Mossad și Shin Bet, dezlănțuite de Ierusalim împotriva COVID-19

Mossad și Shin Bet, dezlănțuite de Ierusalim împotriva COVID-19

Serviciile secrete de la Ierusalim combat pandemia

Serviciile secrete de la Ierusalim combat pandemia

Knesset-ul de la Ierusalim (n.r.-parlamentul unicameral israelian) a adoptat o lege care permite guvernului să utilizeze serviciul de securitate internă, Shin Beth, pentru localizarea persoanelor infectate cu noul coronavirus, al căror număr se află într-o creştere rapidă, relatează Makor Rishon, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Legea a fost adoptată în a treia şi ultimă lectură, cu 53 de voturi pentru şi 38 împotrivă, voturi furnizate în mare parte de deputații coaliției dintre premierul Netanyahu și partenerul său, Benny Gatz, ministru al Apărării și viitor premier al guvernului de coaliție de la Ierusalim din noiembrie 2021. Legislația limitează utilizarea capacităților tehnologice de supraveghere ale Shin Beth la o perioadă de trei săptămâni, până la 22 iulie, şi la cazurile ‘care nu pot fi supravegheate în alt mod’.

Război juridic

Premierul Benjamin Netanyahu a dispus în martie conducerii Shin Beth să colecteze date despre cetăţeni şi să le localizeze telefoanele mobile, în cadrul ‘războiului’ împotriva pandemiei.

Folosirea Shin Beth, principalul serviciu de informații interne israelian, specializat pe combaterea terorismului și contraspionaj, a trezit numeroase critici din partea unei părți a societății civile și clasei politice de la Ierusalim. Programul a fost blocat de Curtea Supremă, care a cerut guvernului israelian la sfârşitul lunii aprilie să-l reglementeze printr-o legislație specială.

Premierul Netanyahu nu a atacat decizia, iar implicarea Shin Beth a luat sfârșit în data de 10 iunie, revenind asupra decizie după creșterea exponențială a cazurilor de infectare. Șeful guvernului de la Ierusalim a depus săptămâna trecută un nou proiect de lege, iar o echipă de miniştri, coordonată de Benny Gatz, fiind responsabilă cu implementarea și evaluarea rezultatelor.

Deputatul Zvi Hauser, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe şi apărare din Knesset-ul de la Ierusalim, care a coordonat efortul parlamentar de adoptare al noii legislații a declarat că nu există ‘alternativă civilă’ la capacităţile Shin Beth.

Mossad, luptă pentru provizii medicale

Mossad, luptă pentru provizii medicale

Antiterorism pandemic

Autoritățile de la Ierusalim au raportat peste 26 de mii de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care aproximativ 1000 în ultimele 24 de ore, fiind semnalate și peste 300 de morți de la începutul crizei pandemice.

Statul Israel a mai folosit tehnologia serviciilor secrete pentru a monitoriza pacienţii cu COVID-19, măsura adoptată de Knesset permițând poliţiei şi Shin Bet demararea monitorizării telefoanele mobile ale purtătorilor de COVID-19, folosind instrumente informatice create inițial pentru combaterea terorismului. Cu ajutorul acestei tehnologii, considerată printre cele mai avansate din lume, care implică şi urmărirea cardurilor bancare, sunt monitorizate atât persoanele infectate, cât şi persoanele de contact. Tehnologia a jucat un rol important în micșorarea semnificativă a atacurilor cu caracter terorist de pe teritoriul israelian, în contextul intensificării divergențelor cu partea palestiniană.

În pofida controverselor legate de respectarea dreptului la viaţă privată, miniştrii din blocul Albastru şi Alb, adversari obișnuiți ai premierului Netanyahu, au renunţat la opoziţia lor faţă de folosirea din nou a respectivei tehnologii, dată fiind creşterea numărului cazurilor de COVID-19.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, îngrijorat de creșterea infectărilor

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, îngrijorat de creșterea infectărilor

Falanga Mossad

Conform relatărilor din presa israeliană, Ierusalimul a folosit, similar altor state, toate mijloacele, inclusiv serviciile secrete, pentru a obţine materiale medicale, mai ales aparate pentru respiraţie asistată. ”Folosim toate conexiunile noastre speciale pentru a câştiga lupta şi a face probabil ceea ce face toată lumea: să obţinem stocuri destinate altora”, a spus agentul prezentat sub pseudonimul ”Het”, în cadrul programului de investigaţii Uvda al postului de televiziune israelian Canal 12.

