Liderul sarb, Boris Tadici, spune ca este o iluzie renuntarea la Kosvo pentru UE
Desi se vehicula tot mai des faptul ca Serbia pregateste un compromis in ceea ce priveste Kosovo pentru o aderarea ulterioara la UE, acest fapt nu se materializeaza si in practica. Presedintele sarb Boris Tadici considera ca ideea de a renunta la „interesele” Serbiei in Kosovo, in schimbul unei accelerari a aderarii tarii sale la UE, este „o iluzie”. „A gandi ca Serbia ar putea accelera dramatic procesul sau de apropiere fata de UE, renuntand la interesele sale in Kosovo, este o iluzie„, a declarat Boris Tadici, dupa cum informeaza duminica cotidianul sarb Politika. „Serbia trebuie sa-si apere identitatea in Kosovo si sa obtina ceea ce-i revine ei ca stat, si anume dreptul de a-si mentine integritatea„, a subliniat presedintele Tadic sambata seara la Kopaonik (sudul Serbiei), potrivit sursei mentionate anterior. in acelasi context, seful statului sarb a respins ideea unei aplicari a Planului elaborat de Marti Ahtisaari, fostul emisar al ONU insarcinat cu dosarul Kosovo, plan ce prevedea o independenta sub supraveghere internationala pentru Kosovo si un statut de larga autonomie pentru sarbii din acest tinut. „Sunt profund convins ca aplicarea planului Ahtisaari ar fi dus, in doua sau trei decenii, la disparitia completa a poporului sarb in Kosovo”, a declarat Boris Tadici.
„Serbia nu renunta la interesele sale in Kosovo”
Tadici a adaugat ca va continua „sa caute o solutie care sa asigure un viitor european si prosperitate economica, dar protejand in acelasi timp interesele legitime ale statului in Kosovo la care Serbia nu poate si nu trebuie sa renunte. „Serbia considera Kosovo provincia sa meridionala si nu a acceptat niciodata independenta acesteia proclamata unilateral de autoritatile de la Pristina in februarie 2008”, a mai adaugat presedintele sarb. O ameliorare a relatiilor dintre Belgrad si Pristina si, in special, reluarea dialogului deschis in martie sub auspiciile UE, reprezinta o conditie pentru ca Serbia sa obtina in decembrie statutul de candidat la UE. Dialogul este insa in prezent foarte delicat ca urmare a tensiunilor din vara aparute in nordul Kosovo, unde sarbii, majoritari in regiune, refuza controlul autoritatilor de la Pristina la frontiera cu Serbia. Aceasta situatie a dus la suspendarea dialogului dintre Belgrad si Pristina.
Preşedintele Parlamentului kosovar, Jakup Krasniqi, consideră că Uniunea Europeană ar trebui să îndemne România şi alte state care nu au recunoscut Kosovo să îşi schimbe poziţiile şi să recunoască independenţa fostei provincii sârbe. Într-un interviu acordat RFI, Krasiniqi a fost întrebat cum va convinge autorităţile de la Bucureşti să recunoască independenţa Kosovo. „Încă nu avem relaţii şi contacte cu România, dar am avut în trecut contacte cu parlamentari şi europarlamentari români. Cred că, în viitor, trebuie să consolidăm contactele între parlamentele noastre sau măcar la nivelul membrilor parlamentelor din România şi Kosovo”, a răspuns Jakup Krasniqi, subliniind că în momentul de faţă nu există canale oficiale de comunicare cu România. Jakup Krasniqi a precizat că autorităţile de la Priştina nu sunt deranjate de „prezenţa militară” a României în Kosovo. „Nu suntem deranjaţi de prezenţa militară a României. Vedem acest lucru ca fiind o conexiune între ţările noastre. Nu este un lucru rău, ci, dimpotrivă, este o chestiune bună pentru stabilitatea din Kosovo”, a subliniat el, transmite Mediafax. Întrebat dacă Uniunea Europeană ar trebui să exercite presiuni asupra statelor care nu au recunoscut independenţa Kosovo, Jakup Krasniqi a răspuns: „Cuvântul «presiune» poate nu este cel mai potrivit, dar cred că ne-ar ajuta mult dacă Uniunea Europeană ar îndemna Grecia, Spania, România şi toate ţările care încă nu au recunoscut Kosovo să recunoască independenţa. Acest lucru nu ne-ar ajuta doar pe noi, ci şi întregul proces de pace din regiune”. Independenţa Kosovo, proclamată pe 17 februarie 2008, este recunoscută de doar 22 dintre cele 27 de state membre UE. România, Grecia, Spania, Slovacia şi R. Cipru nu recunosc independenţa Kosovo.
