Merkel pune frana aderarii Serbiei la UE

Merkel pune frana aderarii Serbiei la UE

Serbia-UECancelarul german Angela Merkel a apreciat că Serbia nu întruneşte deocamdată condiţiile necesare pentru a deveni candidat oficial la Uniunea Europeană, mai ales din cauza tensiunilor din nordul Kosovo. „Drumul spre Europa trece prin normalizarea relaţiilor cu Kosovo”, a declarat în aplauzele audienţei Angela Merkel, în faţa parlamentului german. „UE şi Germania au formulat exigenţe concrete. Regret profund faptul că Serbia nu a dat curs pînă acum în mod suficient” acestor exigenţe, a spus cancelarul german. „De aceea, condiţiile pentru obţinerea statutului de candidat nu sînt întrunite”, a adăugat Merkel.
Nordul Kosovo, locuit în majoritate de etnici sîrbi, a fost, lunea trecută, scena unor ciocniri între membri ai comunităţii sîrbe şi ai Forţei NATO din Kosovo. Aceste ciocniri au fost de o amploare fără precedent, 11 soldaţi austrieci şi 19 germani din KFOR  fiind răniţi.
Serbia şi Kosovo au ajuns la un acord vineri pentru a gestiona împreună toate punctele de trecere din nordul Kosovo, unde au avut loc ciocniri între sîrbi şi KFOR, a anunţat Uniunea Europeană, transmite Agerpres. „Părţile au ajuns la un acord cu privire la un concept avansat de Uniunea Europeană pentru gestionarea în comun a punctelor de trecere”, a anunţat UE într-un comunicat.
„Aceasta înseamnă că părţile vor stabili în mod progresiv posturi de control comune, integrate şi unice dintre toate punctele de trecere”, potrivit comunicatului. Acest proces „va fi aplicat progresiv cît mai curînd posibil”, precizează el. Forţa UE în nordul Kosovo, EULEX, „va fi prezentă, în conformitate cu mandatul ei”, pentru a superviza acordul.

Share our work
Baconschi: Romania sprijina neconditionat aderarea Serbiei la UE

Baconschi: Romania sprijina neconditionat aderarea Serbiei la UE

kosovo1Ministrul Teodor Baconschi a declarat la Bruxelles după reuniunea miniştrilor europeni de externe că România nu se numără printre ţările care condiţionează acordarea acestui statut de progrese în dialogul Belgrad-Pristina, dialog care vizează populaţia sârbă din nordul Kosovo şi cooperarea la frontiera între Serbia şi Kosovo. Răspunzând unei întrebări pentru Radio România, ministrul Teodor Baconschi a prezentat argumentele României. Teodor Baconschi a spus că ia în considerare faptul că Serbia „are vocaţie de stat membru UE, pentru că a făcut reforme, pentru că are o elită politică proeuropeană care trebuie gratificată şi care în acelaşi timp are nevoie să convingă opinia publică internă că în acest dialog fiecare oferă ceva”.
Mai mult, ministrul de externe a adăugat că în Serbia au avut loc „transformări instituţionale, legislative şi de mentalitate politică, şi Uniunea Europeană”. De asemenea, Teodor Baconschi a precizat că există şi o „perspectiva certă, în funcţie de mersul negocierilor, de apartenenţă a Serbiei la UE”. Luni au avut loc ciocniri violente între sârbi şi forţele NATO, soldate cu zeci de răniţi de ambele părţi.
Incidentele au avut loc după eliminarea baricadelor care au fost ridicate în replică la încercarea administraţiei de la Pristina de a prelua controlul asupra a două puncte de trecere la graniţa cu Serbia.

Share our work
Tensiuni in Kosovo. Cel putin 125 de raniti

Tensiuni in Kosovo. Cel putin 125 de raniti

Kosovo-focAproximativ 25 de militari din cadrul Forţei NATO în Kosovo şi 100 de manifestanţi sârbi au fost răniţi, luni, în nordul Kosovo, în urma unor ciocniri. Aceste incidente între forţa internaţională şi manifestanţi sârbi par cele mai grave şi mai extinse care au avut loc în ultimele săptămâni în nordul Kosovo. Potrivit unui comunicat KFOR, numărul răniţilor în rândul militarilor NATO se ridică la 25. Asupra a doi militari s-a tras, luni dimineaţa, cu arme de foc uşoare, utilizate de manifestanţi sârbi, transmite Mediafax. KFOR precizează că este vorba de militari germani, dar că „nu erau răniţi mortal”. KFOR i-a acuzat pe atacatori că au utilizat explozivi şi cocteiluri Molotov, dând asigurări că va recurge „la toate mijloacele care se impun” pentru a face faţă acestei situaţii.
La Belgrad, ministrul sârb pentru Kosovo Goran Bogdanovici a evaluat, în faţa unei comisii parlamentare, numărul răniţilor în rândul etnicilor sârbi la a aproximativ 100 de persoane, a anunţat postul de televiziune B92. „Situaţia este extrem de tensionată”, a spus Bogdanovici, exprimânmdu-şi îngrijorarea faţă de „o eventuală nouă izbucnire a violenţei”.
Aceste incidente au început luni dimineaţa, cu demontarea de către KFOR a unei baricade ridicate de etnici sârbi nu departe de localitatea Zupce. KFOR a recurs la gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a dispersa manifestanţii sârbi, între 400 şi 500, potrivit AFP. Etnicii sârbi au ridicat, ulterior, o nouă baricadă, în apropierea celei demontate de KFOR.
Statul Major al forţelor operaţionale austriece, cu sediul la Graz, a anunţat că opt militari austrieci din cadrul KFOR au fost răniţi luni după-amiaza. Tensiunile din nordul Kosovo durează de la trimiterea unor vameşi de către Priştina la Brnjak şi Jarinje, în această vară, în aceste două puncte de trecere a frontierei dintre Kosovo şi Serbia.