Mossadul a adus în Israel sute de  transporturi de echipamente sanitare, inclusiv ventilatoare pentru secţiile ATI, şi alte materiale importante pentru combaterea pandemiei. ”Am supervizat multe operaţiuni în trecut, dar niciodată nu am gestionat una atât de complexă”, mărturiseşte spionul israelian, subliniind că au avut loc și eșecuri.

Preţurile echipamentelor şi materialelor sanitare au crescut în lume chiar şi de patru ori în timp ce toate ţările caută asiduu astfel de produse devenite tot mai greu de găsit pe măsură ce pandemia se extinde, notează spionul israelian, citat de mass-media de la Ierusalim. (Mihai Isac)

Share our work
Israel, acuzații de terorism COVID-19 în Knesset

Israel, acuzații de terorism COVID-19 în Knesset

Knessetul de la Ierusalim, amenințat de COVID-19

Knessetul de la Ierusalim, amenințat de COVID-19

Parlamentul unicameral israelian (Knesset) şi-a suspendat şedinţele programate după ce un deputat a fost depistat pozitiv la noul coronavirus, pe fondul acuzațiilor privind un posibil atac terorist bologic împotriva Legislativului de la Ierusalim, relatează postul de televiziune Keshet 12, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Parlamentarul din partea partidului Likud, Fateen Mulla, a acuzat grupul parlamentar Lista Unită (format din partide de stânga care reprezintă minoritatea arabă din Israel) că a dorit infectarea intenționată a deputaților din Knesset folosind COVID-19. “Este un atac intenționat împotriva Knessetului“ a scris Fateen Mulla pe un grup intern WhatsApp, referindu-se la diagnosticul în cazul deputatului Sami Abou Shahadeh.

Criză pandemică

După ce în martie 2020 a luat cu succes măsuri agresive pentru a stopa epidemia de COVID-19, Israelul a relaxat restricţiile în ultimele săptămâni. Oficiali de la Ierusalim au avertizat în mod repetat că relaxarea populaţiei ar putea duce la o nouă creştere a numărului de contagieri.

Într-un comunicat transmis mass-media, Knessetul de la Ierusalim a anunţat că toate şedinţele din comisiile parlamentare au fost amânate ‘în aşteptarea anchetei epidemiologice’ în cazul deputatului Sami Abou Shahadeh.

‘Fac apel la toţi cei care s-au aflat în imediata mea apropiere să se autoizoleze şi să se testeze’, a scris Abou Shahadeh pe Twitter. ‘Virusul se află încă printre noi şi o revenire la aşa-numita normalitate îl ajută să se răspândească cu o mai mare magnitudine şi viteză’, a adăugat deputatul, citat de mass-media din Israel.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu îngrijorat de criza COVID-19

Premierul israelian Benjamin Netanyahu îngrijorat de criza COVID-19

Școlile, sub asediul COVID-19

Şcolile din Israel s-au redeschis luna trecută, dar s-au înmulţit îngrijorările că unii copii îi infectează pe alţii în pofida măsurilor de prevenţie.

Presa israeliană a relatat că peste 40 de şcoli au fost închise din cauza apariţiei unor noi cazuri de infectare.

‘Orice instituţie de învăţământ în care există cazuri de îmbolnăvire va fi închisă’, a declarat anterior premierul Benjamin Netanyahu, subliniind că personalul din şcoli va continua să caute noi modalităţi de a-i proteja şi a-i ţine la distanţă între ei pe elevi.