Comandantul forţelor NATO din Kosovo a afirmat că sârbii din nordul Kosovo au termen până marţi pentru a îndepărta baricadele ce îngreunează accesul spre cele două puncte de frontieră aflate în litigiu între Serbia şi Kosovo, a anunţat KFOR duminică. Generalul german Erhard Drews ‘a amânat pentru marţi trimiterea convoiului pentru aprovizionarea trupelor KFOR aflate la posturile de frontieră, ca să permită astfel cetăţenilor din nordul Kosovo să îndepărteze baricadele’, a precizat KFOR prin intermediul unui comunicat. Reprezentanţi politici din trei localităţi cu majoritate sârbă din nordul Kosovo ‘au cerut mai mult timp’, iar generalul Drews ‘a hotărât să le acorde o zi în plus’, potrivit aceleiaşi surse, citate de Agerpres. Comandantul KFOR a solicitat sâmbătă ‘accesul necondiţionat şi permanent’ la frontieră, avertizând că trupele KFOR vor îndepărta baricadele luni, ‘în mod paşnic’, cu ajutorul ‘vehiculelor geniştilor’, dacă sârbii refuză să îndeplinească aceste cerinţe de bunăvoie. Sârbii din nordul Kosovo, regiune în care sunt majoritari, nu recunosc autorităţile de la Pristina, capitala kosovară, şi refuză să predea punctele de trecere a frontierei de la Jarinje şi Brnjak, situate la graniţa cu Serbia şi asupra cărora au preluat controlul. În cursul lunii septembrie au ridicate şaisprezece baricade pentru a bloca accesul la punctele de frontieră amintite, aflate în miezul tensiunilor ce domnesc în zonă cu începere din luna iulie.
Reprezentantul permanent al Federaţiei Ruse la NATO, Dmitri Rogozin, a declarat că Serbia nu va putea să devină membră a NATO până când nu va recunoaşte independenţa proclamată unilateral de Kosovo. ‘Aş vrea să subliniez că, pentru a adera la NATO, Belgradul trebuie mai întâi să recunoască independenţa Kosovo. Una fără cealaltă este imposibilă. Moscova este îngrijorată că Serbia şi-ar putea schimba poziţia asupra Kosovo pentru a se alătura NATO, caz în care Rusia va fi plasată într-o poziţie dificilă şi neplăcută’, a declarat Rogozin, transmite Agerpres. El a spus că Serbia nu poate conta pe obţinerea MAP (Membership Action Plan), întrucât aderarea la NATO este imposibilă din cauza situaţiei curente din Kosovo. Statutul NATO interzice aderarea ţărilor care au dispute teritoriale. Totuşi, aceasta nu împiedică o parte a opiniei publice din Serbia şi a elitei să lanseze dezbateri despre aderarea la NATO cu o perseverenţă demnă de invidiat’, a spus Rogozin într-un interviu pentru cotidianul Politika. Rogozin a mai precizat că Rusia nu se opune ca Serbia să aibă legături mai strânse cu NATO, ci numai aderării ţării la Alianţa Nord-Atlantică. Rusia nu este de acord cu extinderea NATO în estul şi sud-estul Europei, a subliniat el.