Share our work
Rusia pasaportizeaza sarbii kosovari la foc continuu

Rusia pasaportizeaza sarbii kosovari la foc continuu

Serbia Rusia 731Peste 21.000 de sarbi kosovari au aplicat pentru cetatenia rusa, scrie presa sarba, citand un purtator de cuvant al miscarii „Vechea Serbie”, Zlatibor Djordjevici. „Am transmis ambasadei ruse din Belgrad 21.733 de cereri de acordare a cetateniei ruse”, potrivit agentiei Beta, care il citeaza pe responsabil. El a spus ca tot mai multi sarbi s-ar putea orienta care Rusia pentru protectie. „Prin toate caile posibile, am incercat sa obtinem protectie de la tara noastra, dar ea ne impinge inapoi in statul pe care refuzam sa il recunoastem”, a spus Djordjevici, precizand ca sustainatorii sai nu recunosc niciun acord obtinut in discutiile dintre Pristina si Belgrad. Kosovo si-a declarat independenta de Serbia in 2008. 5-10% dintre oamenii care locuiesc in Kosovo sunt etnici sarbi. Informatia a fost confirmata si de consilierul Ambasadei Rusiei la Belgrad, Oleg Buldakov. Ei au precizat ca principalul motiv pentru care ei cer cetatenia rusa este protectia lor fata de autoritatile Kosovo.

Share our work
Kosovo. Incidente armate soldate cu victime

Kosovo. Incidente armate soldate cu victime

raniti kosovoUn sârb din Kosovo a murit după ce a fost implicat miercuri într-un atac armat, la periferia oraşului Kosovska Mitroviţa. Victima a decedat în timp ce era supusă unei intervenţii chirurgicale, după ce fusese spitalizată, a precizat sursa citată, fără a dezvălui identitatea sau profesia acestei persoane. Anterior, poliţia anunţase că trei persoane de naţionalitate sârbă, între care un poliţist, au fost rănite în acest atac armat. Ceilalţi doi răniţi erau miercuri seara în „stare stabilă”, a precizat o sursă medicală. „Trei persoane de naţionalitate sârbă au fost rănite cu o armă de foc. Doi civili sunt în stare gravă, potrivit rapoartelor medicale”, anunţase anterior purtătorul de cuvânt al poliţiei din Kosovo, Besim Hoti. Purtătorul de cuvânt a adăugat că victimele au fost rănite într-o suburbie mixtă din punct de vedere etnic a oraşului Kosovska Mitroviţa, dar poliţia „nu ştie dacă este vorba despre un incident interetnic”. „Poliţia este la locul faptei şi ancheta continuă”, a adăugat el. De teamă că incidentul va genera o intensificare a violenţelor în nord, Guvernul din Kosovo a publicat rapid un comunicat în care condamnă folosirea violenţei. Guvernul a făcut apel la „calm şi maturitate” din partea cetăţenilor, cerându-le să „se abţină de la orice act de violenţă”.

Serbia nu renunţă la Kosovo

La începutul lunii noiembrie, preşedintele sârb Boris Tadic a declarat că ideea de a renunţa la „interesele” Serbiei în Kosovo, în schimbul unei accelerări a aderării ţării sale la UE, este „o iluzie”. „A gândi că Serbia ar putea accelera dramatic procesul său de apropiere faţă de UE, renunţând la interesele sale în Kosovo, este o iluzie”, a declarat Boris Tadic. „Serbia trebuie să-şi apere identitatea în Kosovo şi să obţină ceea ce-i revine ei ca stat, şi anume dreptul de a-şi menţine integritatea”, a subliniat preşedintele Tadic. În acelaşi context, şeful statului sârb a respins ideea unei aplicări a Planului elaborat de Marti Ahtisaari, fostul emisar al ONU însărcinat cu dosarul Kosovo, plan ce prevedea o independenţă sub supraveghere internaţională pentru Kosovo şi un statut de largă autonomie pentru sârbii din acest ţinut. „Sunt profund convins că aplicarea planului Ahtisaari ar fi dus, în două sau trei decenii, la dispariţia completă a poporului sârb în Kosovo”, a declarat Boris Tadic. Preşedintele sârb a adăugat că va continua „să caute o soluţie care să asigure un viitor european şi prosperitate economică, dar protejând în acelaşi timp interesele legitime ale statului în Kosovo la care Serbia nu poate şi nu trebuie să renunţe”. Serbia consideră Kosovo provincia sa meridională şi nu a acceptat niciodată independenţa acesteia proclamată unilateral de autorităţile de la Pristina în februarie 2008.

Share our work