Israel, cu o populaţie de 9 milioane de locuitori, a raportat 17.343 de cazuri de infectare cu coronavirus şi 290 de decese. Potrivit Ministerului Sănătăţii, mai mult de 593.000 de locuitori au fost testaţi la noul coronavirus. (K.P.)

Share our work
Ierusalim, noul guvern israelian aprobat de Knesset

Ierusalim, noul guvern israelian aprobat de Knesset

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

În urma deciziei luată de Curtea Supremă israeliană, și Knesset-ul (n.r.-parlamentul unicameral de la Ierusalim) a aprobat azi formarea unui guvern de uniune naţională între partidele premierului Benjamin Netanyahu şi ex-rivalului său Benny Gantz, care urmează să depună jurământul în 13 mai, dată la care va lua sfârşit cea mai lungă criză politică din istoria modernă a Israelului, relatează cotidianul israelian Makor Rishon, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Acordul cu privire la noul guvern a fost validat joi dimineaţă în cursul unui vot în parlament, unde partidul Likud de dreapta al lui Benjamin Netanyahu, formaţiunea centristă „Albastru-Alb”, condusă de fostul şef al Statului Major al armatei israeliene Benny Gantz, şi aliaţii lor dispun de majoritatea locurilor.

Consens politic

„Sesiunea plenară a Knesetului a aprobat în a doua şi a treia lectură amendamentele la proiectul de lege privind formarea guvernului de uniune naţională. 71 de deputaţi au votat pentru şi 37 împotrivă”, a indicat serviciul de presă al parlamentului într-un comunicat.
Preşedinţia israeliană se aşteaptă să primească în cursul zilei semnăturile unei majorităţi a deputaţilor favorabili mandatării oficiale a lui Benjamin Netanyahu cu formarea noului guvern.

Miercuri seara, Curtea Supremă, sesizată de diferite organizaţii care puneau la îndoială legalitatea acordului, şi-a dat aprobarea, fără ca totuşi să-l disculpe pe Netanyahu, acuzat pentru corupţie într-o serie de dosare şi al cărui proces, amânat din cauza pandemiei, ar urma în mod normal să înceapă la sfârşitul lunii. „Nu am găsit niciun motiv legal care să împiedice formarea unui guvern de către premierul Netanyahu, dar această concluzie la care am ajuns nu diminuează prin nimic gravitatea acuzaţiilor împotriva sa”, au indicat judecătorii israelieni.

Guvern de criză

Netanyahu şi Gantz au anunţat deja prezentarea viitorului guvern în 13 mai, în care portofoliile ministeriale vor fi împărţite în mod echitabil între cele două tabere.

În afară de împărţirea puterii şi menţinerea lui Benjamin Netanyahu în funcţia de premier pentru următoarele 18 luni, guvernul va avea drept sarcină gestionarea ieşirii din izolare şi redemararea economiei israeliene. El va trebui de asemenea să se pronunţe în detaliu asupra proiectului de anexare a unor părţi din Cisiordania ocupată.

Netanyahu este acuzat de o parte a opoziției că se va folosi de noul mandat de premier pentru numirea unor apropiați în diferite funcții din sistemul de justiție, pe fondul problemelor judiciare pe care le are. Liderul Likud este acuzat de fapte de corupție.

După aceste luni de criză, Benny Gantz a acceptat să formeze o coaliţie cu Benjamin Netanyahu în pofida inculpării acestuia, cu scopul de a permite Israelului să traverseze perioada de pandemie generată de noul coronavirus care a contaminat până în prezent 16.000 persoane în ţară, dintre care 239 au decedat şi a făcut ca şomajul să crească de la 3,4% la 27%.

Netanyahu a anunţat deja redeschiderea şcolilor primare şi a majorităţii magazinelor şi întreprinderilor, care pot să reunească de acum înainte 50% din personalul lor în acelaşi loc. În acest fel, zeci de mii de lucrători palestinieni şi-au putut relua activitatea pe teritoriul israelian.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump

Plan american

Acordul dintre Netanyahu şi Gantz prevede implementarea de la 1 iulie a unui plan pentru aplicarea proiectului preşedintelui american Donald Trump cu privire la Orientul Mijlociu care prevede anexarea de către Israel a Văii Iordanului şi a coloniilor evreieşti din Cisiordania ocupată din 1967 de către statul israelian. Zonele în litigiu, inclusiv părți din platoul Golan, au fost ocupate de statul evreu în urma victoriei militare depline în așa-zisul Război de 6 zile împotriva unei coaliții de state arabe, inclusiv Iordania, Siria, Irak și Egipt.

