parlamentului European şi Consiliului acordarea unui regim de călătorii fără viză în UE pentru resortisanţii din Kosovo, cu condiţia ca respectivele două cerinţe să fie îndeplinite până la data adoptării propunerii. Executivul UE îndeamnă Parlamentul European şi Consiliul să continue procesul de adoptare a propunerii sale.
‘Kosovo a făcut progrese însemnate în ultimii doi ani pentru a îndeplini cele două cerinţe rămase în materie de liberalizare a vizelor. Astăzi putem confirma că aceste ultime două criterii de referinţă au fost îndeplinite şi că toate celelalte criterii de referinţă sunt îndeplinite în continuare. De asemenea, am încredere că, şi în viitor, Kosovo va răspunde atât provocărilor în materie de migraţie, cât şi celor în materie de securitate, inclusiv în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei”, a declarat comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos.
Din 2012, când a fost lansat dialogul cu Kosovo referitor la liberalizarea vizelor, Comisia Europeană a monitorizat continuu îndeplinirea cerinţelor prevăzute în foaia de parcurs. Raportul prezentat miercuri confirmă îndeplinirea de către Kosovo a ultimelor două criterii de referinţă rămase, de la prezentarea de către Comisie, în mai 2016, a celui de-al patrulea raport privind progresele înregistrate.
Kosovo lăudat
De asemenea, documentul confirmă îndeplinirea în continuare de către Kosovo a tuturor celorlalte criterii de referinţă prevăzute în foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor, referitoare la readmisie şi reintegrare, securitatea documentelor, migraţie şi gestionarea frontierelor, ordinea şi siguranţa publice şi drepturile fundamentale conexe libertăţii de circulaţie.
Propunerea CE din 4 mai 2016 de eliminare a obligativităţii vizelor pentru resortisanţii din Kosovo trebuie adoptată de Parlamentul European şi Consiliu. După adoptarea liberalizării vizelor pentru Kosovo, Comisia va continua să monitorizeze punerea în aplicare neîntreruptă a cerinţelor, prin intermediul mecanismului de suspendare a exonerării de obligaţia de a deţine viză şi al procesului de stabilizare şi asociere.
La 19 ianuarie 2012, Comisia Europeană a lansat un dialog cu Kosovo referitor la liberalizarea vizelor. În iunie acelaşi an, executivul UE le-a prezentat autorităţilor din Kosovo o foaie de parcurs privind liberalizarea vizelor, care preciza măsurile legislative şi instituţionale pe care Kosovo trebuia să le adopte şi să le pună în aplicare pentru a realiza progrese în vederea liberalizării vizelor. Foaia de parcurs stabileşte o listă cuprinzătoare a reformelor, printre care se numără reintegrarea şi readmisia, securitatea documentelor, gestionarea frontierelor şi a liniei de demarcaţie, gestionarea migraţiei, azilul, lupta împotriva criminalităţii organizate şi a corupţiei, precum şi drepturile fundamentale conexe libertăţii de circulaţie. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 4, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Intelligence, Jurnal de Front, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Visul-european-obligă-Ucraina-să-facă-concesii-diplomatice-dureroase
Ucraina nu recunoaşte Kosovo şi respectă pe deplin integritatea teritorială a Serbiei, a declarat marţi, la Belgrad, preşedintele Petro Poroşenko, relatează agenția Tanjug, preluată de mass-media internațională. „Nu am recunoscut Kosovo şi poziţia noastră este că o soluţie la această problemă ar trebui căutată prin compromis, ţinându-se cont de interesele Serbiei”, a declarat Poroşenko în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic.
Crimeea, obiectiv pentru Kiev
Kievul îşi menţine de asemenea poziţia privind independenţa Ucrainei şi respectarea integrităţii sale teritoriale, incluzând Crimeea, a spus el. „Noi, la Kiev, depunem toate eforturile pentru a reînnoi suveranitatea teritorială a ţării şi ne bazăm pe sprijinul Serbiei în ceea ce priveşte instituirea unei misiuni de menţinere a păcii sub supravegherea ONU”, a menţionat el. Serbia şi Ucraina sunt ţări foarte apropiate, iar aderarea la Uniunea Europeană este un alt obiectiv care le leagă, a subliniat liderul de la Kiev.
Fără vize
Totodată, miniştrii de externe sârb şi ucrainean, Ivica Dacic şi Pavlo Klimkin, au semnat marţi la Belgrad un acord interguvernamental privind amendamentele la un acord de eliminare a vizelor pentru cetăţenii ucraineni. Acordul a fost semnat în prezenţa preşedinţilor celor două ţări. În acest context, cetăţenii Ucrainei vor putea călători fără viză în Serbia precum şi să se afle pe teritoriul acestei ţări timp de 90 de zile.
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko a anunţat despre extinderea acordului privind regimul fără de vize cu Serbia, prin care cetățenii Ucrainei vor putea rămâne în această țară timp de 90 de zile fără eliberarea unei vize. „Am extins acordul privind regimul fără de vize cu Serbia. Aceasta le va permite cetăţenilor noştri să călătorească în această ţară fără viză timp de 90 de zile. Acordul relevant a fost semnat la Belgrad în timpul vizitei mele oficiale în Serbia”, a scris el pe pagina sa de Facebook.
Relație complicată
Belgrad este unul dintre cei mai apropiați aliați ai Federației Ruse, beneficiind de diferite forme de asistență militară și financiară din partea Kremlinului. Această relație a fost consolidată și de participarea masivă a voluntarilor din Serbia la acțiunile armate ale separatiștilor pro-ruși din Donbass, cu sprijinul aparent al autorităților de la Belgrad, care nu au luat nicio măsură juridică împotriva acestora. Obiectivul comun al integrării europene a făcut ca Belgrad-ul și Kiev-ul să treacă peste neînțelegerile grave și să mimeze normalizarea relațiilor bilaterale dintre cele două state. (N.G.)