Populaţia coloniilor din Cisiordania a crescut cu aproximativ 50% în ultimul deceniu sub influența unor importante măsuri de sprijin economic implementate de guvernele conduse de Netanyahu, aflat la putere fără întrerupere din 2009.

În prezent, peste 450.000 de persoane locuiesc în regiune, împărţite în aproximativ 100 de localități, cunoscute și sub numele de colonii, unde lucrează de altfel zeci de mii de palestinieni.

Elita politică palestiniană se opune planului administrației Trump, care prevede recunoașterea metropolei Ierusalim drept capitala „indivizibilă” a Statului Israel. Atât membrii mișcării laice Fatah-ului, condus de preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, dar și ai mișcării islamiste Hamas, aflat la putere în Fâşia Gaza, au amenințat cu noi violențe partea israeliană dacă acest plan va fi implementat. Ei au denumit deja viitoarea administraţie Netanyahu/Gantz „guvernul anexării”, denumire respinsă de partea israeliană. (Mihai Isac)

Share our work
Mossad și Shin Bet, dezlănțuite de Ierusalim împotriva COVID-19

Israel, criză politică prelungită

Israel, război politic prelungit

Israel, război politic prelungit

Knesset-ul a votat joi dizolvarea sa la mai puţin de două luni după ce a fost ales şi pentru organizarea de noi legislative la 17 septembrie, o situaţie nemaiîntâlnită în istoria ţării, relatează mass-media de la Ierusalim, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Parlamentul de la Ierusalim a votat pentru dizolvarea sa, în a doua şi a treia lectură, cu 74 de voturi pentru şi 45 contra, la propunerea partidului Likud al premierului Benjamin Netanyahu.

Conform analiștilor politici, actualul premier, incapabil să formeze o coaliţie de guvernământ cu partidele de dreapta care s-au impus la alegerile desfăşurate la 9 aprilie 2019, a preferat să trimită israelienii din nou la urne pentru a doua oară în aproximativ cinci luni, pentru a nu-i oferi preşedintelui Reuven Rivlin posibilitatea de a încredinţa misiunea unui alt lider politic.

Poziții radicale

Netanyahu, care a revendicat victoria în numele partidului său de dreapta Likud în alegerile din 9 aprilie, a avut termen până miercuri seară să ajungă să formeze guvernul, după ce a fost însărcinat de preşedintele Reuven Rivlin în urmă cu şase săptămâni.

La putere în ultimul deceniu şi confruntat cu acuzaţii de corupţie, Netanyahu s-a străduit să încheie un acord cu partide de dreapta, de extremă dreapta şi evreieşti ultrareligioase care i-ar asigura un al cincilea mandat.

Diviziunile dintre partidul ultranaţionalist al fostului ministru al apărării Avigdor Lieberman, Yisrael Beitenu, şi cel ultrareligios Iudaismul Unificat al Torei asupra unui proiect de lege privind scutirea de serviciul militar a tinerilor de la şcolile talmudice au împins discuţiile de coaliţie în impas.

Formațiunea condusă de Lieberman, care are 5 locuri în Parlamentul de la Ierusalim, dorește eliminarea excepțiilor. Shas şi Partidul Unificat al Torei, două partide evreieşti ultrareligioase care deţin împreună 16 locuri în parlament, se opun vehement unui astfel de proiect de lege. Netanyahu are nevoie de toate cele trei partide pentru a forma o coaliţie.

Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump

Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump

Proteste masive

Mii de israelieni au manifestat sâmbătă seară la Tel Aviv împotriva unui eventual acord de coaliţie condusă de premierul desemnat Benjamin Netanyahu ce ar putea constitui pentru opoziţie sfârşitul democraţiei în ţară, notează mass-media locală. Manifestanții au agitat drapelul israelian, scandând, printre altele, sloganul „un popor, o lege”.

„Nu te vom lăsa să transformi Israelul democratic într-o curte privată a unei familii regale sau a unui sultanat”, a declarat Benny Gantz, liderul alianţei de centru-dreapta Albastru şi Alb, pe cale de a deveni cel mai mare partid de opoziţie.

„Suntem aici ca să luptăm pentru ţara noastră. Netanyahu va zdrobi Curtea Supremă pentru a împiedica justiţia” să îşi facă treaba, a spus Tamar Zandberg din partea formaţiunii Meretz.

Organizatorii au estimat la câteva zeci de mii de persoane numărul participanţilor la marşul care a avut loc în faţa muzeului din Tel Aviv. Potrivit poliţiei, mai puţin de 10.000 de manifestanţi au fost prezenţi.

Vânătoare de vrăjitoare

Concomitent, procurorul general al Israelului, Avichai Mandelblit, a amânat anterior pentru începutul lunii octombrie 2019 data la care Netanyahu urmează să fie audiat pentru a răspunde la acuzaţiile de corupţie care i-au fost aduse. În februarie 2019, magistratul şi-a anunţat intenţia de a-l inculpa pe prim-ministru pentru „corupţie”, „fraudă” şi „abuz de încredere” în trei dosare.

Benjamin Netanyahu a negat toate aceste acuzaţii şi a denunţat o „vânătoare de vrăjitoare”. (N.G.)

Share our work
Statul Israel, pregătit să răspundă militar amenințării nucleare iraniene

Statul Israel, pregătit să răspundă militar amenințării nucleare iraniene

Alianța strategică SUA-Israel, pregătită să oprească ambițiile nucleare iraniene

Alianța strategică SUA-Israel, pregătită să oprească ambițiile nucleare iraniene

Parlamentul israelian a votat luni în favoarea unei legi care permite premierului şi ministrului apărării să decidă intrarea în război fără să reunească guvernul, pe fondul tensiunilor crescânde între Israel şi unii dintre vecinii săi, relatează mass-media din Israel, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această lege, care a primit 62 de voturi pentru şi 41 împotrivă, oferă cabinetului restrâns de securitate responsabilitatea de a decide o operaţiune militară sau războiul fără să discute cu restul guvernului.

Condiții extreme

Un paragraf precizează însă că, în caz de „condiţii extreme”, premierul şi ministrul apărării pot hotărî, singuri, o astfel de operaţiune. Acest paragraf a fost criticat dur de opoziția politică din Israel, precum și de mai mulți diplomați europeni, citați de mass-media regională. Concomitent, lideri marcanți din statele UE, precum Germania și Franța se opun declanșării ostilităților militare.

Proiectul de lege iniţiat de ministrul israelian al Justiţiei, Ayelet Shaked, este un amendament la o lege fundamentală care, anterior, dădea numai guvernului, în prezenţa majorităţii miniştrilor, posibilitatea de a decide dacă lansează o operaţiune militară. Ayelet Shaked a justificat acest amendament explicând în Knesset (parlamentul unicameral) că, „în actuala situaţie securitară, trebuie ca activitatea guvernului şi a cabinetului să devină mai eficientă”.

Membri ai actualului cabinet restrâns de securitate sunt 11 dintre cei 22 de miniştri care alcătuiesc guvernul Netanyahu.

Aviația militară israeliană, pregătită să pună capăt programului nuclear iranian

Aviația militară israeliană, pregătită să pună capăt programului nuclear iranian

Israel, atacat pe multiple fronturi

Legea a fost votată într-un context de tensiuni cu palestinienii, în timp ce, de la 30 martie, manifestaţiile din Fâşia Gaza, de-a lungul graniţei cu Israelul, au dat loc la altercaţii cu forţele israeliene în care 45 de palestinieni şi-au pierdut viaţa.

Pe de altă parte, ministrul israelian al apărării, Avigdor Lieberman, a avertizat anterior că ţara sa va avea în vizor orice tentativă de „implantare militară” a Iranului în Siria, după un atac în această ţară, la 9 aprilie, atribuit statului evreu.

Ferindu-se să fie antrenat în conflictul sirian, Israelul a efectuat zeci de atacuri asupra unor poziţii ale regimului sau convoaie de arme prezentate ca originare din Iran şi destinate mişcării şiite libaneze Hezbollah, inamic al statului evreu şi care îl sprijină pe preşedintele sirian, Bashar Al-Assad.

Discurs reținut

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat marţi că Israelul nu doreşte război cu Iranul, la o zi după ce a dezvăluit dovezi despre eforturi secrete ale Teheranului în pofida unui acord internaţional care vizează diminuarea programului nuclear iranian, relatează mass-media israeliană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Nimeni nu doreşte acest tip de evoluţie. Iranul este cel care schimbă regulile în regiune”, a declarat Netanyahu într-un interviu pentru CNN, întrebat dacă Israelul este pregătit de război împotriva Iranului.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a informat pe preşedintele Donald Trump în legătură cu dovezile privind un program secret de arme nucleare dezvoltat de Iran în cadrul unei reuniuni care a avut loc pe 5 martie la Washington, a declarat marţi un oficial israelian.

Trump a fost de acord ca Israelul să publice informaţiile înainte de data de 12 mai 2018, termenul stabilit de preşedintele american, Donald Trump, pentru a decide dacă denunţă acordul încheiat în 2015 de cele şase mari puteri (Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) cu Republica Islamică Iran.

Atac iranian dur

Acuzaţiile lansate luni seară de premierul israelian Benjamin Netanyahu în legătură cu programul nuclear iranian sunt opera unui ”mincinos inveterat, în pană de idei”, a afirmat marţi Ministerul de Externe de la Teheran, într-un comunicat citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Aceste afirmaţii ”răsuflate, lipsite de interes şi ruşinoase” sunt ale unor ”lideri sionişti (care) nu văd alte mijloace pentru a asigura supravieţuirea regimului lor ilegal decât să-i ameninţe pe alţii recurgând la un bluf reşapat”, se afirmă în comunicatul postat pe site-ul Ministerului iranian de Externe.

”Netanyahu şi regimul sionist de tristă celebritate, ucigaş de copii, ar trebui totuşi să înţeleagă că opinia publică mondială este suficient de educată şi de înţeleaptă” pentru a nu crede astfel de afirmaţii, adaugă textul.

Acord contestat

Acordul, încheiat în iulie 2015 la Viena între Teheran şi grupul 5+1 (SUA, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania), prevede limitarea programului nuclear iranian în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale.

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a afirmat luni seară, că ţara sa deţine „dovezi concludente” legate de un program nuclear iranian secret cu scopul a se dota cu arma nucleară, transmit agenţiile internaţionale de presă. „Proiectul nuclear iranian are toate cele cinci elemente ale unui program de arme nucleare”, a declarat prim-ministrul israelian.

Premierul israelian, adversar înverşunat al acordului internaţional asupra activităţilor nucleare ale Iranului, a prezentat presei la Tel Aviv şi în direct la televiziunile israeliene ceea ce a descris ca fiind „copiile exacte” a zeci de mii de documente originale iraniene obţinute în urmă cu câteva săptămâni cu preţul unei „formidabile reuşite în domeniul serviciilor de informaţii”.

Aceste documente, pe hârtie sau în format electronic şi servind ca decor declaraţiei lui Benjamin Netanyahu, constituie „dovezi noi şi concludente asupra programului de arme nucleare pe care Iranul l-a ascuns ani în şir de privirile comunităţii internaţionale în arhivele sale atomice secrete”, a spus prim-ministrul israelian.

Aceste documente arată că, în pofida asigurărilor primite din partea liderilor iranieni că nu au încercat niciodată să se doteze cu arma nucleară, „Iranul a minţit şi încă foarte mult!”, a declarat el. (M.B.)

Share our work